REFERAT ISTORIE PERSONALITATEA DOMNITORULUI STEFAN CEL MARE

Incarcat la data: 08 Aprilie 2008

Autor: Gogoasa Alexandru

Pret: 50 credite

3,5 (19 review-uri)
STEFAN CEL MARE ( 1433 1504 ) "Stefan Voda, domn cel mare, seaman pe lume nu are, decat numai mandrul soare " Stefan al III-lea, supranumit Stefan cel Mare (n. 1433, Borzesti - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei ntre anii 1457 si 1504. Perioada domniei 1457 - 1504 Nascut 1433 Borzesti Decedat 2 iulie 1504 Suceava Predecesor Petru Aron Succesor Bogdan al III-lea cel Orb Parintii : - Era fiul lui Bogdan al II-lea si nepot al lui Alexandru cel Bun, din familia domneasca a Musatinilor (sau Musatestilor), ntemeiata de Margareta-Musata, mama lui Petru I (1374-1392). Musatinii moldoveni erau nruditi cu neamul valah al Basarabilor, care a dat Munteniei mai multi domni celebri: Mircea cel Batrn, Vlad Dracul, Vlad tepes. - Mama voievodului este doamna Oltea. In spatele fiecarui barbat puternic se ascunde o femeie inteligenta. Dupa moartea sotului ei, Bogdan al II-lea, Maria-Oltea si-a crescut fiul, Stefan, pentru a deveni domnitor. Se considera ca primul nume - Maria - a fost luat spre sfarsitul vietii, cand s-a calugarit, iar cel de-al doilea - Oltea - vine din zona Olt, loc de unde se tragea ea. Documentele sunt zgarcite in ceea ce priveste originile ei, de aceea a ramas loc de presupuneri si legende fabuloase. Casatoriile : Stefan cel Mare a avut trei casatorii : cu Evdochia de Kiev, cu Maria de Mangop si cu Maria Voichita, fiica lui Radu cel Frumos, domnul tarii Romnesti, fratele lui Vlad tepes. Toate erau de rang princiar, descendente din mari familii domnitoare, ntre care cea de-a doua, Maria de Mangop, chiar urmasa familiei imperiale bizantine a Asan-Paleologilor. Evdochia din Kiev este prima sotie a domnitorului Stefan cel Mare si sora cneazului Simion Olelkovici. Casatoria a avut loc la data de 5 iulie 1463 si a luat sfrsit prin moartea Evdochiei. Maria din Mangop este a doua sotie a domnitorului Stefan cel Mare. Ca si prima casatorie a domnitorului se va termina prin decesul sotiei sale. Maria Voichita este cea de a treia sotie a domnitorului Stefan cel Mare, fiica lui Radu cel Frumos. Casatoria a avut loc n anul 1473. Din dragostea lor s-a nascut Alexandru, primul fiu al lui Stefan, ctitorul bisericii Adormirea din Bacau. Fii si fiice Prima sotie, Evdochia (cu care s-a casatorit la 5 iulie 1463) i-a nascut doi feciori, Alexandru si Petru, si o fiica, Elena, fiul cel mai mare, Alexandru, fiind favoritul domnitorului. A doua sotie, Maria de Mangop, cu care s-a casatorit n 1472 i-a nascut doi baieti: Ilie si Bogdan. A treia sotie , Maria-Voichita l-a nascut pe Bogdan, ajuns domn al Moldovei dupa moartea lui Stefan cel Mare - s-a aflat pe tronul tarii din 1504 pna n 1517. Bogdan a avut doua surori: Ana, moarta de timpuriu, si Maria, casatorita cu un print polon. Fiu natural al lui Stefan a fost si Petru, copilul Mariei Rares din Hrlau. Petru Rares a domnit n doua rnduri: 1527-1538 si 1541-1546. -Domnia lui Stefan cel Mare si Sfnt n Moldova a avut loc n perioada cuprinsa ntre anii 1457-1504. Domnia sa, de aproape jumatate de veac, este cea mai frumoasa perioada din istoria Moldovei, niciodata tara nu a fost mai ntinsa, mai respectata si mai bogata. -Portretul fizic: -statura potrivita; -mbracaminte domneasca (pelerina lunga, cusuta cu fir de aur si argint; -fata prelunga, ochi mari, privire verde patrunzatoare. -Portretul moral: -trasaturile fetei exprima: drzenie,ndrazneala, hotarre, vointa, severitate; -felul n care si tine sabia si pasul facut nainte exprima hotarre, fire demna; -"om ntreg la fire, nelenes( Grigore Ureche) adica bun gospodar; -mester mare, om razboinic, viteaz; -mare ctitor si iubitor de frumos; -iubitor de tara si de libertate. -Situatia politica interna a Moldovei n jurul anului 1457: -certuri pentru domnie slabirea tarii; -boierii au nchinat turcilor Moldova si s-au nvoit sa plateasca tribut; -tara era prost goepodarita. -Situatia politica externa: -Imperiul Otoman cunoaste o maxima expansiune; -Polonia si Ungaria vor sa-si impuna suveranitatea tarii. -Masuri luate pe plan intern: -alungarea lui Petru Aron si a boierilor supusi turcilor; -dezvoltarea agriculturii, a mestesugurilor si negotului; -naltarea manastirilor: Putna, Voronet, Neamt, Moldovita; -dezvoltarea comertului: -exporta: gru, ovaz, orz, vite, porci, cai, vin miere; -importa: fiare de plug, aur, ulei, postav, piper. -formeaza oastea: boieri credinciosi, tarani liberi, trgoveti; ntareste cetatile: Suceava, Hotin, Soroca, Chilia, Roman, Cetatea Alba, Cetatea Neamtului; -ncheie un larg sistem de aliante cu Vlad Tepes, Iancu Corvin Hunedoara, Ungaria, Polonia, Rusia. -Batalii: -Baia 1467 se lupta cu Matei Corvin (se spune ca Matei nsusi ct era de mndru s-a retras dus pe targa, ranit n spate de o sageata cu trei vrfuri.nfrngerea l-a facut sa jure ca nu va mai veni cu oaste mpotriva Moldovei si a fratelui de acelasi neam. -Vaslui 1475 cu turcii condusi de Soliman Pasa; -Razboieni (Valea Alba) 1476 cu tucii condusi de Mahomed al II-lea; -Codrii Cosminului 1497 - polonezi condusi de Albert -"la 2 iulie 1504, Stefan murea, dupa ce domnise 47 de ani, doua luni si trei saptamni, domn adevarat, viteaz, cuminte si iubitor de tara si de neam din clipa ntia pna n cea din urma. (Nicolae Iorga) Este nmormntat la Mnastirea Putna. Tablou cronologic al principalelor evenimente militare 1457 Doljesti 1462/1465 Chilia 1467 Baia 1471-1473 Radu cel Frumos alungat 1475 Podu nalt-Vaslui 1476 Razboieni-Valea Alba 1485 Colomeea 1485/1486 Catlabuga/Scheia 1487 reia plata tributului 1497 Codrii Cosminului Moldova n timpul domniei lui Stefan cel Mare n vremea lui Stefan cel Mare, Moldova se ntindea peste toate tinuturile de la Carpatii rasariteni pna la Nistru. taranii razesi, proprietari de pamnt, erau chemati la solicitarea domnului la "oaste" n schimbul unor privilegii. Alaturi de ei, un rol important jucau cetele boierilor, care veneau cu osteni de pe mosiile lor, si cetele trgurilor, alcatuite din trgoveti, care se puteau strnge mai repede n caz de nevoie. Oastea mare a lui Stefan era deci o "oaste de tara", la vremea aceea putini fiind lefegii (mercenari). tara era aparata de cetati ca Soroca, Tighina si Cetatea Alba la Nistru, cetatile Hotinului si Sucevei la Nord, spre Carpati Cetatea Neamtului, iar pe Siret cetatea Romanului. tara era stabila politic si bogata. Incursiunile pretendentilor la domnie rare, opozitia boierilor slaba si buna securitate a drumurilor mbia pe negustorii italieni, polonezi sau armeni, sa treaca prin Moldova de la Marea Neagra spre Liov (Lemberg) si invers, aducnd din Orient mirodenii, covoare, blanuri, metale si pietre pretioase iar din Apus postavuri si arme. Vamile culese de la acestia aduceau multi bani n visteria domneasca. Astfel se explica cum a avut Stefan mijloace materiale ca sa lupte si sa construiasca fara ncetare n lunga lui domnie. Caci el trebuia sa se bizuie numai pe puterile Moldovei, pe sprijinul vecinilor - polonezi sau unguri - nu se putea bizui, si unii si altii voiau sa aiba sub suzeranitatea lor Moldova. Pericolul mare l reprezenta nsa expansiunea Imperiului Otoman, care - dupa cucerirea Constantinopolului la 1453 - de catre sultanul Mahomed II Fath si continua naintarea n inima Europei. domnia sa, care a durat aproape o jumatate de veac, a cunoscut victorii memorabile in lupta pentru independenta romanilor; Stefan Voievod, numit mai tirziu cel Mare si Sfint, s-a aratat a fi conducatorul iscusit care a reorganizat oastea domneasca, dotand-o cu arme de foc, a inaltat cetati noi si le-a intarit pe cele vechi, a pus frau ambitiilor nesanatoase ale boierilor lacomi de avere, care se aratau nemultumiti de urcarea sa pe tronul Moldovei, a limitat privilegiile celor inavutiti si a luat apararea taranilor exploatati fara nici o mila de boieri; a contat pe dragostea de tara a razesilor, pe care i-a chemat la oaste de cite ori a fost nevoie, rasplatindu-i cu pamint si pretuindu-i pentru virtutile si curajul lor de aparatori ai pamantului stramosesc; a echipat o oaste puternica, bine pregatita, inaltand numeroase fortificatii de aparare la hotarele Moldovei; cele mai crunte au fost razboaiele purtate cu ostile otomane; a refuzat sa se infatiseze la Poarta si sa plateasca traditionalul tribut falosului si necrutatorului sultan Mohamed al II-lea; In timpul sau a luat nastere stilul "moldovenesc in constructia bisericilor, s-au scris primele letopisete (cronici) si s-au facut daruri catre manastiri din afara tarii. Se spune ca Stefan purta intotdeauna asupra sa un triptic, adica o icoana tripla, reprezentand pe Mantuitorul Hristos, pe Maica Domnului si pe Sfantul Ioan Botezatorul. Unul dintre marii sai duhovnici a fost Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut adesea sfatul si care, dupa infrangerea de la Valea Alba, l-a indemnat sa continue lupta impotriva paganilor. Dupa victoria de la Vaslui, in scrisoarea pe care a trimis-o marilor monarhi europeni, el scria: "Am luat sabia in mana si, cu ajutorul Domnului nostru Dumnezeu Atotputernic, am mers impotriva dusmanilor crestinatatii, i-am biruit (...), pentru care lucru fie laudat Domnul Dumnezeul nostru. In epoca sa, Moldova a cunoscut cea mai mare intindere, intre Carpati, Nistru si Marea Neagra. Capitala era in cetatea Sucevei, pe care domnitorul a intarit-o cu ziduri puternice din piatra, pentru a rezista oricarui atac. Moldova in timpul lui Stefan cel Mare STRUCTURA ARMATEI MOLDOVEI N TIMPUL LUI STEFAN CEL MARE NTaRIREA SISTEMULUI MILITAR -Politica militara a Domnitorului s-a axat pe doua componente : -Refacerea sau construirea de noi cetati: Chilia, Cetatea Alba, Neamt,Suceava, Soroca, Orhei, Craciuna, Tighina, etc -Consolidarea permanenta a armatei (steagurile boieresti , curtenii, mercenarii si gloatele de tarani) Caracteristica generala a domniei. Domnia lui Stefan cel Mare (1457-1504) a fost perioada cea mai glorioasa din istoria medievala a romanilor, punctul culminant al luptei lor pentru independenta si afirmare in contextul civilizatiei europene in secolul al XV-iea. Reusind sa instaureze in tara un echilibru social, marele domnitor a pus capat luptelor dintre fractiunile boieresti si a creat o baza sociala pentru consolidarea puterii domnesti, care intrunea boierimea dregatoare, slujitorii (curteni, vitejii etc.), taranii chemati la oaste, orasenii. Victoriile repurtate de domnitor au permis Moldovei sa devina un factor politic si militar de un prestigiu extern incontestabil. Pilda de vitejie, intelepciune, profunda credinta a marelui domnitor a ramas intruchipata in folclor, in opere scrise si de arta. Lunga domnie a lui Stefan cel Mare cunoaste cateva etape : Prima etapa: 1457-1473 - corespunde consolidarii domniei in plan intern si extern prin impunerea independentei tarii in relatiile cu Polonia si Ungaria; A doua etapa: 1473-1486 -perioada marilor confruntari cu Imperiul otoman; A treia etapa: 1486-1904 - noua orientare a Moldovei (dupa "rascumpararea pacii" cu turcii prin plata tributului), spre un sistem de aliante (in primul rand cu Ungaria), menit sa contracareze tendintele de dominatie ale Poloniei asupra statului moldovenesc si sa bareze expansiunea otomana in Europa. POLITICA INTERNA -ntarirea sistemului militar -Consolidarea rolului domniei in raport cu marea boierime -Transformarea Moldovei ntr-un centru de spiritualitate crestin-ortodoxa -Integrarea Moldovei n circuitul comercial european (de la Marea Baltica la Marea Neagra Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan al Il-lea (1449-1451) si al Mariei (sau Oltea), fiica de boier din neamul Basarabilor, nepotul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), vine la domnie in primavara anului 1457 fiind sustinut de un corp de oaste, pus la dispozitia lui de Vlad Tepes. Reuseste sa-i inlature de la domnie pe Petru Aron si este uns ca domn "la locul ce se cheama Direptate" pe Siret, la 14 aprilie 1457 in prezenta Mitroplitului, boierilor si ostenilor. Politica interna a noului domn s-a deosebit de la bun inceput de cea a predecesorilor sai, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul fostului domn, inzestrandu-i cu proprietati funciare si acordandu-le inalte dregatorii. Boierii care urmase pe domnul pribeag Petru Aron in Polonia s-au intors in tara. O alta masura intreprinsa de domn a fost intarirea institutiilor centrale ale statului: Sfatul domnesc, administratia locala, oastea si sistemul de aparare a tarii. In Sfatul domnesc Stefan a numit numai boieri cu dregatorii, inlaturand pe cei care erau inclusi in acest organ numai in calitate de mari detinatori de domenii; Sfatul a fost micsorat de la 30 la 16 membri, in fruntea cetatilor a numit parcalabi din randurile boierilor lui de incredere, a creat dregatoria portarului de Suceava, comandantul ostirii. Domnitorul a refacut domeniul domnesc, cumparand sau confiscand de la boierii care se dovedeau tradatori proprietati funciare. Cu aceste mosii era inzestrata biserica si cei care se dovedeau credinciosi in lupta impotriva dusmanilor. Stefan ridica la rang de "viteji" osteni care se distingeau in lupta, acrodandu-le proprietati funciare si privilegii. Domnul a acordat, de asemenea, privilegii oraselor, a aparat interesele negustorilor locali in tara si peste hotarele ei, a protejat caile comerciale internationale care treceau prin teritoriul Moldovei, aducandu-i venituri considerabile. O deosebita atentie a acordat Stefan organizarii militare a tarii. El a intarit "oastea cea mica" (10.000-15.000 ostasi), marind rolul garzii domnesti si a curtenilor in componenta ei, s-a preocupat de pregatirea "oastei mari a tarii" (30.000 ostasi), in care se inrolau taranii, echipati cu armamentul lor propriu. Cavaleria si arcasii moldoveni s-au ridicat la nivelul celor mai bune ostiri ale vremii. Domnul a intarit si inzestrat cu artilerie cetatile tarii: Suceava, Neamt, Hotin, Chilia, Cetatea Alba, Orhei, Soroca (fortificatie anterioara celei actuale). Politica interna activa si chibzuita a lui Stefan cel Mare a servit drept baza pentru impunerea Tarii Moldovei pe plan extern ca un stat puternic si prosper. Concentrarea puterii de stat in mainile domnitorului i-a permis sa opuna cu succes rezistenta expansiunii tarilor vecine. POLITICA EXTERNA IN PERIOADA 1457 1473 -Pastrarea echilibrului de forte si a status-quo-lui n raport cu puterile crestine (Ungaria si Polonia) -ncercarea de obtinere a independentei fata de Imperiul Otoman Obiectivul principal al politicii externe in primii ani de domnie a lui Stefan cel Mare a fost normalizarea relatiilor cu Polonia si neutralizarea pretentiilor de suzeranitate ale Ungariei asupra Moldovei. Cele preconizate de voievodul moldovean aveau sorti de izbanda datorita faptului ca regele polonez era angajat in conflictul indelungat cu cavalerii teutoni, iar regele maghiar -in lupta pentru obtinerea coroanei sale, la care pretindea imparatul Frideric al III-lea de Habsburg. Cu scopul de a impune Polonia sa nu dea azil lui Petru Aron, Stefan in 1458 intreprinde o incursiune in regiunea sudica a acestei tari. Regele Cazimir al IV-lea este nevoit sa inceapa tratative cu Moldova. Prin tratatul de la Overchelauti (pe Nistru) el il recunoaste pe Stefan domn si interzice lui Petru Aron de a se apropia de hotarele Moldovei. Domnul moldovean, la randul sau, recunoaste formal suzeranitatea regelui polon, in 1463 Stefan se casatoreste cu Eudochia, fiica cneazului Kievului Simion Olelcovici. Deoarece Ucraina se afla atunci in componenta Poloniei, aceasta casatorie a apropiat si mai mult pe domn de regatul polon. In aceeasi perioada se incordase relatiile moldo-ungare. Regele maghiar pretindea sa fie recunoscut ca suzeran al domnului Moldovei. La curtea lui Matei Corvin se retrage din Polonia Petru Aron. Ungaria continua sa ocupe cetatea Chilia. Dupa incercarea nereusita din 1462, la 1465 Stefan ocupa Chilia, fiind sprijinit de locuitorii ei. Drept raspuns Matei Corvin hotaraste sa-i scoata pe Stefan din domnie. In 1467, in fruntea unei armate de 40.000 oameni Matei Corvin patrunde in Moldova. La Baia, in noaptea de 14 spre 15 decembrie, tabara regelui este atacata de oastea lui Stefan. Cu pierderi mari, ranit, regele se retrage. Numai un act de tradare a vornicului Crasnas i-a permis lui Mateas sa scape cu viata. Victoria de la Baia a consolidat pozitiile lui Stefan in interiorul tarii si si-a ridicat prestigiul sau in relatiile cu alte state. In 1469, in urma unei incursiuni in Transilvania, Stefan il prinde acolo pe Petru Aron si il pedepseste pentru uciderea tatalui sau Bogdan al Il-lea. In anul urmator, la Lipnic Stefan ataca o oaste tatareasca, care savarsise o incursiune la nordul Moldovei. Tatarii sunt macilariti, iar domnul ia masuri de intarire a hotarelor rasaritene ale tarii, fortificand si cetatea Orheiului. In politica sa externa Stefan Voda a demonstrat inalte calitati de diplomat, evitand sa aiba concomitent doi inamici puternici. Aceasta i-a permis sa pastreze independenta tarii, alternand relatiile pasnice cu conflictele militare cu puternicile state vecine, aflate in ascensiune - Ungaria, Polonia si Imperiul otoman. Cand relatiile cu aceste tari aduceau la razboaie, Stefan a stiut sa utilizeze pe deplin metode specifice de lupta (pusteirea teritoriului in calea dusmanului, hartuirea in continuu pe masura inaintarii lui in interiorul tarii, folosirea cu iscusinta a avantajului reliefului etc.), care minimalizau superioritatea numerica a inamicului. Disproportia sau asimetria dintre fortele moldovene si dusmane nu numai ca nu asigura victoria invadatorilor, ci dimpotriva, darorita iscusintei domnitorului se termina aproape intotdeauna cu infrangerea lor. nceputul domniei lui Stefan cel Mare Dupa uciderea tatalui sau Bogdan, Stefan vine cu oaste, ajutat de Vlad tepes, domnul tarii Romnesti, si - dupa nfrngerea lui Petru Aron n "tina de la Doljesti", la 12 aprilie si la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava si pe locul ce se chema cmpia Direptatii, lnga cetatea de scaun, ntreaba pe toti de fata, daca le este cu voie sa le fie domn. ntreaga adunare n frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, trgoveti, ostasi si "toata tara" proclamara pe Stefan ca domn legiuit al Moldovei n scaunul parintilor si stramosilor lui. Inceputul domniei lui Stefan cel MareIn acest moment de grea cumpana pentru cele trei tari romane amenintate de expansiune continua a Imperiului Otoman, a ajuns voievod al Moldovei Stefan cel Mare1457-1504 fiul lui Bogdan al-II-lea, voievod asasinat de Petru Aron. Stefan se refugiase in Tara Romaneasca, casa ceara ajutor pentru a lua conducerea Moldovei, pe care Petru Aron o inchinase si turcilor si polonilor.In acea vreme taranii din nordul Moldovei se rasculasera, sub conducerea lui Leu, importiva boierilor si a lui Aron.Folosind aceasta imprejurare, Stefan a pornit cu ajutorul lui Vlad Tepes, ca sas-i ocupe tronul.Asfel Stefan a biruit pe Aron la Dolhestipe Siret la sud de Suceava.Dupa acesta biruinta s-a indreptat spre Suceava, capitala Moldovei. Aici la locul numit Direptate, a strans o mare adunare, la care au fost chemati nu numai boieri mari, ci si alta curte marunta.Noul domn a tinut sa aiba si consimntamantul paturilor marunte cum numeste cronicarul pe tarani si pe oraseni.Si aici cu totii l-au ridicat domn, incheie cronicarul.Domnia lui Stefan Voda a reprezentat un moment important in lupta impotriva tendintelor de faramitare feudala si de intarire al statului centralizat al Moldovei.Poporul si-a pus mari nadejdi in priceperea tanarului Stefan de a-l conduce in lupta pentru salvarea Moldovei din starea de decadere. Stefan cel Mare dornic sa se apere impotriva cotropirii straine, turcesti sau tataresti, poporul a participat cu insufletire la organizarea militara a tarii. Bun comandant de osti, Stefan a organizat cu pricepere o armata recrutata in deosebi dintre razesi si targoveti, la care sau adaugat ele-mentele din mica boierime.Asfel, in vremea lui, forta militara a Moldovei se baza pe o oaste mai larga, recrutata din popor.Armele principale sabiile, scuturile si chiar tunurile, ca si har-nasamentele pentru cai care erau cumparate de la mesteri brasoveni.Pentru apararea Moldovei au fost marite si consolidate vechile cetati atat de la hotare, cat si din interior Hotin, Soroca, Cetatea-Aba,Suceava, Cetatea Neamntului si Craciuna. Conducerea garnizoanelor din aceste cetati a fost incredintata unor parcalabi, recrutati dintre oa-menii cei mai credinciosi si mai viteji, cum au fost Sendrea, Harman,Luca Arbore.Insemnatatea domniei lui Stefan cel MareStefan-voda a murit in 2 iulie 1504.A fost inmormantat la manastireaPutna, cu multa jale si plangere tuturor locuitorilor tarii-cum scri-e Grigore Ureche-cat plangeau toti ca dupa un parinte al lor pentru lucrarile lui cele vitejesti, care nimenea din domni, nici mai inainte, nici dupa aceea nu l-au ajuns.Stefan-voda a fost una din cele mai de seama, figuri din istoria poporului nostru. Cronicarul Grigore Ureche il descrie ca pe un omintreg la minte, nelenes.Vioiciunea lui putin obisnuita se imbina cu o judecata calma, stapanita, patrunzatoare.Stefan stia sa-si indeplineasca planurile cu multa priceperesi unde nu gandea acolo il aflai. A avut incredere in fortele poporului pe care l-a condus. La nevoie a stiut sa fie aspru, mai ales cu marii boieri si cu adversarii politicii lui. N-a umblat dupa primejdii si razboaie. Dar daca i s-au impus, le-a dus la izbanda cu indrazneala si spirit de jertfa.la lucruri de razboaie mester,-scrie Grigore Ureche- unde era nevoie insusi se vara, ca vazandu-l ai sai sa nu indarapteze, si pentru aceea rar razboi de nu biruia. Si unde biruiau altii, nu pierdea nadejdea, ca stiindu-se cazut, se ridica deasupra bituitorilor. Insusirile lui Stefan s-au vadit atat in organizarea tarii, cat si in eroica lupta pentru independenta. A fost printre cei dintii care au incercat sa alcatuiasca un bloc al tarilor romane impotriva cotropirii otomane, anticipand asfel premiselor uniri ale poporului intr-o singura tara. Conducand poporul in marea actiune impotriva cotropirii otomane, obtinand stralucite victorii, el a devenit unul din conducatorii cei mai vrednici de lauda din din acea vreme. Intra-devar, in timpul domniei lui, Moldova s-a reorganizat si s-a intarit. Calauzind lupta pentru independenta, din 36 de batalii, Stefan, infruntea mildovenilor, a castigat 34.Faptele de vitejie au starnit admiratia intregii Europe.Stefan cel Mare a iubit cultura si a tinut sa infrumuseteze tara cu opera de arta de o nepretuita valoare, cum sant cladirile bisericilor de la Voronet ori Neamnt.Pentru chipul cum a inteles sa-si puna sabia, mintea si inima in slujba tarii, Stefan isi merita pe deplin numele de cel Mare, pe care i l-a dat poporul. Relatiile cu Ungaria -1462, 1465 Stefan ataca si cucereste Chilia, aparata de o garnizoana maghiara - 1467 Stefan zdrobeste la Baia armata regelui maghiar Matei Corvin care invadase Moldova Dupa urmarirea lui Petru Aron, care se refugiase n Polonia, cade la ntelegere cu regele Cazimir, restituindu-i-se cetatea Hotinului, ceea ce atrage dusmania regelui Ungariei, Matei Corvin. ntr-o lupta decisiva la Baia (1467), pe valea Moldovei, oastea ungureasca este nfrnta, regele fiind ranit de trei sageti si o lovitura de lance. Stefan navali n Ardeal pe urmele armatei unguresti n retragere si si asigura linistea la granita apuseana a tarii. Relatiile cu regele Ungariei s-au acutizat n jurul anului 1467. Pretendentul la tron, Petru Aron, era adapostit de ctiva ani n Ungaria. Regele pretindea omagiul si supunerea din partea domnului mmoldovean. Acesta, nchinat regelui polon, a profitat si de conflictuil dintre cei doi regi (regele polon voia coroana maghiara). n 1467 Stefan a sprijinit rascoala nobililor si sasiloir ardeleni mpotriva regelui. Cnd regele I-a nfrnt pe rasculati, unii cntre capii rascoalei s-au refugiat la curtea lui Stefan. Matei Corvin a profitat de sederea sa n Transilvania, unde a venit cu o oaste de 8000 de calareti si 4000 de pedestrasi, si a inrrat n Moldova cu scopul de a transa problema moldoveana. A adus cu el doi pretendenti la tron. n timpul campaniei maghiare Stefan s-a confruntat si cu o rabufnire a opozitiei partidei boieresti ostile. Dupa un moment de negocieri la Roman, oastea maghiara a luat prazi n anuimale si oameni din teritoriile prin care a trecut si s-a asezat la Baia, apropae de trecatorile ardelene pe unde voiau sa treaca prazile. Batalia care s-a dat la Baia, n conditii neprielnice unei desfasurari de forte teren mlastinos dominat de nsltimile din jur, a fost cstigata de Stefan cel Mare n noaptea de 14 spre 15 decembrie 1467. Chiar si regele a fost ranit si o parte a oastei a pierit n lupta. Victoria lui Stefan I-a permis sa transeze reletiile cu boierii infideli, care au fost ucisi dupa batalie. Puterea suzerana, Polonia, nu a intervenit direct n confllict, ci doar pe plan diplomatic, cernd explicatii regelui maghiar care a dus o campanie mpotriva unui casal al sau. S-a apelat la Scaunul Papal mpotriva regelui maghiar. Batalia de la Baia Relatiile cu Polonia -1485 La Colomeea, Stefan se recunoaste vasalul regelui polon Cazimir Iagellon -1497 La Codrii Cosminului, Stefan nfrnge armata polona invadatoare condusa de Ioan-Albert Dupa 1489 relatiile lui Stefan cu Polonia s-au nrautatit din cauza supunerii domnulsui moldovean fata de regele Ungariei. Chiar daca dupa 1490 n Ungaria era un rege din dinastia poloneza a Iagellonilor (Vladislav al II-lea), regele polonez Ioan Albert nu a renuntat la planurile de a readuce Moldova sub obedienta sa. n 1494 el a planuit nlocuirea lui Stefan cu Sigismund, fratele mai mic al regelui Poloniei. Pretextul oficial al campaniei poloneze din Moldova din 1497 era eliberarea cetatilor Chilia si Cetatea Alba. Asediul Sucevei a esuat. n acelasi timp, Stefan a fost ajutat de 2000 de ostasi turci si de 12000 de ostasi maghiari. n fata presiunilor militare si diplomatice, Ioan Albert al Poloniei a abandonat planul de nlaturare a domnitorului moldovean. Pe drumul de retragere, Stefan l-a atacat pe regele polonez la Codrii Cosminului n 26 octombrie 1497. Ca represalii, n anul urmator Stefan si-a trimis ostile pentru prada n Polonia. Dupa repetate schimburi de solii si cu medierea Ungariei, ntre Moldova si Polonia s-a ncheiat o pace n 1499. Relatiile cu Ungaria si Polonia au evoluat de la alianta, vasalitate si pna la confruntari militare, n final Stefan eliminnd orice obligatie a Moldovei fata de cele doua regate crestine Vaznd ca este n pericol sa fie rapus de turci, Stefan se hotar sa ceara ajutor regelui Poloniei. Regele Cazimir i ceru lui Stefan sa se recunoasca vasalul lui si sa-i depuna juramnt de credinta n tabara militara de la Colomeia (La Colomeia, Stefan cel Mare a acceptat. Domnitorul Moldovei a ingenuncheat in fata regelui polonez). Stefan accepta aceasta umilinta, n speranta ca va primi ajutorul asa de necesar mpotriva turcilor. Dar nici Polonezii, iar mai trziu nici regele Ungariei nu s-au tinut de cuvnt. Lipsit de orice sprijin din partea vecinilor, Stefan ncheie n anul 1503 un tratat cu sultanul Baiazid II, care asigura independenta Moldovei n schimbul platii unui tribut sultanului. ntre timp reusise sa respinga o invazie a noului rege polonez, Ioan Albert, nimicind oastea poloneza n batalia de la Codrul Cozminului din anul 1497. n vara anului urmator Stefan ntreprinde o expeditie de pedeapsa, ajungnd pna n apropierea Cracoviei, capitala de atunci a Poloniei. n cele din urma se ncheie pace n 1499 la Hrlau pe baza de egalitate. Relatiile cu tara Romneasca Prevaznd ca va avea n curnd de luptat cu Turcii, Stefan voia sa aiba n tara Romneasca un domn prieten, n locul vasalului turcesc, Radu cel Frumos. n anul 1470 Stefan ncepu ostilitatile, pradnd Ialomita si arznd orasul Brailei (la 27 februarie, n "martea brnzei"), dar ndata Turcii au raspuns, trimitnd pe Tatari n Moldova. Stefan se ndrepta atunci mpotriva noului dusman si-l nvinse n dumbrava de la Lipnic, pe Nistru. Dupa alte ciocniri cu Radu cel Frumos, acesta fugi la Turci (n noiembrie 1473, Stefan cucereste cetatea Dmbovitei de la Bucuresti), iar Stefan puse n scaunul tarii Romnesti pe aliatul sau, Laiota Basarab. Conflictul cu Imperiul Otoman Mahomed II nu putea lasa nepedepsit amestecul lui Stefan n treburile domniei tarii Romnesti. De aceea n iarna anului 1474 trimise n Moldova pe beylerbeyi Hadn Suleiman Pasa (Hadin Sleyman Pasa), cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a supune pe domn si a-i nimici oastea. Stefan si organizeaza tabara n fata Vasluiului n locul numit Podul nalt si n ziua de 10 ianuarie 1475, nainte de a se lumina de ziua, dadu atacul pe neasteptate. Marea ostire a Turcilor se clatina si se destrama ntr-o nvalmaseala cumplita. Locul mlastinos, ceata, necunoasterea terenului, mari turburarea Turcilor, care se risipira. Dupa alungarea Turcilor, Stefan trimise o scrisoare n limba latina catre toti principii crestini din Europa, vestindu-le marea izbnda si cerndu-le sprijin pentru ncercarile viitoare. Dar n afara de felicitari din partea Papei si a Venetienilor, ajutor nu veni de nicaieri. Turcii se pregateau din nou sa porneasca asupra Moldovei. Mahomed II lua comanda ostirii turcesti, ndreptndu-se spre Suceava pe valea Siretului, iar dinspre Nistru se ivira cetele Tatarilor. n codrul de la Valea Alba sau Razboieni, Turcii covrsira puterile Moldovenilor n seara zilei de 26 iulie 1476. Mahomed II ataca cetatile Suceava, Neamtul si Hotinul, dar nu le putu cuceri. Aflnd ca Stefan pregateste o noua oaste, ca Ungurii si Polonezii se apropie de granitele Moldovei cu ajutor armat, vaznd ca hrana se mputineaza, ca se ivesc boli n rndul ostenilor, Mahomed II se hotar sa se retraga. El parasi Moldova hartuit de cetele lui Stefan, fara ca izbnda lui sa fi nsemnat supunerea tarii si a domnului ei. n 1476, Stefan ajuta pe Vlad tepes sa reia tronul, nsa acesta este ucis la putin timp de boieri. Cinci ani mai trziu, n iulie 1481, Basarab tepelus este nfrnt de Stefan la Rmnicu Sarat. n amintirea acestei batalii, domnul Moldovei ridica n Rmnic o biserica cu hramul Sfnta Parascheva, lacas ce va dainui pna la sfrsitul sec. XIX. Dupa 1482, relatiile cu tara Romneasca au devenit mai bune, pe tronul de la Trgoviste venind Vlad Calugarul, sprijinit de unguri, ce se aratase deschis pentru reglementarea problemelor de hotar (Cetatea Craciuna este cedata lui Stefan). n 1484, noul sultan Baiazid II, ataca pe neasteptate sudul Moldovei utiliznd o mare parte din flota sa. Superioritatea artileriei otomane a dus la caderea cetatilor Chilia si Cetatea Alba. Acest fapt a avut urmari nefavorabile pentru Moldova , ramnnd inchis drumul spre Marea Neagra. NCERCAREA DE OBtINERE A INDEPENDENtEI FAta DE IMPERIUL OTOMAN -1475 Podu nalt-Vaslui stralucita victorie obtinuta de Stefan - 1485/1486 Catlabuga/Scheia - 1471-1473 Radu cel Frumos(vasal otoman) este alungat din t. Rom -1476 Razboieni/Valea Alba - Stefan este nfrnt, Moldova este pustiita -1487 reia plata tributului Sfrsitul domniei Ultimii ani de domnie fura ani de pace. Cel care spunea n actele scrise ca este din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei a zidit 44 manastiri si biserici, conform traditiei, dupa fiecare lupta o biserica. Batrn si bolnav de guta; i s-a amputat piciorul. Dupa o domnie ndelungata de 47 de ani - neobisnuita pentru acele vremuri - marele domnitor nchise ochii la 2 iulie 1504. Iara prea Stefan Voda l-au ngropat tara cu multa jale si plngere n manastire la Putna, care era zidita de dnsul, jale era, ca plngea toti ca pe un parinte al sau...(Grigore Ureche) Povara anilor, greutatile de neinchipuit ale atator razboaie, acea rana nevindecata de la picior capatata inca din tinerete intr-o lupta la Cetatea Alba, podagra care l-a chinuit doi ani inainte de a trece la cele vesnice in 1504, n-au putut sa infrana virtutea maritului Voievod Stefan, care mereu, cu mintea si cu inima era neinfricat aparator al hotarelor, al libertatii tarii si al credintei Sfarsitul vietii domnitorului Intr-un basorelief de la manastirea atonita Vatoped caci si acolo Stefan Voievod s-a numarat printre ctitori, este infatisat ca un principe in varsta inaintata, pe chip se descifreaza oboseala unei vieti atat de zbuciumate. Dar intreaga sa viata si in indelungata domnie pe care Dumnezeu i-a randuit-o si-a indeplinit datoria in cea mai inalta masura. Cand si-a simtit sfarsitul aproape, la 2 februarie 1503, binecredinciosul Stefan Voda a intocmit un hrisov cu semnificatii testamentare: "In numele Tatalui, si al Fiului si al Sfantului Duh, Troita Sfanta de-o-fiinta si nedespartita. Iata eu, robul Stapanului meu Iisus Hristos, Io Stefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, facem cunoscut, cu aceasta carte a noastra, tuturor celor care o vor vedea, sau o vor auzi citindu-se, ca a binevoit domnia mea cu a noastra bunavointa si cu inima luminata si curata si din toata bunavoia noastra si cu ajutorul lui Dumnezeu, si am facut pentru pomenirea sfant-raposatilor inaintasi bunici si parinti ai nostri, si pentru sanatatea si mantuirea copiilor nostri, si am intarit prin acest privilegiu Manastirii Putna, unde este hramul Adormirea Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu ..." Venind sfarsitul zilelor sale, binecredinciosul Voievod Stefan nu a putut vedea incheiat de scris Tetraevanghelul pe care incepuse sa-l ctitoreasca in primele luni ale anului 1504: "Io Stefan Voievod ... care aprins de dumnezeiasca dorinta si iubitor al cuvintelor lui Hristos fiind, cu ravna a dat si a scris aceasta. Si apoi l-a aflat moartea. Iar fiul sau, Bogdan Voievod, a ferecat acest Tetraevanghel ... si l-a dat bisericii de la curtile din Harlau ... 1504, luna noiembrie 24". . S-a stins la varsta de peste 70 de ani, inconjurat de netarmurita iubire a familiei, a sfetnicilor, a oastei si a intregului popor "care-l cinstea ca pe un Mesia".Intr-un basorelief de la manastirea atonita Vatoped caci si acolo Stefan Voievod s-a numarat printre ctitori, este infatisat ca un principe in varsta inaintata, pe chip se descifreaza oboseala unei vieti atat de zbuciumate. Dar intreaga sa viata si in indelungata domnie pe care Dumnezeu i-a randuit-o si-a indeplinit datoria in cea mai inalta masura. S-a stins incet din viata aceasta pamanteasca voievodul cel preaevlavios si a fost plans de tara intreaga careia ii lasa amintirea de nesters a unei domnii lungi si stralucite, a unei bunatati luminate, pe care n-o covarsea decat iubirea pentru neamul si pamantul romanesc, pe care le-a aparat cu bratul sau neinvins vreme de o jumatate de veac, trecand prin vremuri vitrege si prin greutati fara de seama. In Letopisetul anonim al Moldovei se afla mentiuni deosebit de interesante in legatura cu acea sfanta si neuitata zi de 2 Iulie 1504. S-au intamplat atunci fapte si semne prevestitoare ale marelui eveniment: "A fost in acelasi an, inainte de moartea lui, iarna grea si foarte aspra, cum nu fusese niciodata si au fost in timpul verii ploi mari si revarsari de ape ..." La 2 iulie 1504, n a patra ora a zilei dupa 47 de ani si 3 luni de domnie Stefan cel Mare si Sfnt avea sa se stinga din viata. -Cnd a fost sa moara Stefan Multa jale a fost n tara Si la patul sau de moarte Toti boierii s-adunara. -Plnge dealu, plnge valea, Plng pdurile batrne, Si poporul n hohot plnge, "Cui ne lasi pe noi, Stapne-" Mormantul lui Stefan cel Mare -Stefan cel Mare s-a stins din viata la 2 iulie 1504 si a fost nmormntat la manastirea Putna, cu mare jale. ntregul norod al Moldovei a fost adnc ndurerat. Pentru ntelepciunea si faptele sale de vitejie, pentru lupta necontenita pentru apararea tarii, poporul i-a spus ,,cel Mare. -La 2 iulie 1504, in a patra ora a zilei dupa 47 de ani si 3 luni de domnie Stefan cel Mare si Sfant avea sa se sfarseasca din viata, pasind in nemurire si lasandu-ne drept mostenire porunca ce dainuie de ani si ani prin Tara Moldovei atat de inspirat si zguduitor evocata de Barbu Delavrancea in piesa "Apus de soare": -,, ... Tineti minte cuvintele lui Stefan, care v-a fost baci pana la adanci batranete... ca Moldova n-a fost a stramosilor mei, n-a fost a mea si nu este a noastra, ci a urmasilor urmasilor nostri in veacul vecilor !..." A fost nmormntat la Manastirea Putna, zidita n timpul domniei sale, intre anii 1466 - 1469 .Actuala biserica a fost practic reconstruita ntre 1653 si 1662 de catre Vasile Lupu si urmasii sai. Daca pe marmura sacra de la Putna nu este sapata si ziua de hotar, "2 iulie 1504, ea se afla insa mentionata pe Acoperamantul acestei lespezi: "Io Bogdan Voievod din mila lui Dumnezeu domnul Tarii Moldovei, a infrumusetat si a acoperit cu acest acoperamant mormantul tatalui sau, Io Stefan Voievod, cel care a domnit in Tara Moldovei 47 de ani si trei luni, care s-a stramutat la lacasul de veci in anul 1504, luna iulie, ziua 2 de marti, in ceasul al patrulea din zi." Cetatea de scaun Suceava Din porunca lui Stefan cel Mare (1457-1504), cetatea este puternic fortificata prin construirea unui zid n incinta ce nconjoara vechiul fort. Zidul a fost construit n doua etape: nainte de 1476 s-a ridicat o "perdea" de ziduri cu grosimea de 1,5 m, avnd la capete turnuri de aparare, de forma patrata si o naltime de aproximativ 15 m. Vechea intrare a fost zidita si s-a construit o noua intrare, pe latura de sud, accesul n cetate facndu-se pe un pod, parte fix, parte mobil. nainte de 1497 s-a construit a doua "perdea" de ziduri cu grosimea de cca. 2 m, avnd turnuri de aparare lipite de zid. Cetatea era nconjurata pe trei laturi, est, sud, vest, de un sant de aparare foarte lat. Cel mai important monument laic din Moldova, Cetatea de Scaun a Sucevei . Amplasata pe un pinten de deal, pe un platou inalt, in partea de est a orasului, restaurata in ultimii ani, este o ctitorie a voievodului Petru I Musat (1375-1391). Construita din piatra, a fost intarita ulterior de Stefan cel Mare La 1 mai 1600 ostasii lui Mihai Viteazul au intrat fara lupta n Cetatea de Scaun a Sucevei, ncheind astfel actul I al unirii celor 3 tari romnesti. Cetatea de Scaun a Sucevei a avut o istorie nu numai bogata n evenimente si fapte de lupta, ci a nsemnat adesea si principalul element de rezistenta al ntregii Moldove mpotriva celor ce doreau sa o supuna. Cetatea de Scaun , una dintre cele mai cunoscute pna n prezent, s-a bucurat de faima deosebita de-a lungul timpului. Identificndu-se cu gloria militara si cu idealul de independenta. In interiorul curtii se aflau incaperile domnitorului si familiei sale, ale slujitorilor domnesti, ale ostasilor, depozite pentru alimente si munitii, camere de garda, un paraclis cu peretii pictati, sala sfatului domnesc. In cetate functiona monetaria Moldovei. Cetatea de Scaun dateaza din secolul al XV-lea este ctitoria domnitorilor Musatini si nu a putut fi cucerita niciodata. Astazi se pot admira masivele zone exterioare, parti din tunuri si ruine ale constructiilor interioare. Cat a domnit Stefan cel Mare "un vultur al faimei plutea asupra Sucevei" (Mihail Sadoveanu). Era faima dobandita de vitejiile ostenilor moldoveni care, ani de-a randul au tinut inchise portile Cetatii Suceava in fata tuturor atacurilor dusmane gliei romanesti . Cetatea de scaun Suceava Intr-adevar, CETATEA DE SCAUN a Sucevei a fost este si va fi o urma a istoriei. Toti cei ce i-au calcat pragurile isi vor aminti cu caldura de pitorestile locuri, care de fiecare data ne vor aduce un strop de mandrie si fericire in suflet ca suntem urmasii acestor tinuturi de basm care incep si ele cu A FOST ODATA.... DIVERSE -De tnar, noul domnitor s-a aratat a fi un mare conducator. -Mai nti, Stefan s-a ngrijit sa sporeasca bunastarea tarii. A ndemnat taranii sa cultive ct mai multe grne si sa creasca vite. -A nfiintat noi trguri si a sprijinit mestesugurile. A ncurajat negotul si a usurat trecerea negustorilor straini cu marfurile lor prin Moldova. -A ocrotit taranimea. Bazndu-se pe dragostea de tara a razesilor, Stefan i-a chemat n numeroase rnduri la oaste, pe cei viteji rasplatindu-i cu pamnt. -Prin comert, tara realiza multi bani pe care voievodul i-a folosit pentru constructii si pentru ostire. -Stefan-Voda era iubitor de pace si a cautat sa traiasca n buna ntelegere cu vecinii. Daca nu s-a putut ntotdeauna, vinovat n-a fost el, ci numai aceia care au ridicat sabia asupra Moldovei. -Stiind ca primejdia cea mai mare pentru libertatea poporului sau era Imperiul Otoman, si-a reorganizat armata si si-a ntarit cetatile. -De-a lungul celor 47 de ani de domnie a purtat numeroase razboaie pentru a apara libertatea si independenta tarii: cu turcii, tatarii, polonii. Majoritatea istoricilor considera ca a obtinut 34 de victorii si a suferit doar doua nfrngeri. -Cea mai stralucita victorie a avut-o Stefan cel Mare asupra turcilor, n 1475, la Vaslui. Sultanul Mahomed al II-lea, vaznd ca Stefan refuza sa-i plateasca tribut, s-a hotart sa supuna Moldova. n acest scop l-a trimis pe Soliman-Pasa, cu o mare armata, care numara 120.000 de oameni, mult mai numeroasa decat ostirea lui Stefan. Domnul Moldovei a pustiit totul n calea turcilor, astfel nct acestia au suferit de foame si de sete, fiindca n calea lor recoltele fusesera arse, iar fntnile otravite. n ziua bataliei decisive era o ceata deasa. n locul ales de Stefan, mlastinos si necunoscut turcilor, voievodul a obtinut o victorie rasunatoare. Armata lui Soliman-Pasa a fost risipita. - -Stefan cel Mare a fost un om credincios, cu frica lui Dumnezeu. De-a lungul ntregii sale domnii, el a fost un protector al credintei crestine si un neobosit ctitor de biserici si manastiri: nu mai putin de 44 de locasuri de nchinaciune fiind ridicate din porunca sa. Stefan le-a naltat drept multumire adusa lui Dumnezeu pentru biruintele obtinute n luptele cu dusmanii crestinatatii, ct si pentru pomenirea celor cazuti n lupta. -nsusi papa de la Roma l-a laudat, numindu-l ,,Atletul lui Hristos. -Unul din marii sai duhovnici a fost Daniil Sihastrul, caruia i-a cerut adesea sfatul si care, dupa nfrngerea de la Valea Alba, l-a ndemnat sa continue lupta mpotriva pagnilor. -Biserica Ortodoxa Romna l-a trecut n rndul sfintilor mpreuna cu Daniil Sihastru, n anul 1992, cinstindu-l cu numele de ,,binecredinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfnt. -Stefan cel Mare este cel mai de seama reprezentant al dinastiei moldave a Musatinilor -A dominat autoritar istoria Moldovei aproape 50 ani, fiind un model politic pentru domnii ce i-au urmat -Este cel mai de seama reprezentant militar al Moldovei medievale.Pe plan extern, desi nu a reusit sa obtina independenta statului fata de Imperiul Otoman, a pus capat pretentiilor de suzeranitate ale Ungariei si Poloniei.Stefan cel Mare a intrat n istorie pentru geniul sau miltar, tactic si stategic -A transformat Moldova ntr-un simbol al Ortodoxiei -Perioada domniei sale nseamna pe plan intern pe de-o parte ntarirea autoritatii centrale dar si saracirea si pustiirea Moldovei datorita razboaielor numeroase duse precum si a numarului mare de morti rezultat n urma acestora Stefan cel Mare vazut de contemporanii sai : barbat minunat cu nimic mai prejos decat comandantii eroici, de care atat ne miram, este cel mai vrednic sa i se incredinteze, cinstea de comandant impotriva turcilor Spada lui Stefan cel Mare spada comemorativa ,,Stefan cel Mare; este o ,,replica a spadei lui Stefan, al carui original se pastreaza la muzeul Topkapi din Istambul; spada originala a lui Stefan nu a fost facuta in tara, ci foarte probabil la genovezi sau venetieni; LEGENDE DESPRE STEFAN CEL MARE DIN COPILaRIA LUI STEFAN CEL MARE Cnd era de 10 ani, Stefan se arata istet si plin de nazbtii: nu gaseai n sat copil netrntit de el. De la o vreme, a fost luat din satul Borzesti[1], tinutul Bacaului si dus la Suceava, din Bucovina[2], unde tatal sau avea scaunul de domnie. Nici aici nu s-a domolit. Cnd era ntre copii, nu stia multe si cum nu se dadeau biruiti, jos cu ei la pamnt. Asa de mester era la trnta, nct nu se gasea nimeni sa-l ntreaca sau sa-l biruiasca. Se dusese vestea n lume ca feciorul Mariei Sale e voinic si amarnic, iar adesea i auzeai zicnd: Ce-a fi de el cnd o ajunge mare-. Se stie ca tatal sau, Bogdan Voievod[3], a fost omort la o petrecere de catre Aron, care a ajuns n urma Voda[4]. Cum se vazu acesta pe scaunul domniei, cauta val-vrtej sa-l omoare pe Stefan. Ostasi scump platiti erau pusi sa-i aduca capul. Stefan aflase de una ca asta si se facu nevazut. Si umblau trimisii peste tot locul. n cele din urma aflara ca Stefan o pornise spre tara de Jos[5] si niste drumeti ar fi vazut un baietandru ca de 12 ani alergnd pe drumuri. Cum simti Stefan ca ostasii cu porunca domneasca se apropie, pe nebagate de seama se ascunse ntr-o caruta ncarcata cu saci si acoperita cu paie. Cum ajunsera sirul de carute, trimisii ncepura sa scormoneasca prin carute, cu niste sulite ascutite. Vaznd ca din carute nu iese nici un tipat de om, mai ntrebara ce mai ntrebara pe drumeti si si cautara de drum. Dupa o bucata buna de drum, numai ce vede un carutas ca din caruta lui tot picura necontenit snge. Cnd cauta, ce sa vada- Un baiat mpuns n soldul piciorului, de unde sngele curgea nca. Atunci cu totii pricepura pricina si se minunau ntre ei: cum de n-a zis nici crc, atunci cnd l-au mpuns-! Si dndu-i ngrijire, l-au adus pna la Galati. Aici le-a spus toata ntmplarea si drumetii cu carutele i-au spus de unde veneau. Cnd Stefan ajunse voievod peste Moldova, a dat la toti acei drumeti mosii din belsug si ranguri de boierie, caci, zicea el, cu credinta mi-ati fost la mare cumpana si omul la nevoie se cunoaste ce fel e. STEJARUL LUI STEFAN CEL MARE n satul Plavalari, nu departe de Reuseni, este o biserica mica de lemn n padure, ce-i zice a lui Stefan cel Mare. Traditia spune ca, pe cnd Stefan era un flacaiandru, a fost luat de tatal sau, Bogdan Voda, la o nunta n satul Reuseni. Noaptea, nsa, n toiul nuntii, a navalit pe neasteptate Petru Aron, fratele domnului, cu o ceata de osteni si, prinzndu-l pe Bogdan, l-a omort. Stefan atunci, de frica, a fugit si s-a ascuns n padure, ntr-un stejar. Zadarnic l-au cautat oamenii lui Petru Aron ca sa-l omoare si pe el, ca nu l-au mai gasit. Dupa ce a ajuns domn al Moldovei, Stefan a ridicat aici, din lemnul stejarului n care si-a aflat scapare, o biserica, n amintirea acestui fapt[1]. Stefan Voda si lupoaica Dupa ce s-a nascut Stefan Voda, parintii care pe vremea aceea erau domni mari, se dusera la sfat si copilul ramase acasa cu argatii. Stefan, care abia fiind de un an, era mai nazdravan dect altii de cinci ani, o lua raita prin gradina dupa strugurasi. Mergnd ncoace si ncolo prin tufisuri, se pierdu. O lupoaica, care-si alapta puii chiar n fundul gradinii, mirosindu-l a carne de om, se duse n strugurastina si dadu cu ochii de el. l vazu frumos si sprinten si i se facu mila vazndu-l ca, n nepriceperea lui, n loc sa fuga, se duse la ea cu minile ntinse si, apucnd-o de tte, fiindu-i dor de lapte dulce, ncepu sa suga. Lupoaica l lasa pna se satura, apoi, lundu-l de dupa cap, l duse n cuibul unde-i erau puii. Parintii abia pe subnserate bagara de seama ca Stefan nu-i ca-n palma. Deci ce era de facut- l cautara. Dar ia baiatul daca ai de unde. Copilul parea c-a intrat n fundul pamntului. A doua zi l aflara n padure, sugnd tta alaturi cu puii de lup. Oamenii, auzind de aceasta ntmplare, fiecare si zicea ca din Stefan are sa se faca om mare. Stefan cel Mare si ngerii Cnd Stefan Voda era copil de vreo cinci ani, s-a dus dupa fragi cu alti copii de vrsta lui. Seara, cnd ceilalti copii s-au ntors catre casa, luara de seama ca Stefanuc, dupa cum l dezmierdau ei, nu era ntre ei. Necajiti de aceasta ntmplare, nici nu se dusera pe la parintii lor, fara fiecare se culca pe unde l-a ajuns somnul. Stefan, nsa, dupa ce a ramas singur-singurel n mijlocul codrului, o lua la fuga, din ntmplare, tot mai nspre mijlocul padurii, creznd ca o sa deie de margine. ntr-o vreme, vede la radacina unui lemn gros o lumina ce ardea fara a se misca, desi vntul si ploaia o bateau cu toata puterea. Stefan, ct ce o lua n mna, spre mirarea lui, se vazu n mijlocul unei casute de lemn de brad, n care altceva nu era dect doua masute ncarcate cu lumini de ceara, apoi o iconita mica, pe jumatate stearsa, rezemata de o carte groasa si putreda de veche. Intrnd nlauntru, caldura l nmuie asa, nct, de voia lui, adormi cu lumina n mna. Cnd era, nsa, pe la miezul noptii, se trezi din somn, simtind ca i-a smuls cineva lumina din mna. si deschide ncetisor ochisorii si, spre spaima lui, vede la cele doua mese doi mosnegi, mai batrni dect oricare oameni din lume, care, de batrni ce erau, nici pleoapele nu si le mai puteau ridica. Acesti batrni se rugau stnd n genunchi naintea iconitei. Bine ca ne-a adus Dumnezeu pe acest copilas, zise unul dintre batrni. Da un mai mare bine nu am avut niciodata. Chiar era sa murim de foame si de sete, neavnd cine sa ne aduca cele trebuincioase. El ni le va aduce, asa ca fericiti ne vom putea ruga si de aici nainte, netrebuind ca sa ne ngrijim si de ale gurii. Asa e, dar cum o sa-l cheme, ce nume o sa-i dam- ntreba un mosneag. Are el nume si nca un nume frumos, care, cu vremea, are sa fie nume sfnt pentru neamul lui. Si cum asa- Bine, e copil bun, cu frica si credinta lui Dumnezeu, se va purta bine, caci numai asa o sa i se sfeteasca norocul, care de mult plnge de dorul lui. Daca e asa cum zici, apoi fie. Si ascultnd copilul, l mnara ca sa le aduca niste radacini de buruieni, din care apoi mosnegii si faceau de mncare si ca drept plata, din cnd n cnd i mai dau si lui cte o lingura de zeama ramasa pe fundul ceaunasului. Trecura vreo ctiva ani de cnd Stefan era n slujba celor doi mosnegi si din acesta, din mic si slabut ce era, se facu un baietandru nalt si spatos, mndru si frumos de sa te tot uiti la el. Odata, mergnd dupa radacini prin codru, vede o pasare cum nu i se mai ntmpla sa vada niciodata, caci de unde sa fi vazut pasare cu clontul de diamant, cu ochii ca stelele, cu trupul ca de arama, cu penele de aur si cu picioarele de argint- Bine ca te-am ntlnit, Fat-Frumos, ca e multa vreme de cnd te tot caut. Stefan sta ca nlemnit, cuprins de spaima, la auzul acestor cuvinte omenesti. Nu-ti fie frica de nimic, ca nu e nime pe aici care sa ne vada si sa ne auda, numai noi suntem singuri-singurei, dimpreuna cu Dumnezeu, care e n tot locul de fata. Mergi si du mosnegilor tai radacinile si spune-le ca ngerul tarii tale te cheama de ajutor. Dar cine esti tu, pasare maiastra, ca de esti arma satanei, sa te alung din acesti codri, unde satana nca nu a avut putere ca sa ntre; iar de esti vreo stafie necurata, sa ma ascund de fata ta. Nu sunt nici stafie, nici arma satanei, ci sunt norocul tau si al tarii tale nvrajbite. Mergi, ia-ti ramas bun de la cei doi mosnegi crestini si, cerndu-le binecuvntarea parinteasca, roaga-i ca n rugaciunile lor sa nu-si uite de tine si de draga tarisoara ta. Stefan facu dupa cum l-a nvatat pasarea. Mosnegii, auzindu-i vorbele, i dara binecuvntarea zicnd: Mic ai fost cnd ai venit aici, mare te duci, dar mai mare sa te rentorci. Mare n fapte si n virtuti, caci atunci si Dumnezeul parintilor si al mosilor nostri ti va binecuvnta pasii tai. Mergi, darul lui Dumnezeu sa te lumineze n toate caile tale. Nu uita, nsa, niciodata ca nimic fara Dumnezeu si ca unde primejdia e mare, acolo e si El mai aproape. Cnd cei doi batrni sfrsira cu binecuvntarea, casa se lumina si ei se facura nevazuti, caci nu erau altcineva dect doi ngeri anume trimisi de Dumnezeu, ca sa-l ndrepte pe caile cele sfinte. ntorcndu-se Stefan, fata i sclipea ca lumina soarelui, iar pasarea cea de mai nainte nu o mai gasi, ci n locul ei gasi o fata nalta, tocmai ct el si frumoasa, cum nu mai vazuse niciodata. Lui Stefan i pica draga. Fata, nsa, zise: Stefane, de vrei ca sa-mi fii drag si sa-ti fiu nevasta, trebuie sa bati toti dusmanii tarii tale. Sprijinul e la Dumnezeu, iar eu ti sunt norocul care totdeauna te va duce pe caile cele bune. Roaga-te lui Dumnezeu ca sa-ti binecuvnte pasii tai si pune juramnt sfnt naintea Lui, ca i vei tine toate poruncile Lui. Asa sa fie, zise Stefan, si, caznd n genunchi, se ruga atotputernicului Dumnezeu ca sa-i dea sprijinul Lui cel dumnezeiesc, jurndu-se ca-i va tine poruncile. Atunci auzi un glas din cer, numai de el nteles, prin care Dumnezeu i binecuvnta totii pasii. Stefan, ridicndu-se n picioare, ntinse mna fetei celei frumoase si-i zise: ti multumesc ca manastire ai scos din desisul codrului. Ca mi-ai dat aceste nvataturi si te rog ca sa nu ma uiti. Uite, tara mi plnge de necaz, merg ca, cu ajutorul lui Dumnezeu si al tau, sa o scap din gura celor ce vor sa o nghita. Fata, sarutndu-l pe frunte, se facu nevazuta si asa, nevazuta, l-a nsotit n toate locurile, pna ce Stefan a fost chemat n ceea lume. Lumea crede ca el n-a murit, fara s-a naltat la cer cu trup cu tot, ca sa-si dea sama de faptele lui bune si crestinesti[1]. Manastirea Putna este cea mai reprezentativa ctitorie a lui Stefan cel Mare, aici aflandu-se si trupul lui. Lnga mormntul domnitorului, se afla cel al sotiei sale Maria Voichita, decedata n 1511. n partea de nord a gropnitei se afla mormntul Mariei de Mangop, cea de a doua sotie a domnitorului (m.1476) si al fiilor marelui domnitor, Bogdan si Petru. Manastirea Voronet ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare, biserica manastirii cu hramul "Sf. Gheorghe". Biserica "naltarea Sf. Cruci " Patrauti este ctitoria lui Stefan cel Mare, din 1487 construita din piatra bruta, face parte din categoria celor mai vechi constructii IMAGINI DIN LUPTA DE LA VASLUI IMN LUI STEFAN CEL MARE de Vasile Alecsandri La poalele Carpatilor, Sub vechiul tau mormnt, Dormi, erou al romnilor, O! Stefan, erou sfnt! Ca sentinele falnice Carpatii te pazesc Si de sublima-ti glorie Cu secolii soptesc. Cnd tremurau popoarele Sub aprigii pagni, Tu le-aparai cu bratele Vitejilor romni. Cu drag privindu-ti patria Si moartea cu dispret, Maret n snul luptelor, Si-n pace-ai fost maret. n cer apune soarele Stingnd razele lui, Dar ntr-a noastre suflete n veci tu nu apui! Prin negura trecutului, O! soare-nvingator. Lumini cu raze splendide, Prezent si viitor. n timpul vitejiilor, Cuprins de-un sacru dor, Visai unirea Daciei Cu-o turma s-un pastor; O! mare umbra-eroica, Priveste visul tau: Uniti suntem n cugete, Uniti n Dumnezeu. n poalele Carpatilor, La vechiul tau mormnt, Toti n genunchi, o! Stefane, Depunem juramnt: Un gnd s-avem n numele Romnului popor, Aprinsi de-amorul gloriei S-al patriei amor! Patriot inflacarat, Alecsandri a participat la manifestatia de la Putna (1871) cu prilejul implinirii a 400 ani de la construirea acestei manastiri si a scris poezia "Imn lui Stefan cel Mare", in memoria domnitorului Moldovei. Desi domnitorul se odihneste de veacuri "La poalele Carpatilor", imaginea lui Stefan dainuie peste timp, deoarece el este viu in memoria oamenilor. Figura mareata a voievodului apare intr-o aura legendara. In acest imn autorul isi exprima direct sentimentele de dragoste si de admiratie fata de Stefan cel Mare, personalitate de exceptie in istoria nationala, care e glorificata si careia ii aduce un vibrant elogiu.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT ISTORIE PERSONALITATEA DOMNITORULUI STEFAN CEL MARE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Comentarii

ba eu cred ca e de ajuns.....daca scri 10-20 randuri da pe sarite

cam lung

Doryk99, vreadli:)

preaaaaaa lunggg

e prea lung ceva pe scurt 20 randuri caut

prea lung

credka voi avea un 10

credka voi avea un 10

 
 
Studentie.ro
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook
Publicitate pe Studentie.ro ×