REFERAT ISTORIE: REVOLUTIA AMERICANA SI REVOLUTIA FRANCEZA

Incarcat la data: 26 Mai 2008

Autor: cornel sandulescu

Pret: 80 credite

Revolutia americana si Revolutia franceza: aspecte programatice comune Revolutionarii francezi i-au admirat pe americani ca pe proprii predecesori, deoarece ideea americana de revolutie apare asemenea unui punct de legatura intre acceptia ei engleza si acceptia ei franceza. in functie de unghiul din care este privita, revolutia americana poate fi considerata mostenitoarea Revolutiei engleze sau evenimetul care anunta Revolutia franceza. Adevarati "fii ai libertatii", actionand in spiritul constintutionalismului englez, americanii si-au proclamat independenta. Prin Declaratia de Independenta, redactata in spiritul teoriei drepturilor naturale, exprimand vointa de libertate, apoi organizandu-se prin Constitutie, nord-americanii au pus inca o piatra la temelia lumii moderne. Francezii au preluat valorile americane, si prin Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului, a impus politic ruptura definitiva de valorile Vechiului Regim. Sursele de insipiratie pentru acest documentele avute in vedere au fost variate. Petitia dreptului, acel protest inaintat in 1628 de Parlament regelui Carol I, redactat prin prisma dreptului natiunii asupra regulilor de conduita care trebuiau respectate; Declaratia drepturilor, din anul 1689, prin care in Anglia se instaura regimul monarhico-constitutional, justificand inlaturarea puterii discretionare a regelui, datorita vointei reprezentantilor reuniti in Parlament. Gandirea politica iluminista - John Locke si Jean Jacques Rousseau - din secolul al XVIII-lea, care aseza suveranitatea poporului printre principiile fundamentale de organizare a statului . Declaratia de Independenta cristalizeaza ruptura dintre Anglia si coloniile sale nord-americane, statuand dreptul poporului de a schimba acea guvernare care nu-i poate "garanta siguranta si fericirea" . Declaratia drepturilor omului si ale cetateanului constituie pasul decisiv in efortul desprinderii Frantei de Vechiul Regim , de monarhia absolutista, acest document a marcand ruptura definitiva cu vechea societate, cu vechile valori. Noul stat care a avut la geneza sa Declaratia de Independenta, a primit numele de Statele Unite ale Americii, dupa adoptarea Constitutiei din anul 1878. Prin acea Constitutie, americanii au devenit primul exemplul al istoriei moderne, in care un popor si-a construit in mod deliberat sistemul sub care dorea sa traiasca . Franta nu a trebuit sa legitimeze existenta unui nou stat, ci doar a unui nou regim politic, prin adoptarea Constitutiei anului I . Documentele mai sus amintite intrunesc asemanari prin faptul ca toate incearca sa reglementeze, printr-o forma scrisa, sa concretizeze schimbarile survenite la nivel politic si ideologic. Motivele care au condus la aparitia acestor acte normative urmeaza a fi explicitate, prezentandu-se in randurile de mai jos si pasii elaborarii documentelor. Criza politica generata de conflictul dintre colonile americane si Anglia devenind tot mai evidenta, a reprezentat ocazia ca, la cel de-al doilea congres de la Philadelphia, din 4 iulie 1776, sa se adopte Declaratia de Independenta. Redactata de Thomas Jefferson, Declaratia evoca drepturile naturale, ca fundament al luptei pentru libertate si independenta . Declaratia a fost urmata de masuri militare si, desi inital se parea ca aveau castig de cauza englezii, evenimentele au luat o alta turnura dupa lupta de la Saratoga(1777). Doi ani mai tarziu, prin tratatul de pace de la Versailles, Anglia a recunoscut independenta Statelor Unite, iar anii de dupa incheierea razboiului au fost dedicati organizarii noului stat conform principiilor pentru care americanii luptasera. Exercitiul practic nu a fost deloc simplu, lupta politica dandu-se, in principal, intre republicanii adepti ai independentei fiecareia din fostele colonii si federalistii sustinatorii ai unitatii. Disputa a fost transata in anul 1787 - in favoarea federalistilor condusi de George Washington - prin adoptarea unei Constitutii de inspiratie luminista . Cu ocazia elaborarii Constitutiei au fost exersate si diversificate noi forme de exprimare si exercitare a democratiei politice: dezbaterea, rezolutia, consensul, compromisul, amendamentul si votul majoritar. La 17 septembrie 1787, Constitutia a fost data publicitatii, supusa dezabterii publice si ratificarii fiecarui stat, fiind necesar acceptul a noua din cele treisprezece state. A fost aprobata de Congres un an mai tarziu si a intrat in vigoare la 4 martie 1789. In Franta, revolutionarii au destituit vechii functionari, au format garzi nationale, pe acest fundal Adunarea Constituanta luand o decizie majora, desfiintand la 4 august 1789 privilegiile feudale . Marchizul de La Fayette s-a grabit sa depuna pe masa Constituantei un proiect de Declaratie a drepturilor omului, imitata dupa cea americana . Dupa numeroase conflicte, Declaratia a fost aprobata, la 26 august, constituind condamnarea implicita a Vechiului Regim, precum si catehismul filozofic al Revolutiei . Pasul urmator in legitimarea normativa a noului sistem politic din Franta a fost reprezentata de elaborarea si adoptarea unei noi Constitutii, avand in fruntea textului propriu-zis chiar Declaratia drepturilor omului si cetateanului . Inainte de a proceda la analizarea aspectelor comune ale acestor documente, sunt necesare cateva scurte informatii cu privire la structurarea si continutul lor. Declaratia americana avea in vedere urmatoarele principii: individualitatea americanilor ca popor si politica arbitrara a regelui Angliei; valabilitatea drepturilor naturale ale omului, independenta este rezultatul vointei opiniei publice; insurgenta este proclamata ca fiind legala; independenta este un raspuns legitim la incalcarea contractului de guvernare; proclamarea principiilor fundamentale pe care se intemeia si functiona o societate politica moderna. Constitutia din 1787 a fost elaborata nu neaparat in numele unei ideologii, ci al unei realitati, fiind un exemplu de creativitate politica si pragmatism. Exprima propria identitate politica a americanilor, fiind un document modern, cu principii de valabilitate universala. Constitutia americana enunta in mod clar principiul separarii puterilor in stat, deoarece in cele sapte articole se observa o delimitare a atributelor celor trei puteri. Libertatile cetateanului au constituit obiectul primelor zece amendamente, elaborate intre anii 1789-1791. In Franta, prin Declaratia drepturilor omului si cetateanului se recunostea egalitatea si libertatea tuturor oamenilor in fata legii , principiul suveranitatii poporului si separarea puterilor in stat. Prin Constitutia din 1791, s-a adoptat o noua organizare administrativa, financiara si judecatoreasca, biserica fiind subordonata statului prin Constitutia civila a clerului , din anul 1790 . Comparativ cu Declaratia drepturilor omului si cetateanului si Constitutia franceza, din anul 1791, prevederile Constitutiei americane referitoare la garantarea drepturilor individuale sunt mai putin elaborate. Au existat chiar opinii potrivit carora acestea nici nu ar trebui incluse intr-o Constitutie. Cauza era faptul ca nicio carta nu ar fi putut sa inventarieze toate drepturile si libertatile individuale, dand astfel putere executivului de a nu le garanta pe cele mentionate. in pofida acestor argumente, drepturi si libertati individuale, explicit formulate, au fost garantate prin adoptarea unor amendamente. O alta motivatie a constat in faptul ca, in societatea americana a secolului al XIX-lea, drepturile si libertatile individuale au facut cobiectul unor reglementari locale inca inainte de adoptarea Constitutiei federale. Aceste legi ale drepturilor au inclus garantii impotriva privarii abuzive de libertate, dreptul la asistenta juridica, libertatea presei, alegerile libere, dreptul de adunare, de petitie, de asemenea, interziceau acordarea de titluri nobiliare si privilegii exclusive. Un prim aspect comun, la nivelul celor doua declaratii, s-ar referi la faptul ca ele erau generate de "un lung sir de abuzuri si uzurpatiuni" - Declaratia de independenta, si de "ignorarea, nesocotirea sau dispretuirea drepturilor omului" - Declaratia drepturilor omului si cetateanului.. Cu certitudine, se poate face observatia ca nemultumirile celor doua parti semnatare ale declaratiilor sunt comune in ambele cazuri, dar motivatiile lor sunt total diferite. Astfel, pentru partea americana, adversarii sunt englezii, deci o alta natiune, pe cand in cazul francezilor opozitia era reprezentata de catre membrii detinatorii puterii, asadar chiar din interiorul natiunii. Aspectele programatice comune nu intrunesc o sinonimie absoluta, ci mai degraba una partiala, avand in vedere particularitatile din fiecare spatiu geo-politic si evolutia lor diferita. Astfel, elementele comune pot fi identificate la nivelul principiilor, institutiilor si drepturilor cetatenesti. in primul rand, principiul referitor la valabilitatea drepturilor naturale ale omului il intalnim atat in Declaratia de Independenta , cat si in Declaratia drepturilor omului si cetateanului . Un alt principiu, care se regaseste in textul ambelor declaratii, se refera la faptul ca independenta este rezultatul vointei opiniei publice sau suveranitatea poporului. Se poate mentiona ca pentru textul american acest principiu privea aspectul national , pe cand cel francez se referea la aspectul social . Aspectul referitor la separarea puterilor in stat il intalnim in textele celor doua Constitutii, bineinteles cu nuantarile de rigoare. Textul Constitutiei americane stabileste in mod evident competentele puterii legislative, executive si judecatoresti. Puterea legislativa era detinuta de catre Congres, format din Senat si Camera Reprezentantilor. Puterea executiva era reprezentat de catre presedinte, ales la patru ani, si vicepresedinte. Puterea judecatoreasca era reprezentata de Curtea Suprema, prin intermediul judecatorilor numiti pe viata de presedinte, cu aprobarea Senatului. Textul Constitutiei franceze preciza ca puterea executiva este incredintata regelui si guvernului, puterea legislativa apartinea unei Adunari Nationale Legislative unicamerale. Puterea judecatoreasca era incredintata unor judecatori alesi de catre popor. Deosebirile din textul Constitutiilor se refera la faptul ca presedintele avea prerogative limitate in raport cu regele francez , judecatorii americani erau numiti pe viata de catre presedinte, cu aprobarea Senatului, iar cei francezi erau alesi de catre reprezentantii poporului. O diferenta apare la nivelul puterii legislative: unicamerala pentru Franta si bicamerala pentru Statele Unite. Corpul legislativ francez era ales la doi ani, asemenea membrilor din Camera Reprezentantilor. Dreptul la vot este un alt aspect comun intrunit de cele doua Constitutii. Cea americana prevedea ca votul este censitar, fiind exclusi negrii, nonprorietarii si femeile. Ei votau direct pentru alegerea senatorilor si membrii Camerei Reprezentantilor si indirect, prin mari electori, in cazul alegerii presedintelui si vicepresedintelui. Desfasurarea alegerilor in Franta s-a realizat tot prin vot censitar. Conditiile stipulate de Constitutia franceza pentru a putea fi elector: cetatean activ, nascut sau devenit francez, sa aiba varsta de minim 25 ani, sa fie domiciliat intr-un oras sau intr-un canton o perioada determinata prin lege si sa plateasca o contributie directa, egala cu valoarea a cel putin trei zile de munca. Aspecte comune mai pot fi stabilite intre cele zece amendamente, cunoscute si drept Declaratia Drepturilor Omului, anexata Constitutiei intre anii 1789-1791, si Declaratia drepturilor omului si cetateanuluisi Constitutia anului I. Libertatea de exprimare si religioasa sunt concepte intalnite in cadrul primului amendament si, mai bine detaliate, in articolele X si XI din Declaratia drepturilor omului si cetateanului. Pentru garantarea drepturilor omului se impune infiintarea unor institutii specializate, asa dupa cum rezulta din amendamentul 2 si articolele XII, XIII. Se constata ca se rezerva patru amendamente pentru precizarea conditiilor in care o persoana poate fi pusa sub acuzare , se precizeaza obligativitatea actului de judecata, cu tot tipicul , judecare si reglementari cu privire la cuantumul pedepselor care se vor fi aplicat acuzatilor . De data aceasta, si Declaratia drepturilor omului si cetateanului aloca trei articole acelorasi prevederi ca si cea americana . Conceput ca un document cu valoare universala, bazandu-se pe principiile dreptului natural, afirma cu fermitate principiul separarii puterilor in stat si garantand libertatile individuale, Declaratia drepturilor omului si cetateanului a facut un pas inainte in raport cu Declaratia de Independenta, prin enuntarea principiilor juridice si politice ale noii societati Constitutia americana si cea franceza, impreuna cu Declaratiile si amendamentele aferente lor se constituie ca modelele normative cele mai importante din perioada moderna, care au stat la baza celor mai multe documente legislative elaborate ulterior. Asadar, Declaratia de Independenta si Constitutia americana a oferit modelul unei societati bazate pe democratie, pe noi principii politice si institutii care garantau libertatile cetatenesti fundamentale. Declaratia drepturilor omului si cetateanului si Constitutiile elaborate au rupt structurile Vechiului Regim, prezentand o societate modernizata si dezvoltand principii ca valoare universala. Nuantarile observate in textul acestor documente nu au rolul de a le diminua aspectele comune, ci de a remarca punctele esentiale, care s-au pastrat, nuantarile fiind absolut firesti in contextul unor determinante geo-politice diferite. BIBLIOGRAFIE *Culegere de texte pentru istoria universala. Epoca moderna, Camil Muresan(coord.), Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1973, vol. I(1648-1848). *Adams, Randolph, Political ideas of the American Revolution, Barnes& Noble, Inc, New York, 1958. *Alden, John R., A history of the American Revolution, New York, Alfred A. Knopf, 1969. *Becker, Carl L., The Declaration of Independence, Vitange Books, New York, f.a. *Billas, George Athan, The American Revolution, Holt, Rinehart Winston, New York, 1980. *Furet, Franois(coord.), LHritage de la Rvolutin Franaise, Editura Hachette, Paris, 1989. *Furet, Franois, Revolutia in dezbatere, Editura Polirom, Iasi, 2000. *Latham, Earl, The Declaration of Independence and the Constitution, D.C. Heath and Company, f.a. *Madaule, Jacques, Istoria Frantei, Editura Politica, Bucuresti, 1973, vol. II. *Mathiez, Albert, Revolutia franceza, Editura Politica, Bucuresti, 1976. *Tindall, George Brown, Shi, David E., America. O istorie narativa, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1996, vol. I. *Townson, Duncan, Franta in revolutie, Editura All, Bucuresti, 2000. *Vianu, Alexandru, Istoria S.U.A., Editura Stiintifica, Bucuresti, 1973. *http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolutia_americana *http://ro.wikipedia.org/wiki/Revolutia_franceza

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT ISTORIE: REVOLUTIA AMERICANA SI REVOLUTIA FRANCEZA". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Comentarii

mult de citit

 
 
Studentie.ro
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook