Referat NORVEGIA

NORVEGIA Norvegia este o tara ingusta si lunga situata in nord-vestul continentului european. O treime din Norvegia (partea de nord) este situata deasupra Cercului Polar si este numita "Taramul Soarelui de la Miezul Noptii". Pentru ca aceasta regiune este situata atat de in nord, in fiecare vara sunt perioade cand soarele straluceste 24 de ore pe zi. Oslo , capitala Norvegiei si cel mai mare oras, se afla in partea de sud a tarii. Majoritatea norvegienilor locuiesc in apropierea sau de-a lungul coastei. Vanturile incalzite de mare dau coastei ierni mult mai blande decat cele din regiunile din nord, iar zapada se topeste mult mai repede aici. Chiar si la nord de Cercul Polar, aproape toate porturile norvegiene sunt lipsite de gheata tot timpul anului. Zonele din interiorul teritoriului au o clima mult mai rece, iar zapada este prezenta mai tot timpul anului. Mii de ani oamenii au folosit schiurile pentru a merge pe pamantul acoperit de zapada. Astazi, sportul national al Norvegiei este schi-ul. Majoritatea norvegienilor invata sa schieze chiar inainte de a merge la scoala. Norvegia, alaturi de Danemarca si Suedia este una din tarile scandinave. Vikingii au locuit in cele trei tari acum o mie de ani. Vikingii din Norvegia au fost cei care au navigat pana in Islanda si Groenlanda stabilind acolo colonii. In jurul anului 1000 d.Chr., Leif Ericson a fost cel care navigand din Groenlanda spre vest a atins tarmul american. A fost prima expeditie europeana catre America. Inca de pe vremea vikingilor norvegienii au fost navigatori iscusiti. Coasta Norvegiei este faimoasa pentru multele sale crestaturi numite fiorduri (golfuri inguste si alungite), care asigura porturi foarte bune. Bancuri importante de peste se afla la vest de coasta, pestele uscat reprezentand un export important inca din anii 1200. Norvegia a inceput sa-si dezvolte flota navala in timpul anilor 1600. Astazi, industria navala si a pescuitului a Norvegiei sunt printre cele mai mari ale lumii. Silvicultura a jucat, in mod traditional, un rol important in economia tarii. Silvicultura reprezinta inca o industrie importanta. Copaci crescuti pentru a fi comercializati acopera sectiuni intinse din partea de ses. Norvegia este alcatuita in mare parte din platouri montane, cu stanci goale, si are relativ putin teren agricol. Dar raurile rapide care vin din munti asigura electicitate foarte ieftina. Norvegia genereaza mai multa putere hidroelectrica pe cap de locuitor decat orice alta tara. Produse importante ale Norvegiei includ produse chimice, metale, petrol, produse semipreparate, masa lemnoasa si hartie. Norvegia este una dintre cele mai mari producatoare de petrol datorita rezervelor uriase din Marea Nordului. Acest lucru i-a facut pe norvegieni sa devina unii dintre cei mai bogati oameni din lume. Pe scurt despre Norvegia Capitala: Oslo Limba oficiala: Norvegiana ( Bokmal si Nynorsk ). Denumirea oficiala: Kongeriket Norge (Regatul Norvegiei). Constitutia: Monarhie (din 1991 Regele Harald V). Populatia: estimata in 1998 la 4.400.000 locuitori, densitate 11 persoane/kilometru patrat, distributie: 74% urbana, 26% rurala. Ziua nationala: Ziua Constitutiei, 17 mai Imnul national: " Ja, vi elsker dette landet " ("Da, iubim acest pamant"). Guvernul: primul ministru (azi Kjell Magne Bondevik), parlamentul ( Storting ) cu 165 de membri alesi pe termen de 4 ani. Intreaga tara este impartita in 19 provincii, fiecare cu propriul guvern local. Toti cetatenii norvegieni care au implinit 18 ani pot vota. Suprafata: 386.958 km patrati, inclusiv Svalbard si Jan Mayen . Cea mai mare distanta: de la nord-est la sud-vest 1.752 km, de la nord-vest la sud-est: 430 km. Lungimea coastei: 2.650 km. Altitudinea maxima: Galdhoppigen , 2.469 m deasupra nivelului marii, minima: nivelul marii. Moneda: coroana norvegiana (1 euro = 8.45 NOK, martie 2004) Produse de baza: agricultura orz, ovaz, fan, cartofi, cresterea animalelor, lapte; pescuitul cod, hering, macrou; exploatare forestiera cherestea; produse industriale aluminiu, produse chimice, produse semipreparate, produse petroliere rafinate, nave maritime, masa lemnoasa si hartie; mineritul zacaminte de fier, plumb, molibdenita, pirite, zinc, petrol si gaze naturale. Armata: barbatii norvegieni intre 19 si 44 de ani sunt solicitati sa indeplineasca un stagiu intre 12 si 15 luni in armata tarii. Membra NATO. PIB: 177.7 miliarde USD (2000) PIB pe cap de locuitor: 39.400 USD (2000) Cresterea PIB: 2,2%, inflatie: 2,2% (2000) Stiati ca? ..un viking norvegian, Leif Ericson a descoperit America in jurul anului 1.000 d.Chr. (cu aproape 500 de ani inaintea lui Columb, 1492 d.Chr) ..norvegianul Roald Amundsen a fost primul om care a atins Polul Nord (1911)? ...Norvegia are a patra flota din lume ca marime (dupa Grecia, Japonia si SUA) si una din cele mai mari industrii ale pescuitului (dupa Japonia)? ...Norvegia genereaza cea mai mare putere electrica din lume pe cap de locuitor? ...norvegienii sunt pe locul 2 in lume la venituri pe cap de locuitor din lume (dupa Suedia)? ...Norvegia are cel mai mare procentaj de abonati la telefonia mobila, 45%, dupa Finlanda, 48%? ...norvegienii au inventat faimoasele agrafe de prins hartiile? ...norvegienii au inventat schiurile? Atractii turistice fierbinti Norvegia a fost nominalizata de multe ori in chestionarele turistice ca unul dintre cele mai frumoase locuri din lume. Ceea ce o face atat de frumoasa sunt fiordurile cu muntii inalti, cu stancile ascutite care se termina abrupt in mare. Niciunde in lume nu exista o coasta atat de spectaculoasa si crestata asa cum este cea din Norvegia, si a devenit faimoasa pentru asta. In Norvegia exista cateva muzee cu unele din cele mai bune ramasite ale vikingilor. Printre altele faimoasele Gokstadskeppet si Osebergsskepet doua corabii de lupta vikinge foarte bine pastrate, din 850 d.Chr, si o barca pentru inmormantare, pot fi vazute la Vikingskiphuset in capitala Oslo (in zona Bygdoy ). Un alt monument remarcabil este faimoasa Stavkirche din Vagamo, o biserica din 1100-1200 construita din lemn cu decoratiuni incredibile in lemn. In nord se afla Nordkap , cel mai nordic punct al Europei. Nu departe de Nordkap se afla insulele Lofoten unde turistii pot pleca la vanatoare de balene. Oamenii Norvegia are o populatie de aproximativ 4,4 milioane. Norvegienii sunt scandinavi, fiind inruditi cu danezii si suedezii. Norvegienii au legaturi puternice si cu americanii. Pe la sfarsitul anilor 1800 inceputul anilor 1900 mai mult de 600.000 de norvegieni au migrat in Statele Unite in cautarea de slujbe mai bune. Nici o alta tara, cu exceptia Irlandei, nu a dat Statelor Unite mai multi imigranti in raport cu populatia. Aproximativ 20.000 de sami locuiesc in nordul Laponiei. Acea regiune are, deasemenea, circa 10.000 de persoane cu stramosi finlandezi. Norvegia are aproximativ 135.000 de imigranti din Iran, Pakistan, Turcia, din Africa, Statele Unite, Asia de sud est si din alte tari europene. Limba Norvegiana are doua forme Bokmal si Nynorsk care sunt combinate intr-una singura numita Samnorsk . Bokmal si Nynorsk sunt limbi destul de similare pentru cineva care vorbeste una dintre ele sa inteleaga pe alta care vorbeste cealalta forma. Scolile pot alege una din cele doua limbi ca limba principala, dar toti copii invata sa le citeasca pe amandoua. Sami vorbesc deasemenea limba lor care este asemanatoare cu finlandeza. Bokmal, care mai este numita si Riksmal , este forma cea mai folosita in zonele urbane si in scolile norvegiene. Bokmal este forma norvegiana a limbii daneze. Are aproape acelasi vocabular si mod de scriere ca daneza, dar pronuntia este mult diferita. Bokmal s-a dezvoltat in timpul uniunii politice cu Danemarca, care a durat din 1380 pana in 1814. In timpul acestei perioade Bokmal a inlocuit vechea norvegiana. Nynorsk, numita initial Landsmal , a fost creata pe la mijlocul secolului XIX ca reactie la influenta daneza. Nynorsk era bazata pe mai multe dialecte care se dezvoltasera in sate in timpul uniunii cu Danemarca. Viata de zi cu zi Aproape trei sferturi din populatia norvegiana locuieste in mediul urban. Dar Norvegia este mai putin urbanizata decat Suedia sau Danemarca, unde 4/5 din populatie locuieste in orase. Oslo, capitala Norvegiei si cel mai mare oras, are aproape 500.000. alte orase mari in Norvegia: Bergen , Drammen , Kristiansand , Stavanger si Trondheim . Orasele norvegiene se continua cu suburbiile, dar si asa sunt mult mai mici decat orasele europene. Acestea au putine cladiri comerciale foarte inalte si le lipseste ritmul de viata alert care se gaseste in orasele industriale ale altor natiuni. Standardul de viata si bunastarea sociala ale Norvegiei au pastrat orasele fara mahalale si case darapanate. Majoritatea norvegienilor si a imigrantilor locuiesc in apartamente moderne in sau langa zonele urbane principale. Norvegienii mai instariti detin adesea case din lemn (pentru o singura familie). Foarte multi isi vopsesc casele in culori atractive. Unii norvegieni detin si mici cabane de-a lungul coastei sau in munti, pe care le folosesc in week-end. Norvegia are foarte putina poluare industriala folosirii extensive a energiei hidroelectrice si a gazelor naturale in industrie. Somajul este foarte scazut conform standardelor internationale. Multi dintre imigrantii din Norvegia lucreaza in locuri de munca prost platite. Prezenta lor a provocat nemultumiri din partea unor norvegieni din cauza beneficiilor de care au parte imigrantii prin intermediul sistemului de securitate. Aproximativ un sfert din populatia norvegiana locuieste in zona rurala. Populatia rurala este concentrata de-a lungul coastei vestice si in zona sud-estica a Norvegiei, care are dealuri joase, potrivite pentru agricultura. Multi dintre locuitorii din zonele rurale se indeletnicesc cu pescuitul. Unii pleaca de acasa luni de zile pentru a pescui in Marea Nordului si in nordul Oceanului Atlantic. Numeroasele fiorduri, rauri si munti ai Norvegiei ingreuneaza foarte mult locuitorii din zonele rurale sa calatoreasca. Zapada si gheata fac multe drumuri impracticticabile majoritatea anului. Din aceste motive, oamenii din zonele rurale se bazeaza foarte mult pentru transport pe barci si sistemul de cai ferate electrificate. Mancarea si bautura Norvegienii mananca de obicei patru mese pe zi, dar multe familii de fermieri manca de cinci ori chiar. Micul dejun include in general cereale si sandwich-uri cu branza, gem, hering, marmelada sau felii de carne. Sandwich-ul cu branza de capra este preferatul norvegienilor. Sandwich-urile sunt deasemenea mancate la pranz si la cinele tarzii. Cina este de obicei singura masa calda a zilei. Include supa, carne de animale sau peste, cartofi, legume si desert. Persoanele din orase iau cina seara in timp ce fermierii o mananca la mijlocul zilei. Norvegienii beau cafea in timpul zilei si mai ales dupa masa. Multor norvegieni le place berea, care este deseori servita cu un lichior incolor numit aquavit. Ceaiul, laptele si bauturile racoritoare sunt deasemenea populare in Norvegia. Religia Biserica oficiala este, conform constitutiei, Biserica Luterana Evanghelica, de care apartin 88% dintre locuitori, dar alte religii sunt deasemenea recunoscute. Educatie Aproape toti adultii norvegieni stiu sa scrie si sa citeasca. Legea norvegiana cere ca de la 7 pana la 16 ani copii sa mearga la scoala. Scoala primara dureaza 6 ani si este urmata de 3 ani de gimnaziu dupa care urmeaza alti 3 ani de liceu. Liceul asigura cursuri pentru cei care doresc sa continue cu studiile universitare. Bergen, Oslo, Tromso si Trondheim au fiecare cate o universitate. Scolile superioare includ deasemenea si o retea regionala de colegii si alte cateva institutii tehnice sau specializate. Arta Norvegienii au contribuit foarte mult la dezvoltarea artei. Piesele scrise de Henrik Ibsen la sfarsitul secolului XIX i-au adus faima ca parinte al dramei moderne. Trei scriitori norvegieni au primit premiul Nobel pentru literatura. Pictorul Edward Munch a constituit o influenta puternica asupra stilului expresionist de la inceputul secolului XX. Statui de Gustav Vigeland , poate cel mai mare sculptor norvegian, pot fi vazute in parcul Frogner din Oslo. Edward Grieg , cel mai cunoscut compozitor norvegian, a folosit melodii din folclor pentru piesele sale orchestrale. Arhitectura norvegiana contemporana Dupa cel de-al doilea razboi mondial, in Norvegia au aparut o serie de arhitecti remarcabili, care au dominat arhitectura tarii pana la sfarsitul secolului. Chiar daca, in zilele noastre, o mare parte dintre ei s-au retras sau au murit, o generatie noua de arhitecti tineri si talentati si-a facut aparitia si se bucura de recunoastere pe plan national si international. Bisericile din lemn Intre anii 1100 si 1300 s-au construit aproximativ 1 000 de biserici din lemn in Norvegia. Mai putin de 30 din aceste biserici s-au pastrat pana in zilele noastre. Arheologii au descoperit dovezi care arata ca s-au construit biserici din lemn in toata Europa de Nord, dar ele nu s-au pastrat decat in sudul Norvegiei. Publicul a devenit constient de importanta acestor biserici din lemn in secolul al XIX-lea, datorita tablourilor romantice ale pictorilor Johannes Flintoe si J. C. Dahl. In acea perioada au inceput arhitectii sa numere, sa inregistreze si sa supravegheze aceste biserici, amenintate cu demolarea. In 1844, un grup de entuziasti a fondat Societatea pentru Conservarea Vechilor Monumente Norvegiene, in scopul ingrijirii cladirilor vechi importante. In prezent, societatea se ocupa cu intretinerea a opt biserici din lemn. Alte patru biserici sunt situate in muzee in aer liber. Tehnica traditionala lafting, sau a constructiei din grinzi, consta in chertarea grinzilor si prinderea lor unele de altele pe orizontala, pentru a crea pereti masivi. Tehnica constructiei din scanduri, pe de alta parte, implica existenta unui cadru realizat din stalpi verticali. Peretii se completeaza cu scanduri lungi care sunt si ele ridicate pe verticala, intr-un mod care aminteste de constructia unei nave. La cele mai vechi constructii din scanduri, stalpii se implantau direct in pamant, iar din aceasta cauza putrezeau. Ulterior, constructorii de biserici au realizat o baza, sau talpa inferioara, din grinzi orizontale asezate pe o fundatie de piatra. Toate elementele verticale (inclusiv stalpii de mari dimensiuni, denumiti catarge) erau montate in gauri din talpa de baza, folosindu-se doi pana la patru stalpi pentru un perete. Varful fiecarui stalp, inalt de 8 9 metri, era prins de o centura superioara, cu ajutorul unor imbinari articulate si al unor contra-vantuiri. Bucati importante din fiecare perete erau asamblate la sol si ridicate perpendicular pe fundatie. Exista mai multe tipuri de biserici din scanduri de lemn. Cele mai simple nu au decat un naos si un altar, iar acoperisul se sprijina pe pereti. Unele biserici prezinta un pilon inalt in mijloc, care sustine o flesa si intareste peretii. Cele mai mari si mai complexe biserici din scanduri de lemn au in centru o incapere aflata la etajul superior, sprijinita pe stalpi si inconjurata de o galerie la nivelul inferior. Intrarile din lemn sunt de cele mai multe ori bogat decorate cu sculpturi complexe. Urnes Borgund Timp liber Sporturile in aer liber reprezinta o parte importanta a vietii norvegienilor. Zone de recreere se afla la mici distante de casele lor. Schi-ul, sportul national al Norvegiei, se poate sa fi fost inventat aici ca mod de deplasare intrucat tara era si este acoperita de zapada. Multi norvegieni pleaca in excursii traversand tara cu schiurile pentru a ajunge din munti la dealurile impadurite. Aproape fiecare oras are o trambulina pentru sariturile cu schiuri. Al doilea sport de iarna ca popularitate este patinajul pe gheata. Norvegienii joaca pe patinoare mari un fel de hockey cu 11 jucatori in echipa. Fotbalul este sportul de vara favorit. Padurile si muntii Norvegiei asigura multe oportunitati recreationale. In week-end-uri, multi norvegieni pleaca in drumetii pe dealuri si in zonele impadurite. Unii norvegieni se duc la cabanele lor din munti unde petrec cateva saptamani in timpul vacantei de vara. Multi adulti prefera deasemenea vanatul. Navigarea este populara pentru cei care locuiesc de-a lungul coastei. In plus, numeroasele fiorduri, lacuri si rauri atrag multi pescari entuziasti. Inotul este destul de popular si el. Bunastarea sociala Guvernul Norvegiei asigura populatiei numeroase servicii sociale. Toate familiile cu mai mult de un copil primesc o alocatie anuala pentru fiecare copil sub 16 ani, incepand cu al doilea. Aceste familii pot primi si ajutor financiar pentru a plati chiria. Guvernul garanteaza tuturor persoanelor angajate un concediu platit de patru saptamani. Familiile numeroase cu venituri medii sau mici platesc taxe nationale mici sau chiar deloc, iar taxele lor locale sunt reduse. Legea Asigurarilor Nationale, care a intrat in vigoare in 1967, a combinat multe programe sociale existente. Toti norvegienii sunt obligati sa participe la acest sistem. Acesta include pensii de vechime in munca, reconversie profesionala si ajutoare pentru mame, orfani, vaduve si vaduvi si persoane cu handicap. Alta schema de asigurari asigura ingrijire medicala si spitalizare gratuita pe langa plata salariilor in timpul in care angajatii sunt bolnavi. Costurile acestor scheme sunt suportate de catre persoanele asigurate, angajatorii lor, de administratiile locale si de guvern. Teritoriul si clima Majoritatea Norvegiei este un platou muntos inalt. Inaltimea sa medie este de 457 metri deasupra nivelului marii, ceea ce o face una dintre cele mai muntoase tari din lume (Elvetia este cea mai stancoasa tara din lume). Numai o cincime din Norvegia are o altitudine mai mica de 150 metri. Norvegia are trei regiuni principale: (1) Platoul Muntos, (2) Campiile de Sud-Est si (3) Campiile Trondheim. Platoul Muntos este acoperit de stanci goale care au fost netezite si rotunjite de ghetari. Ghetarii au format deasemenea multe lacuri, mai ales pe platoul Hardanger . In zonele inalte ale Norvegiei, cele peste 1980 metri, zapada si gheata acopera permanent aproximativ 3.110 km patrati. Ghetarul Jostedal cu o suprafata de 487 km patrati este cea mai mare suprafata acoperita de gheata din Europa, in afara de Islanda. Zona campiilor de Sud-Est consta mai ales din vaile raului Glama , care are 598 km, si din cele ale altor cateva rauri. Raurile sunt folosite pentru transportul cherestelei si pentru morile de apa. Cascadele lor asigura energie hidroelectrica. Campiile Trondheim includ zonele joase ale vailor largi. Pe langa pamantul propice pentru culturi, vaile servesc deasemenea pentru rute importante ale cailor ferate catre alte parti importante ale Norvegiei si catre Suedia. Fiordurile, indendatiile inguste in tarmul stancos al Norvegiei, fac coasta una dintre cele mai crestate din lume. Cel mai lung, Sogne Fiord , patrunde in teritoriul Norvegiei 204 km. Coasta Norvegiei are o lungime de 2.650 km, dar incluzand fiordurile si peninsulele se ajunge la o lungime de 21.350 km, ceea ce echivaleaza cu jumatate din distanta care ar trebui parcursa pentru a da ocol Pamantului. Aproape 150.000 de insule se afla de-a lungul coastei norvegiene. Unele sunt doar niste stanci care apara totusi tarmul de furtunile de pe mare. Climatul Norvegiei este mult mai bland decat al altor tari aflate la aceeasi latitudine, mai ales in partea coastei de vest. Langa Insulele Lofoten , de exemplu, temperaturile in ianuarie ajung pana la 25 grade Celsius. Zapada care cade de-a lungul coastei se topeste aproape imediat. Curentul cald al Atlanticului de Nord si Curentul Golfului tin aproape toate porturile deschise, nepermitand formarea sloiurilor de gheata. In timpul iernii regiunile din interiorul Norvegiei sunt mai reci din cauza ca muntii opresc vanturile calde dinspre mare. Zapada acopera tara aproape trei luni pe an. In timpul verii, cand marea este mai rece decat tarmul, vanturile de vest racesc coasta mai mult decat teritoriul din interiorul tarii. Cele mai calde veri sunt in vaile din sud-est. Ploaia cade mai putin in regiunile interne decat pe coasta. Norvegia de nord se afla pe taramul "Soarelui de la Miezul Noptii" asa ca aproape toata vara este lumina continua. Numarul zilelor de lumina continua creste cu cat mergi mai spre nord. In zonele cele mai nordice ale Norvegiei soarele ramane pe cer aproximativ 2,5 luni. Sudul Norvegiei nu are niciodata zile cu lumina continua, desi in timpul verii soarele straluceste 19 ore. Iarna, Norvegia are perioade similare, dar de intuneric. In cele mai nordice zone ale tarii soarele nu rasare deloc pentru aproape 2 luni. Sudul Norvegiei are lumina in fiecare zi, desi in mijlocul iernii doar 6 ore. Cerul in timpul noptii continue mai ales in zonele nordice ale Norvegiei - deseori este animat de Aurora Boreala, sau cum mai este ea numita, Luminile Nordului. Economia Norvegia are o economie foarte bine dezvoltata. Din anii 1940 veniturile natiunii provenite din productia de bunuri a crescut foarte mult. Somajul a fost, in tot acest timp, foarte redus. Cresterea economica rapida a rezultat din (1) programele guvernamentale de promovare a investitiilor si a industriilor, si din (2) cererea externa ridicata pentru bunurile si serviciile norvegiene. Apele Norvegiei asigura cele mai valoroase resurse. Resurse importante de petrol si gaze naturale se gasesc in Marea Nordului. Raurile si marile Norvegiei sun bogate in pesti. Numeroasele rauri repezi ale Norvegiei sunt folosite pentru a produce energie hidroelectrica. Pamantul norvegian este sarac in resurse naturale. Aproape 60% din Norvegia este alcatuita din munti si campii acoperite in mare parte de roci goale. Numai 3% din Norvegia constituie teren agricol. Padurile acopera mai mult de 20% din teritoriu. Ca si alte natiuni industrializate, industria serviciilor este in continua crestere. Industria serviciilor reprezinta 64% din PIB-ul Norvegiei, care a fost 165,3 miliarde USD (1998). Industria reprezinta 32% din PIB, iar agricultura, silvicultura si pescuitul, luate impreuna, reprezinta 4% din PIB. In 1960, salariatii din industria serviciilor reprezentau 44% din forta de munca. La sfarsitul anilor 1980, serviciile reprezentau 69% din forta de munca. Industria producatoare de bunuri s-a dezvoltat mult mai tarziu in Norvegia decat in celelalte tari industriale mari. Acele tari aveau propriile zacaminte de carbuni cu care sa-si asigure combustibilul pentru utilaje. La inceputul secolului XIX Norvegia trebuia sa importe carbuni pentru fabricile sale, lucru care facea ca productia sa fie costisitoare, impiedicand dezvoltarea industriei. Pana in secolul XX, Norvegia reusise sa-si dezvolte productia de energie electrica ieftina (hidroenergia). Fabricile s-au indreptat catre hidroenergie pentru a-si asigura necesarul de putere electrica. Ca rezultat, industria manufacturiera s-a dezvoltat rapid devenind astazi una din cele mai importante. Aproape jumatate din fabrici se gasesc in zona Oslo. Cele mai importante produse sunt: produsele din petrol, chimicale, metale precum aluminiu si magneziu, produse semipreparate, materiale lemnoase si hartie. Norvegia este una din principalele producatoare de alumini. Acest metal este procesat din bauxita importata si pentru ca energia electrica este ieftina aluminiul este produs mai ieftin. Norvegia produce deasemenea imbracaminte, echipament electric, mobila si nave mici. Foratul a devenit o activitate economica majora prin anii 1970, cand tara a inceput sa extraga petrol si gaze naturale din Marea Nordului. Astazi, petrolul si gazele naturale aduc mai mult de 50% veniturile tarii. Zacamintele de fier si pirite, din care se extrag cuprul si sulfurile, sunt prezente si in Norvegia, de unde sunt de altfel si extrase. Alte minerale include plumb, molibdenita si zinc. Carbunii sunt extrasi numai din Svalbard , o insula situata la nord de Norvegia. Silvicultura a fost o industrie importanta in Norvegia de sute de ani. Cheresteaua a inceput sa se export intens incepand cu secolul XVI. Astazi materia lemnoasa este folosita foarte mult pentru hartie. Norvegia de foarte mult a fost o tara importanta din punct de vedere al pescuitului. In Norvegia se pescuiesc in medie 1,8 milioane tone de peste pe an. Pescadoarele norvegiene prin mari cantitati importante de cod, hering, macrou si egrefin. Majoritatea pestelui este procesata pentru export. Vanatoarea de balene s-a stins brusc in anii 1960. Numarul mare de balene prinse de Norvegia si de alte natiuni au dus la amenintarea cu disparitia a mai multor specii de balene. De la inceputul secolului XX centralele hidroenergetice au produs majoritate energiei electrice necesare industrie precum si populatiei. Dar de la descoperirea petrolului si gazelor naturale din Marea Nordului folosirea produselor petroliere in industrie si transporturi s-a extins. Norvegia depinde foarte mult de comertul extern pentru a-si mentine standardul de viata la un nivel ridicat. Norvegia, cu resursele sale naturale limitate importa o varietate de alimente si minerale precum si produse finite. Petrolul si gazele naturale reprezinta principalele produse exportate de Norvegia. Alte exporturi include produse chimice, peste, utilaje, metale, echipament de transport si hartie si cherestea. Flota comerciala a Norvegiei, una din cele mai mari ale lumii, reprezinta o sursa importanta de venituri pentru tara. Flota asigura servicii de transporturi in toate colturile lumii. Principalii parteneri comerciali ai Norvegiei sunt: Suedia, Germania si Marea Britanie. Norvegia are relatii comerciale intense si cu alte tari europene, in special cu Danemarca, Olanda si Franta si cu Statele Unite. Norvegia nu este membra UE. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial aproape jumatate din flota comerciala a Norvegiei a fost scufundata in timp ce transportau marfuri pentru Aliati. Dupa razboi, flota a crescut astfel incat a devenit una din cele mai mari ale lumii. Cateva sute de vase leaga orasele de pe coasta si orasele Norvegiei. In interior, feriboturile. Statul detine si exploateaza aproape toate caile ferate. Deasemenea detine si o parte din Sistemul Aerian Scandinav, care zboara in toata lumea. Alte cateva companii aeriene asigura servicii curse regulate in toate partile Norvegiei. Principalele aeroporturi ale Norvegiei sunt in Oslo , Bergen si Stavanger . Norvegia are aproximativ 80 de ziare cotidiene. Cele mai importante cotidiene sunt: Aftenposten , Arbeiterbladet , Dagbladet si Verdens Gang . Statul detine radio-ul si televiziunea nationala, sistemul de telegraf si majoritatea serviciilor de telefonie. Istorie Date importante din istoria Norvegiei: 870 Vikingii norvegieni au colonizat Islanda. 900 Harold I a unit Norvegia. 985 Eric cel Rosu a colonizat Groenlanda 1000 Leif Ericson a ajuns in America de Nord 1349-1350 O epidemie de ciuma a ucis aproape jumatate din populatia Norvegiei. 1380 Norvegia s-a unit cu Danemarca 1536 Norvegia a devenit o provincie daneza. Religia oficiala a Norvegiei a devenit Luteranismul. 1814 Danemarca a cedat Norvegia Suediei, dar a pastrat insulele norvegiene. 1884 Guvernul Norvegiei a devenit responsabil in locul regelui. 1905 Norvegia a devenit independenta. 1940-1945 Trupele germane au ocupat Norvegia. 1945 Norvegia a devenit membra ONU. 1949 Norvegia a devenit membra NATO. 1957 Regele Haakon al VII-lea a murit si a fost urmat de Olav al V-lea 1959 Norvegia si alte sase natiuni au format EFTA (European Free Trade Association) 1967 Norvegia si-a inceput programul social, care a combinat mai multe scheme de asigurari sociale in Legea Asigurarilor Nationale. Anii 1970 Norvegia a inceput sa extraga petrol si gaze naturale din Marea Nordului, stimuland astfel foarte mult economia. In Norvegia, potrivit unui obicei stravechi, oamenii merg ei insisi in padure sa aleaga si sa taie bradul de Craciun. Pomul este intotdeauna impodobit de parinti, copiii ne-avand voie sa-l vada decat in Seara Ajunului. In dimineata de Craciun, norvegienii merg in familie la biserica, pentru ca in seara aceleiasi zile sa se adune cu totii in fata bradului, unde citesc pasaje din Biblie, impart daruri si canta colinde. Un obicei specific este "hora" in jurul bradului. Obisnuiesc, de altfel, sa cumpere pentru copii papusi care, desi numite Nisse (personaj cu infatisare de spiridus), seamana ca doua picaturi de apa cu Santa Claus. Casele sunt decorate cu crengute de vasc, strazile oraselor sunt luminate feeric. Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat NORVEGIA". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.
In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici: raporteaza o eroare