Basmul cult - Danila Prepeleac

Basmul „ Danila Prepeleac  ” a aparut la 1 martie 1876 in revista „Convorbiri Literare”. Titlul este chiar numele eroului urmat de porecla data de sateni, Prepeleac. Porecla sugera saracia taranului, nepriceperea si credulitatea sa.Inceputul basmului ne introduce in atmosfera satului arhaic, intr-un vag temporal: „odata, intr-un sat”.

Ca in basmele populare, se intalnesc opozitii intre personaje: un frate bogat, altul sarac. Amandoi erau insurati: cel bogat avea o nevasta „pestrita la mate si zgarcita”, iar cel sarac – o femeie „muncitoare si buna la inima”. Conform mentalitatii populare, saraciei ii corespunde omenia, dar si nenorocul, pentru ca „de multe ori fugea el [Danila] de noroc si norocul de dansul, caci era lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi”.

Danila avea insa o pereche de boi frumosi, iar la sfatul fratelui sau care se saturase sa-i imprumute mereu carul, pleaca la targ sa-i vanda. Pe banii castigati si-ar fi putut cumpara alti boi mai mici si un car.Danila urmeaza sfatul fara prea mare convingere si naratiunea se incheaga in continuare pe trei motive: calatoria, care le inglobeaza pe celelalte doua, trocul si prostia omeneasca.

Erou schimba boii pe car, carul pe capra, capra pe gasca si aceasta pe o punga goala. Dupa fiecare schimb dezavantajos, el nu se intoarce acasa, ci isi continua drumul la targ, pentru a ilustra parca deplin acea logica anapoda care sta la baza trocului. Desi ii dovedeste prostia, scriitorul priveste cu ingaduinta faptele personajului sau.

Danila se intoarce la fratele mai mare si ii povesteste toata intamplarea. Indignat, acesta il sanctioneaza, dar se indupleca sa-i mai dea o data carul. Insa Danila distruge carul, omoara boii, iar fratele ii spune, suparat, ca mai bine s-ar fi calugarit, ca sa nu mai fie o povara pentru familie. Aceasta secventa face legatura dintre cele doua parti ale basmului.