Antigona

Sofocle (Greaca veche Σοφοκλῆς - n. 496? i.Hr. - d. 406 i.Hr.) a fost un poet tragic grec. impreuna cu Eschil si Euripide, a pus bazele tragediei clasice grecesti[1]. Aduce insemnate inovatii in tehnica teatrala: renuntarea la conexiunea trilogiei prin crearea de piese independente, marirea numarului choreutilor de la 12 la 15, introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, importanta acordata decorului si costumelor. Opera marelui tragic, continuator al lui Eschil, cuprinde peste 120 de piese (dupa diverse pareri si izvoare, numarul pieselor e de 123, 130, 133, ba chiar si de 140), dintre care ne-au mai ramas in intregime numai sapte.

Scriitorul s-a nascut in anul 496 i. Hr. in Colonos, cartier marginas al Atenei, intr-o familie instarita, fiind fiul lui Sofillus, un armurier bogat. Sofocle a beneficiat de educatia specifica tinerilor timpului, initiindu-se in teoria si practica muzicala (profesor i-a fost Lampros, unul dintre cei mai renumiti maestri ai Antichitatii, de la care a invatat arta folosirii instrumentelor muzicale, mai ales a kitharei), in practicarea dansului si a exercitiilor fizice (calarie, conducerea carului), capatand probabil, si unele cunostinte stiintifice.