REFERAT INFORMATICA: CULEGEREA DIGITALA A TEXTULUI

Argument Am ales acest proiect "Culegerea digitala a textului" pentru a evidential complexitatea acestei activitati. Culegerea textului se face tinand seama de o serie intreaga de reguli tehnice, de cerinte de calitate, de reguli estetice, de reguli gramaticale etc. Culegerea textului se face si tanand seama de caracteristicile textului - texte simple, curente, cu evidentieri -texte in versuri -texte ale operelor dramatice -texte stiintifice, lingvistice -texte ocazionale: motto, dedicatii, felicitari -texte de adnotare si documentare: citate, observatii, note -texte auxiliare: indexe, tabla de materii Procesul de culegere sau procesare cuprinde etapele urmatoare -stabilirea formatului -culegerea (tastarea) propriuzisa -implinirea randurilor (se face automat) Culegerea textului se realizeaza conform manuscrisului. Manuscrisele primate de la diversi beneficiari sunt tehnoredactate de specialisti Prin tehnoredactare se stabilesc urmatoarele: -dimensiunile randurilor (alineat) -corpul si caracterul de litera pentru textul de baza. -sublinierile in texte -caracterul si corpul de litera pentru titluri -caracterul si corpul de litera pentru note -albitura necesaraintre titluri Culegerea textelor tine cont de tipul textului, acesta poate fi: text curent, de dedicatie, motto, prefata cartii, note ( adnotari), observatii, citate table de materii, index alphabetic, versuri, dictionare, lexicoane, enciclopedii, tabele, formule matematice, formule chimice. Culegerea textelor este folosita si in publicatii de informare si publicitate: -afise -etichete -prospecte -cataloage Avand in vedere cele de mai sus programele de editare text ocupa un loc important in cadrul programelor utilitare incluse n software-ul oricrui sistem de calcul. Programele de editare text permit introducerea, ntr-o manier interactiv, a unor documente i pstrarea lor n memoria extern a sistemului de calcul, n scopul consultrii sau modificrii lor ulterioare. Pentru preluarea, n regim interactiv, a datelor se folosesc echipamentele de intrare (ex: tastatur, scanner, mouse, etc.); la memorarea documentelor n memoria extern a sistemului de calcul se folosesc uniti de hard-disk, floppy-disk, CD, uniti de band magnetic, etc. n funcie de facilitile pe care le ofer utilizatorului, programele de editare se mpart n programe editoare de texte si programe procesoare de documente. Editoarele de texte au mai puine faciliti, fiind destinate, mai ales, prelurii de texte i memorrii lor n fiiere de tip text, adic n fiiere n care datele sunt codificate utiliznd un cod alfanumeric, de exemplu codul ASCII. Fiecare sistem de operare interactiv posed un astfel de program de editare texte, de exemplu: programul EDIT pentru MS-DOS, programul Notepad pentru Windows, editoarele ed, ex, vi, pentru Unix, etc. Pregatirea formelor detipar Formele de tipar pot fi grupate dupa mai multe criterii astfel: a.Dupa caracterul imaginilor care se reproduc: -forme de text; -forme de ilustratii; -forme mixte. b.Dupa materialul din care se executa; - forme metalice; - forme nemetalice (din hartie speciala) c. Dupa aspectul geometric: - forme cilindrice; - forme plane. d. Dupa genul de imprimare sunt forme pentru: - tipar inalt; - tipar plan; - tipar adanc; - tipar serigraphic; - tipar flexografic. Formele de text cuprind de obicei litere, cifre, semne speciale, linii, ornamente, elemente de albitura (spatii dintre litera si randuri). Asezarea elementelor tipografice in randuri prin metoda clasica sau procesarea lor pe PC este un process de culegere a textelor. Acest process de culegere se realizeaza tinand seama de o serie de factori, cum ar fi genurile de text ale cartii/ brosurii (stiintifica, beletristica, de arta etc.), pliantului, prospectului, cat si categoria de cititori careia I se adreseaza (copiilor, maturilor). Alegerea literei pentru un text este una din sarcinile principale ale tehnoredactorului, care trebuie sa stie intotdeauna cui se adreseaza cartea si ce contine ea Spre exemplu, intr-o carte, textile pot fi impartite in: -texte de baza: textul principal al lucrarii; -texte complementare: texte explicative, de comentariu; -texte auxiliare si de informare: tabla de materii, indicele de materii sau de nume. Avand in vedere ca fiecare gen de literature prezinta anumite caracteristici, textile s-au clasificat astfel: -texte simple, curente, cu evidentieri; -texte in versuri; -texxte ale operelor dramatice; -texte stintifice, lingvistice; -texte ocazionale: motto, dedicatii, felicitari; -texte de adnotare si documentare: citate, observatii, note; -texte auxiliare: indexe, tabla de materii. Procesul de culegere sau procesare cuprinde etapele urmatoare: -stabilirea formatului - respective stabilirea lungimii randurilor care vor fi culese. Formatul de culegere se stabileste in functie de dimensiunile produsului finit (carte, afis etc.); -culegerea (tastarea ) propriuzisa; -implinirea randurilor - operatie necesara cand se doreste ca toate randurile sa aiba aceeasi lungime. Acest lucru se realizeaza prin marirea sau micsorarea distantei dintre cuvinte, la culegerea clasica. La culegerea pe calculator operatia se face automat datorita programului de culegere (justified). Procesul de culegere, clasica sau pe calculator, se realizeaza conform manuscrisului. Manuscris (sau original) inseamna paginile de hartie scrise de mana, dactilografiate sau tiparite anterior, care cuprind textile si celelalte elemente (tabele, cifre, semen speciale, linii, ornamente etc.) ce urmeaza a fi reproduse prin tiparire. Manuscrisele primate de la diferiti beneficiari sunt tehnoredactate de specialisti in grafica lucrarii si cunoscatori ai caracterelor de litera. Prin operatia de tehnoredactare se stabilesc (in scris), pe manuscris, urmatoarele: -dimensiunile randurilor (formatul de culegere); -corpul si caracterul de litera pentru textul de baza; -textile care se culeg cu sublinieri; -caracterul si corpul de litera pentru titluri; -caracterul si corpul de litera pentru note; -albitura necesara intre titluri. La lucrarile ce reprezinta coperte, reclame etc. se predau tipografiei, pe langa manuscrisele tehnoredactate, si machete (schite) ce indica amplasarea textelor in pagina, precum si spatiul pentru ilustratii sau fonte de culoare. Pentru lucrarile de tabele se indica, prin calcul, dimensiunea fiecareai coloane, capul de tabel, corpul si caracterul de litera pentru cap si picior, cat si grosimea liniilor ce trebuie culese ( subtir, seminegre, negre sau in puncte, la calculator). Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca manuscrisele predate tipografiei sunt satabilite prin standarde: STAS 6524/82 - "Manuscrise pentru reproducerea poligrafica" si STAS 6523/82 - "Originale de ilustratie pentru reproducerea poligrafica". Respectarea recomandarilor acestor standarde preantampina greselie la culegerea textelor si pregateste formele de tipar. Recomandarile mai importante prevazute pentru prezentarea manuscrisului sunt urmatoarele: -textul trebuie sa fie dactilografiat la un rand si jumatate, pe hartie alba, A4, de calitate buna pentru a permite eventualele indreptari cu cerneala; -filele dactilografiate trebuie sa contina 31 de randuri a 65 de semene totalizand 2000 de semene dactilografiate pe pagina; -pe fiecare fila dactilografiata nu trebuie sa existe mai mult de trei corecturi de text (facute de autor), scrise cu cerneala; -capitolele trebuie sa inceapa cu o fila noua; distanta de inceput de capitol este recomandata a fi 1 din inaltimea filei; -taieturile din cartile tiparite, introduce in manuscris, trebuie sa fie lipite pe filele de hartie de format A4 (210x297 mm); -formulele, semnele, precum si cuvintele scrise intr-un alfabet aparte cuprinse in manuscrisul dactilografiat trebuie sa fie scise de mana, cu cerneala de culoare neagra, violenta sau albastra; -orice completari (modificari) ulterioare ale manuscrisului trebuie sa fie dactilografiate pe file separate si intercalate la locul lor in text; ele se includ in numerotarea generalaa manuscrisului; -manuscrisul se numeroteaza in continuare, de la prima pana la ultima fila, in coltul din dreapta, sus, cu creion colorat. Institutul Roman de Standardizare, impreuna cu Regia Autonoma Monitorul Oficial au publicat in 1996 o culegere selective de "Standarde, norme tehnice si reguli de culegere a diferitelor categorii de text". Din aceasta lucrare vom spicui si noi principalele reguli ale diferitelor categorii de texte. 1.Culegerea textului Culegerea textului se face tinand seama de o serie intreaga de reguli tehnice, de cerinte de calitate, de reguli gramaticale, estetice etc. Caracterul corpului de litera trebuie sa fie legat de continutul lucrarii si de calificarea cititorilor carora se adreseaza. In general caracterele inguste (smale) ingreuneaza cictitorul, de asemenea literele cu contrast prea puternic. Cele mai indicate sunt literele drepte. Corpul obisnuitpentru lucrarile cu text simplu, current, este corpul 10/10 (prima cifra inseamna corpul de litera, a doua cifra indica spatiul intre randuri). Daca insa cartea se adreseaza unor cititori mai putin calificati si are un volum mai redus, este recomandat sa fie culeasa cu corp 10/12. Textul astfel cules este mai usor de citit. Pentru literature stiintifica se folosesc corpurile 8/9 sau 8/10, iar pentru cea beletristica se prefera litera de corp 9/9 sau 9/10. Pentru literature care se adreseaza persoanelor mai in varsta, textul trebuie sa fie cules cu corp 12/12 sau 12/14; pentru cartile adresate copiilor, textul current nu pote fi cules cu un corp mai mic de 12/12, iar pentru prescolari poate fi chiar 14/16 sau 18, respective 5,2 mm, 6 mm sau 6,7 mm. In procesul de culegere, randurile de inceput de aliniat trebuie sa incepa cu un spatiu alb (stare). Pe calculator, aceasta se obtine prin TAB sau se stabileste prin meniul Paragraph. Dimensiunea alineatului este in functie de lungimea randului. Cu cat randul de text este mai lung, cu atat albitura va fi mai mare ( darn u mai mult de 1,25 cm). Alineatul trebuie sa fie proportional cu spatiul dintre randuri sis a fie proportional cu grosimea si dimensiunea literei. Cand formatul randului este pana la 5 cvadreti (90 mm), albitura de inceput de alineat este de inaltimea corpului cu care se culege textul de baza (1 patrisor); la formatul cuprins intre5 si 6,5 cvadreti (90 si 117 mm) spatiul este de 1,5 inaltimea corpului de baza (1,5 patrisori), iar la formatul de peste 6,5 cvadreti (117 mm), spatiul este de 2 patrisori (de doua ori inaltimea corpului de baza). Spatiul normal intre cuvinte este de 0,5 din inaltimea corpului cules (1/2 patrisor). Pote fi folosit si spatiul avand dimensiunea de 1/3 patrisor, care este insa cel mai mic admis. La culegerea pe calculator, aceasta implinire a randurilor se face in mod automat, datorita programului de culegere. In textul cules, nu se admit "coridoare" decat cel mult unul la 50 de randuri, fie vertical, fie diagonal. Randul de sfarsit de alineat (sau paragraf, pe calculator) trebuie sa fie mai lung decat spatiul alb de la inceputul alineatului. Despartirea cuvintelor se face tinand seama de regulile gramaticale, dar astfel incat in al doilea rand san u se treaca mai putin de trei litere. Nu se admite despartiri de cuvinte la mai mult de trei randuri consecutive. La procesarea textelor - Word, pe calculator, despartirea cuvintelor se poate face normal, prin introducerea liniutei despartitoare sau automat, cu ajutorul functiei Hyphenation. 1.1 Evidentieri in text Citate sau diferite alte reproduceri de texte, notele, insemnarile, scrisorile etc. sunt parti de text curent care trebuie evidentiate, astfel incat cititorul sa le remarce usor, fara ca aceasta sa dauneze aspectului estetic al paginii. Cand un text are un singur fel de evidentiere, aceasta se culege cu litere cursive (Italic) sau aldine (Bold) din acelas corp de litera. In caz cand textul are doua grade de evidentieri, se culeg cu litere diverse evidentierile cele mai numeroase, iar cel mai putin numeroase cu aldine. Cand textul are trei grade de evidentiere cel de al treilea grad se culege cu litera textului de baza spatiata (rarit). Rarirea se face prin marirea spatiului dintre literele cuvantului ce trebuie evidentiat, cu spatii de 1-2 puncte si de 3 puncte in cazul corpurilor de litera mai mari. In cazul cand se raresc mai multe cuvinte, se maresc corespunzator si spatiile dintre acestea. Culegerea cu litere verzale (capitele) este un procedeu mai putin folosit in pagini, cu exceptia textelor dramatice. Culegerea cu capitalute este folosita in special la culegerea dictionarelor, lexicoanelor etc. Culegerea cu alt corp de litera decat cel de baza se recomanda pentru scoaterea in evidenta a unor pasaje separate din carti, cum ar fi citatele, explicatiile, indicatiile, epigrafele. De regula se face culegerea cu corp mai mic. Culegerea pe format redus se face pentru pasaje intregi (cel putin doua-trei randuri) in scopul scoaterii lor in evidenta. Exemplificarile, de obicei, se culeg pe un format mai mic decat textul de baza. Scoaterea la culore - textul evidentiat se tipareste la o alta culoare fata de textul de baza. Textele cu evidentieri, cele mai tipice, avand fiecare particularitati din punc de vedere al culegerii, sunt: dedicatiile, prefetele, notele (adnotarile), tabelele de materii, indexurile alfabetice, versurile, textile operelor dramatice, dictionarele, lexicoasnele etc. Exista o serie de evidentieri cu acracter special, cum ar fi evidentierile din manualele scolar. In cartile pentru scfolari, unde regulile trebuie mai mult evidentiate, se procedeaza la culegerea acestora pe un format mai mic, cu o alta taietura de litara sau cu textul incadrat intr - un chenar. Uneori, formulele, regulile, sublinierile se pot scoate la culoare. Dedicatia este textul prin care autorul isi dedica lucrarea unei anumite personae, institutii etc. Dedicatia poate fi o inchinare colectiva, omagiala a unei opera literare sau stintifice, facuta unei personae de renume din domeniul literaturii sau al stiintei sau unei personae dragi. Dedicatia, de obiceise amplaseaza inaintea textului, in coltul de sus, in partea dreapta. Textul este de obicei foarte scurt si contine in general si numele autorului. Se culege cu corp mai mic decat textul de baza, de obicei cu litere cursive sip e un format care reprezinta 1/2 sau 1/3 din formatul textului de baza. Motto - ul sau epigraful este un citat asezat la inceputul unei carti sau al unui capitol, cu eferire la continut, pentru a sugera ideea principala a cartiisau a capitolului rspectiv. Cand motto - ul sau epigraful este scurt, va fi cules pe un format care nu va depasi o treime din lungimea randului textului de baza. Cand este mai lung, va fi cules pe un format egal cu doua treimi din latimea randului textului de baza. Prefata cartii se culege de obicei cu litere de evidentiere (cursive sau, mai rar, negre), de acelasi corp ca si corpul textului de baza, rarita sau nu. Notele (adnotarile) sunt lamuriri suplimentare la text asezate in partea de jos a paginii sau la sfarsit de capitol sau la sfarsit de carte. Notele explica sau completeaza unele probleme ale textului de baza. Ele reprezinta trimiteri ale textului de baza si se separa de aceste printr - o linie subtire, avand lungimea egala cu 1/5 din formatul textului de baza. Ele se intalnesc mai des la lucrarile stiintifice si mai rar la cele literare, si ot fi scrise de autor, de traducator sau de redactor. Notele se cuyleg de obicei cu litere de acelasi character ca si textul de baza, cu un corp mai mic, (darn u mai mic de corp 6). Alineatele notelor trebuie sa fie egale cu cele ale textului de baza, desi se culeg cu un corp mai mic. Legatura intre text si nota se indica prin semnele de nota, care pot fi stelute sau cifre, singure sau urmate de paranteze de inchidere. Semnul se culege in text, langa cuvantul ce trebuie explicat; la nota acelasi semn se repeta la inceputul primului ei rand. Daca lucrarea nu are mai mult de trei note pe pagina, semnele de legatura recomandate ar fi stelutele. In cazul cand sunt mnai mult de patru note pe pagina se folosesc cifrele arabe. Numerotarea acestora poate fi in continuare pentru toata cartea, pentru fiecare capitol in parte sau poate incepe de la fiecare pagina. In caest ultimo caz, numeroatrea din manuscris nu va mai corespunde cu cea din carte si se va definitiva dupa operatia de asezare a textului in pagina. Aranjarea noatelor in pagina se poate face astfel: -notele se aseaza la piciorul paginii. Acesta este cel mai fr4egvent mod de paginare. In acest caz,notele se despart de textul de baza printr - o alitura si linie fina asezata la marginea de inceput a formatului; -notele se afla in cuprinsul textului si sunt despartite de acesta printr - un rand alb. In acest caz, titlul "nota" se pune deasupra textului notei; -notele nu se despart de text, desi incep cu rand nou - este specific lucrarilor juridice si instructiunilor de lucru. Locul ocupat de nota, inclusiv albitura si linia despartitoare fac parte din oglinda paginii. De preferinta, nota va fi cuprinsa in intregime pe pagina unde se afla textul de lamurit la care se refera. Notele se culeg cu 2 - 4 puncte mai mici decat textul de baza, din litere de acelas character. La piciorul unei pagini pot fi mai multe note. De asemenea, notele pot continua de pe o pagina pe alta, insa inceputul notei (cel putin 2 randuri) trebuie neaparat sa fie pe aceeasi pagina cu trimiterea din text.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT INFORMATICA: CULEGEREA DIGITALA A TEXTULUI". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.
In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici: raporteaza o eroare