Harap Alb - basm cult

Basmul a fost publicat in 1877 in revista Convorbiri Literare. Punctul de plecare al acestui basm cult, ca al tuturor povestilor lui Creanga il reprezinta folclorul romanesc. Creanga reactualzeaza teme si motive de circulatie universala cu o vechime aproape mitica.
   
De multe ori povestile lui Creanga sunt naratiuni fabuloase in care se dezvolta observatii morale, milenare (verificate iin timp). Din aceasta logica idee care pare sa se desprinda din Harap-Alb este ca omul de soi bun se vaduieste sub orice strai (imbracaminte) si la orice varsta.

In acest basm apare eterna tema a luptei dintre bine si rau dar pe langa aceasta tratata de autor este si una morala referitoare la conditia eroului care inainte de a fi imparat trebuie sa cunoasca si statutul de sluga, tocmai pentru a invata sa-si inteleaga supusi si sa-si exercite responsabil puterea.

Textul este construit prin montajul mai multor motive populare intalnite in toate basmele populare dar unele dintre aceste motive cunosc interpretari si nuantari diferite de modelul folcloric: -imparatul fara urmas -superioritatea mezinului -cifra 3 -probele -calatoria -drumul cu obstacole -incercarea puterii -impostorul (Spanul) -viclesugul -uzurparea identitatii -petirea fetei-animalele reconuscatoare -apa vie, apa moarta-nunta-pedeapsa ...