Cultura Garla-Mare

Motivatia temei

Desi cunoscuta aproape exclusiv numai datorita descoperirilor necropolelor de la Carna din judetul Dolj si Balta Verde si Ostrovul Mare din judetul Mehedinti, cultura Garla-Mare uimeste prin prisma ceremicii, foarte variata in ceea ce priveste formele si decoratiunile, plasticii feminine, care atesta existenta unui al fecunditatii si nu in ultimul rand tezaurului de obiecte de podoaba, asemanatoare celor miceniene, descoperit la Ostrovu-Mare-Tiganesti.

Existenta cultului fecunditatii si a divinitatii feminine in aceasta cultura specifica Bronzului Mijlociu, reprezinta un element foarte rar in cadrul acestei perioade cand majorita- tea culturilor renunta la aceasta credinta.

Un alt aspect interesant este acela al inaintarii marelui complex al campurilor de urne din care face parte si cultura Garla-Mare, de la V catre E si ocuparea zonei Portilor de Fier.Acest aspect, in opinia unor cercetatori, a cauzat si migratia dorienilor catre S si distru-gerea civilizatiei miceniene de catre acestia.

Desi exista foarte putine descoperiri arheologice privind asezarile, locuintele, uneltele si urme ale vietii economice, cultura Garla-Mare ocupa un rol important in Bronzul Mijlociu prin descoperirile de la necropolele de la Carna si Balta Verde si Ostrovu Mare, care reflecta o viata prospera si o pricepere desavarsita in ceea ce priveste ceramica si plastica.  

Istoricul cercetarilor
Cele mai importante descoperiri ale culturii Garla-Mare, care s-a manifestat si pe anumite zone de pe teritoriile Serbiei si Bulgariei, sunt  necropola de la Zuto Brdo, Dubovac, necropola de la Vrsac, in Serbia, necropola in amonte de Portile de Fier, in defileu la Liubcova, asezarea in aval de la Ostrovu Corbului, asezarea de la Garla-Mare, necropola de la Balta Verde, asezarea si necropola de la Ghidici, necropola de la Bistret, necropola de la Carna-Grindu Tomii, asezarea si necropola de la Carna-Ostrovogania, asezare si necropola de la Novo Selo, asezarea de la Balej, necropola de la Orsoja in Bulgaria.

Pe teritoriul tarii noatre, cele mai notabile sapaturi sunt cele de la necropola de incineratie de la Carna, care sub indrumarea lui Vladimir Dumitrescu din anii 1942, 1955 si 1956 au scos la iveala 116 morminte.De asemeni alte sapaturi importante au fost efectuate la Balta Verde si Ostrovu Corbului de catre Vladimir Dumitrescu, Dumitru Berciu si Marius Moga.