Nuvelistica lui Ioan Slavici

Cunoscator profund al vietii si al sufletului omenesc, Ioan Slavici se distinge printr-o opera remarcabila, lasand veritabile modele in majoritatea genurilor si speciilor literare: povestire, schita, nuvela, roman, memorialistica, didactice etc. Eminescu, care i-a incurajat inceputurile literare si l-a pretuit deplin ca om si scriitor, a subliniat cu deosebire ,,adancimea marii seriozitati morale’’  a conceptiilor si operei sale.

Ioan Slavici s-a nascut la 18 ianuarie 1848 in comuna siria de langa Arad. Urmeaza scoala primara in siria, liceul la Arad si Timisoara, iar studiile universitare de drept si stiinta la Budapesta si Viena. La Viena il cunoaste pe Eminescu si intalnirea lor se transforma intr-o prietenie pe viata.     A debutat in 1871 cu o comedie Fata de birau, publicata in Convorbiri literare,dar vocatia lui e de prozator si se va concretiza in 1881 cu volumul Novele din popor, moment de seama in evolutia prozei romanesti.

Sub titlul de mai sus Ioan Slavici publica nuvelele: Popa Tanda, Gura satului, O viata pierduta, La crucea din sat, Scormon, Budulea Taichii si Moara cu noroc.

S-a stabilit la Iasi pentru scurta vreme (1874), apoi vine la Bucuresti, unde este secretar al unei comisii de documente istorice (colectia Hurmuzachi), profesor la Liceul ,,Matei Basarab” si redactor la Timpul (coleg de redactie cu Eminescu si Caragiale intre 1877 – 1881). in 1882 este ales membru corespondent al Academiei, sectia istorica.

In 1884 se stabileste la Sibiu. intemeiaza ziarul Tribuna, fiind un jurnalist de rara fecunditate. Aici indruma primii pasi in literatura si inlesneste debutul poetului G. Cosbuc. Din 1890 revine in Bucuresti. Lucreaza in invatamant, editeaza ziare si reviste (Vatra impreuna cu Caragiale si Cosbuc), publica volume de nuvele si romane, precum si volume cu caracter memorialistic.

Moare la 17 august 1925 in casa fiicei sale, Lavinia, din Crucea de Jos, Panciu. E inmormantat la schitul Brazi din Panciu. Asezat alaturi de Eminescu, Creanga, Caragiale, scriitori cu stil fascinant, mari creatori de limba, Ioan Slavici, cu limbajul lui sobru, meticulos, poate sa para un autor din alta clasa valorica. in realitate el este un intemeietor ca si ceilalti trei, prin opera lui patrunzand in literatura romana filonul popular al povestirii si universul satului romanesc transilvanean.