REFERAT ISTORIE: FAMILIA DE MONTAUBERCY

Incarcat la data: 05 Februarie 2009

Autor: maria cantemir

Pret: 50 credite

Aceasta familie este foarte veche in regiunea nord-vestica a vechii Galii.Ea este de origine romana,deci foarte bogata si educata.Atunci cand Galia devine autonoma pe cand Imperiul Roman nu era inca divizat,familia devine una dintre cele mai influente ale tarii.Ei vor ocupa functii importante in administratia Galiei.Mai tarziu cand Galia trece inapoi sub conducerea Romei,membrii familiei se supun si jura credinta imparatilor romani din capitala.Dupa ce Imperiul Roman de Apus cade si este dizolvat,membrii familiei incearca sa se dea cu noile puteri si isi casatoreste fiul cu fiica unui sef de trib germanic si fiica cu fratele fetei sefului de trib.Astfel familia se pune la adapost de alti pretendenti la bunurile familiei.Dupa o perioada familia se germanizeaza si sub conducerea lui Chlodoar,seful familiei in perioada 534-591, traieste una din perioadele de maxima glorie.Chlodoar obtine comitatul Montaubercy in 539 si se denumeste astfel ca fiind Chlodoar de Montaubercy.Nepotul sau,Hrothgar de Montaubercy(579-645)era inrudit cu familia merovingienilor si va fi unul dintre cei mai importanti generali a acestei familii.Hrothgar si-a casatorit copii cu alti sefi de domenii incercand sa-si mareasca puterea in continent. Un alt membru foarte important al familiei de Montaubercy a fost Tristan de Montaubercy( 765-843),care din postura de conte de Montaubercy,de Valmondois,d'Enghien,de Fauguoire, de Lauvers,baron de Danves,de Pierdois,de Montengrent si nu in ultimul rand print de Saint-Omer si de Santagenet,a fost unul dintre cei mai importanti generali a lui Carol-cel-Mare, fiind de altfel inrudit cu el cat si cu raposata dinastie merovingiana. Fiul lui Tristan,printul Ludovic de Santagenet a fost unul dintre cei mai puternici oameni din jurul lui Ludovic cel Bland.El este investit cu domenii in Germania si Italia.Astfel el obtine comitatele Montegrato,Montecresto,Peragia,Brandesto,Falgrate,Lomarde si Valmaderagio precum si comitatele Valle,Lavens,Gravers,Hainaut,Thorgand,Helgerheim si Quandert. Ludovic isi casatoreste fiul cu una dintre fiicele lui Ludovic cel Bland,iar fiul cel mare cu fiica regelui englez.Acest fiu,printul Albert de Santagenet reuseste sa-si ridice anumite proprietati la rangul de ducate:Montaubercy,Valmondois,Enghien si altele la cel de comitat: Montengrent,Regauder,Savoisy,Chantilly,Audemont,Maugerient.Nepotul lui Albert,printul Gabriel de Montaubercy(849-903)se casatoreste cu fiica ducelui de Burgundia,apoi cu fiica ducelui saxon.El obtine astfel niste fiefuri care ii vor fi de folos mai tarziu. Fiul sau,printul Alexandru de Gravers(879-968)a fost un mare om politic.El a obtinut titlul de vicar si conte permanent al Sfantului Imperiu Roman.Apoi a fost casatorit de 4 ori:prima data cu contesa Maria de Genova,de unde va obtine cateva baronate in Italia,apoi cu contesa Elisabeta de Burgundia,fiica regelui francez,Elena Matzerikas,vara imparatului bizantin si ultima nevasta a sa a fost Cristina de Bavaria.Alexandru a avut 7 baieti si 6 fete.Dintre acesti baieti doi au urmat calea bisericeasca si au devenit unul episcop si apoi cardinal,altul a devenit un sef al unui ordin religios.Doi baieti s-au casatorit au adus in cadrul familiei cateva domenii dupa care au murit fara mostenitori.Fiul cel mare,printul Nicolae de Gravers(903-987)a obtinut numeroase distinctii si a pus piciorul temeinic in Franta prin casatoria cu contesa Maria d'Aquitane.El obtine chiar distinctia de maresal al Frantei.Astfel el isi implineste si ambitia de a avea o putere in Franta.Nepotul sau,printul Christian de Gravers (944-1009)a fost un lider politic si militar important al vermii sale.El obtine mana printesei Mihaela Comnena,sora si fiica de imparat bizantin.Aceasta ii va darui lui Christian 8 copii: ducele Eduard de Valmondois,mostenitorul averii colosale a familiei de Montaubercy,ducele Francisc de Savoisy,care va intemeia ramura de Savoisy a acestei familii,Elisabeta de Valle, maritata cu Ducele de Burgundia,Maria d'Enghien,maritata cu printul Leopold de Luxemburg,contele Horatiu de Quentasy,casatorit cu contesa Cristina de Troyes,fiica ducelui de Brabant,Sebastian de Nouchartes devenind episcopul de Limoges si mai apoi cardinal, contesa Eleonora de Rachase,maritata cu ducele de Bavaria si mezinul familiei,seniorul Lazar de Daubertin,calugar,sfatuitorul de taina a Ducelui de Burgundia. Un fiu nelegitim a lui Sebastian,pe care tatal a avut generozitatea sa-l faca conte de Ponte Mergiare prin gratia papei se va casatori in 978 cu fiica lui Horatiu de Quentasy.Iacob de Ponte Mergiare va deveni mai tarziu vicar permanent al Sfantului Imperiu Roman prin faptul ca a obtinut comitatul Dangery.Fiul lui,contele Gerard de Ponte Mergiare va muri fara mostenitori dupa ce sa casatorit cu 4 femei foarte bogate:contesa Maria de Pamplona,din casa regilor Navarei,ducesa Ioana de Laychen,din casa Stauferilor,contesa Margareta de Barcelona ,din casa contilor de Barcelona si nu in ultimul rand cu Ana Ghislacieri,fiica contelui de Vallegrande,var cu regele Frantei si Germaniei.El a obtinut dote importante in urma casatoriei sale cu toate aceste femei domenii pe care l-e transmite acum varului sau,contele Petru de Savoisy,care devine astfel foarte bogat si apreciat.Insa si acesta moare fara mostenitori directi astfel incat in anul 1034 intreaga sa avere trece in posesia varului sau, ducele Iacob de Valmondois print de Gravers(1011-1078).Iacob se va casatori el insusi de trei ori:cu ducesa Ana-Maria de Wurttemberg,vara ducelui de Bavaria,contesa Cristina de Ungaria,fiica ducelui de Burgundia si ultima fiind Elena Comnena,sora si fiica de imparat bizantin.Iacob devine el insusi foarte bogat si influent in urma acestor donatii impresionante. Fiul sau cel mai mare,ducele Ferdinand de Thorgand si print de Valle va deveni oficial mostenitorul casei sale.Al doilea fiu al sau,contele Alphonse de Ungaria va deveni duce de Savoisy si va primi o parte mica din domeniile familiei din Franta.Ceilalti copii ai sai sunt: ducesa Mathilde de Valmondois,maritata cu printul Jaime de la Cerda,ducesa Cristina de Hainaut,maritata cu mostenitorul tronului Suediei,contele Horatiu de Falgrate,casatorit de doua ori:cu contesa Iolanda de Greymaque si a doua oara cu contesa Elisabeta de Brandenburg,fiica Ducelui Lorenei de Jos,contele William d'Anderlecht,casatorit cu baronesa Clothilde de Saint-Omer,fiica contelui d'Anjou,Richard(episcop de Colonne si apoi cardinal),contesa Adelaide de Montbriauche,maritata cu contele Paul de Hitzacker si mezinul contele August de Marksburg,casatorit de trei ori:cu baronesa Helga de Gotha,fiica contelui de Rudelsburg,contesa Maria de Kothen,fiica contelui de Vogt si contesa Clementine de Graslitz,fiica contelui de Tongeren.Fiul cel mai mic a lui August,Alexandru isi construieste un castel impunator in zona Saint-Oeyerhagzen si se va numi de atunci contele de Saint-Oeyerhagzen.Acest Alexandru de Saint-Oeyerhagzen(1072-1161) pleaca in Prima Cruciada si obtine acolo un fief numit ducatul de Liman.El isi trimite cel de-al doilea fiu inapoi in Germania,unde va ramane pana la moartea acestuia.Alexandru isi construieste un domeniu mai mic dar mult mai populat de crestini.Opera sa se va vedea in timpul domniei celui de-al doilea duce de Liman,Lothar(1161-1189) atunci cand Limanul este atacat de catre sarazini si armata condusa de catre insusi ducele infrange rusinos mult mai numeroasa armata turca si obtine astfel si niste teritorii la care n-avea inainte acces.Nepotul lui Lothar I,Alexandru II (1221-1256)obtine cateva teritorii importante si recucereste Tripoli si o parte din Siria.El obtine de altfel si mana printesei Elena Paleologul,din a carei case se vor ridica mai multi imparati bizantini.Fiul lui Alexandru II,Alexandru III(1256-1299)este mult mai ambitios si recucereste Ierusalimul si aproape toate teritoriile detinute anterior de catre crestini.Astfel el isi construieste un imperiu impresionant intitulandu-se:Alexandru prin gratia Domnului rege al Ierusalimului,Beirutului,Acconului,Babilonului,Egiptului si Asiriei,print de Liman,de Tripoli,de Gaza,de Nazareth,duce de Tunisia,de Palmira.Astfel el isi crease o putere impresionanta prin cel dintai titlu:rege al Ierusalimului.Alexandru III al Ierusalimului a impins pe cele mai inalte culmi prestigiul casei sale,casa de Liman.Acesta se va casatori de 2 ori:prima data cu Maria Paleologul,sora imparatului bizantin si a doua oara cu contesa Maria de Savoia.Fiul sau cel mare,Robert se va casatori cu ducesa Elisabeta de Leon,fiica regilor Castiliei,apoi cu Cristina de Portugalia si in cele din urma cu Iolanda d'Armagnac,sora regelui francez. Dar sa revenim la linia principala a casei de Montaubercy:astfel Ferdinand de Thorgand se va casatori cu contesa Matilde de Baracaldo,fiica ducilor de Leon.Fiul sau,printul Ioan de Gravers casatorindu-se cu contesa Ana de Bourbon,fiica ducelui de Luxemburg obtine un comitat foarte important Venray.Acesta il va propulsa pe un viitor de Monaubercy sfanta imparat roman.Nepotul lui Ioan,printul Robert de Thorgand isi casatoreste fiul cu ducesa Maria de Roussillion,din casa de Barcelona.Robert de Thorgand(1150-1221)obtine titlul de duce al Sfantului Imperiu Roman si in plus devine eligibil pentru tronul roman.Esueaza insa in tentativa de a obtine tronul.Acesta va fi obtinut pentru putin timp de catre fiul lui Robert, printul Carol de Gravers si de Valle care va deveni Carol III al Sfantului Imperiu Roman al Natiuni Germane.Cu aceast ocazie familia obtine si mult visatul titlu de print al Sfantului Imperiu Roman.Fiul lui Carol III,printul Eduard obtine si titlul de rege al Boemiei prin casatorie cu o contesa din familia de Habsburg.Nepotul lui Eduard,printul Albert(1234-1288) va detine o sumedenie de titluri:rege al Portugaliei,al Castiliei,Navarei,Boemiei,print al Sf. Imperiu Roman,print de Gravers,de Valle,de Pamplona,de Nevers,de Anjou,de Ponte Mergiare,de Montegrato,de Achaia,de Moreea,duce de Ungaria,de Danemarca,de Atena,de Constantinopol,de Montaubercy,stapan peste alte ducate,comitate,baronate,seniorate.Fiul sau se va casatori cu printesa Iolanda de Tripoli,fiica puternicilor regi ai Ierusalimului.In 1389 cade Ierusalimul si toate proprietatile regilor sunt pierdute dar titlurile si lazile de aur raman. Astfel printul Alexandru IV detinea o sumedenie de titluri dintre care le vom enumera doar pe cele mai importante:rege al Ierusalimului,Egiptului,Asiriei,Acconului,Beirutului, Babilonului,Portugaliei,Castiliei,Navarei,Boemiei,Leonului,Atenei,Tunisului,print al Sf. Imperiu Roman,print de Sicilia,de Roma,de Venetia,de Lorena,de Gravers,de Valle,de Pamplona,de Ponte Mergiare,de Achaia,de Moreea,duce de Ungaria,Danemarca,Italia,de Cipru,de Malta,de Polonia,de Aquitanie,conte de Barcelona,de Savoia,de Calabria,de Milano, de Bavaria,palatin din Germania,stapan peste numeroase alte ducate,comitate,baronate, seniorate in lumea crestina.Alexandru IV(1370-1421)a fost totusi un print german cu o autonomie ridicata,dar cu o influenta scazanda.El incearca sa-si intareasca puterea in Italia, Franta si regatele spaniole.Si in linii mari chiar va reusi sa faca acest lucru.Mai tarziu el se va retrage din viata politica si militara abdicand in favoarea fiului sau cel mare,printul Ludovic de Gravers.Acesta devine astfel in 1421 stapan peste toate domeniile tatalui sau si devine o forta politica si militara impresionanta.Ludovic obtine numeroase concesii politice:isi casatoreste copii cu vlastari regali care ii asigurau o putere si aliante bune.Ludovic nu era un cavaler in sensul strict al cuvantului,caci nu poti fi un sef de stat si in acelasi timp si cavaler. In anul 1426 el se afla alaturi de regele francez prin fratele sau mai mic,ducele Albert de Valmondois.Acesta va deveni si intemeietorul casei secundare a clanului de Montaubercy. Albert era un tip foarte calculat si un bun sfetnic pentru regele francez.Fiul sau,ducele Ioan de Savoisy nu va ezita sa o propuna pe Ioana d'Arc in expeditiile militare progamate bineinteles cu complicitatea varului sau,ducele de Lorena.Familia de Lorena si de Montaubercy sunt strans inrudite.Ioan participa el insusi la expeditiile militare organizate si va deveni mai tarziu unul dintre cei mai influenti curteni francezi din postura de locotenent-general al regatului. Nepotul sau,ducele Robert de Valmondois si Bourbon(1466-1519)va fi tot locotenentul- general al regatului pana la moartea sa.Robert a uneltit foarte mult impotriva familiei d'Armagnac pe care o considera una dusmana.Aliatii sai erau din familile de Chatillon si de Bourbon precum si din casa de Rohan.Sotia lui Robert contesa Elena de Grametasio,fiica cea mai mica a ducelui de Milano a avut un rol foarte important in educatia copiilor ei,acestia devenind niste culti foarte rafinati.De altfel casa de Valmondois va fi intotdeauna subalterna casei principale cea a Montaubercy-ilor.Varul lui Robert la vremea aceea era printul Iacob de Gravers(1451-1512).Iacob obtinuse niste beneficii din razboiul papilor si se retragea din joc fara vreo pierdere majora.El a fost de altfel binecuvantat prin numerosi urmasi:printul Carol, mostenitorul colosalei averi,printul Ioachim,print de Castilia,ducele Francisc,ducesa Maria, maritata cu regele Portugaliei,ducesa Margareta,maritata cu ducele de Bavaria,contele Eduard,episcopul Carol de Valle,arhiepiscopul Laurentiu de Colonne,cardinal,episcopul Sebastian de Montegrato,tot cardinal,contesa Eleonora,maritata cu regele Boemiei,contesa Carolina,maritata cu regele Ungariei si mezinul Rudolf,conte de Grecia.Carol a fost probabil cel mai nefericit nobil din vremea sa,el avand 4 neveste si toate au murit:printesa Cristina de Zwane,din casa de Habsburg,ducesa Elisabeta,sora regelui englez,ducesa Luisa de Wittelbach,sora ducelui de Baden,si ultima dintre neveste printesa Adelaide de Torino,fiica printului de Monteferrato,fratele dogelui de Venetia si apartinand casei Santo Bregadio,o casa nobiliara italiana foarte bogata si influenta.Adelaide era unicul copil al printului de Monteferrato si astfel unica mostenitoare a colosalei averi a acestuia.Datorita faptului ca avusesera 3 papi in familie casa avea o avere impresionanta:ei detineau o avere estimata in epoca la vreo 89 de milioane in aur si asta doar in bani.Erau deci mult mai bogati decat familia de Medici,Sforza,Este,Gonzaga si Visconti la un loc.Dupa cea de-a treia vaduvie printul Carol nu mai vroia sa se casatoreasca,dar prin viclesugul lui Francisc I al Frantei va ajunge totusi sa se casatoreasca cu Adelaide.Acesta il vazuse pe print in 1517 pe cand era inca legat de ducesa Elisabeta.Aceasta va muri anul urmator si dupa doi ani se va casatori cu ducesa Luisa.Aceasta va muri si ea in 1521. Printul Carol(1482-1557) se va casatori cu Adelaide in anul 1524 si aceasta ii va darui cativa copii:printul Alexandru,mostenitorul intregii averi a familiei de Santo Bregadio,dupa cum a dictat bunicul sau,printul Giacomo de Monteferrato,care va muri in anul 1533.Apoi urmeaza ducele Iacob de Nevers,ducesa Maria de Montegrato,maritata cu ducele de Bavaria,ducesa Elisabeta d'Eumars,maritata cu printul de Nassau,arhiepiscopul Ioachim de Trier,cardinal, ducele Albert de Valle,episcopul Enzo de Santo Valergio,tot cardinal,si alti 4 copii. Alexandru va avea si el la randul sau mai multe casnicii esuate:prima cu printesa Eleonora de Castilia,ducesa de Navara si contesa de Barcelona(1549-1552),a doua cu ducesa Maria- Margareta de Nassau,contesa de Luxemburg(1556-1561) si a treia cu printesa Carolina de Habsburg,ducesa de Ungaria si Sicilia(1564-1587).Alexandru V de Gravers si Monteferrato (1525-1609)a fost probabil cel mai educat nobil al vremii sale.El a calatorit foarte mult,a trait la Alexandria,Damasc,Ierusalim,Bagdad si a ajuns chiar si in India.Astfel a ajuns sa cunoasca limbile engleza,franceza,germana,spaniola,italiana,latina,greaca veche,ebraica,sanscrita,avea cunostiinte temeinice de aritmetica,geometrie,gramatica,retorica,dialectica,astronomia, muzica,poezie,pictura,scultpura,chimie,biologie,medicina,arhitectura,drept atat cel roman cat si cel ecleziastic,dogme,diplomatie,economie si strategie militara.Si-a inceput cariera militara in anul 1550 alaturandu-se regelui francez impreuna cu tatal sau,marele print de Gravers. Acesta va muri in lupta de la Saint-Laurent din ordinul ducelui de Savoia,sub privirile disperate ale lui Alexandru.Acesta devine foarte puternic pe baza socului si vede o maciuca de calau extrem de grea,dar o ridica precum un fulg si se razbuna pe soldatii spanioli, germani si flamanzi,omorand 2.000 din spanioli,3.560 de germani si 4.000 de flamanzi. Astfel chiar daca batalia de la Saint-Laurent a fost pierduta,a fost o mare pierdere pentru regele Filip II al Spaniei:in total 17.000 de morti si 11.000 de raniti.Acesta se razgandeste si se retrage in nord.Alexandru jura sa razbune moartea tatalui sau prin orice mijloace. El il considera un inamic chiar si pe Henric II al Frantei,care doreste sa-si casatoreasca sora, printesa Margareta cu ducele de Savoia si sa-i restituie toate domeniile confiscate.Cand se vehiculeaza aceasta teorie,Alexandru se opune din toate fortele spunand ca Franta iroseste multe vieti si bani pentru nimic.Se va ajunge chiar la o disputa intre Henric II si Alexandru V. O discutie a lor a facut inconjurul curtilor nobiliare in epoca.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT ISTORIE: FAMILIA DE MONTAUBERCY". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.