REFERAT ROMANA: METAFORA IUBIRII IN UNIVERSUL LIRIC BLAGIAN

METAFORA IUBIRII IN UNIVERSUL LIRIC BLAGIAN Definira ipoztazelor eului in lirica lui Lucian Blaga nu poate fi caracterizata in afara considerarii intinsei si esentialei arii a poeziei erotice. in mitologia poetului, in infatisarea ei din ultima etapa a creatiei, am putea spune chiar ca erosul are o functie hotaratoare, intru-cat constituie un factor de transfigurare a eului, in procesul simbolic de restaurare a conditiei adamice, paradisiace. In femeia iubita, ca si in propria individualitate, poetul descopera magia simplitatii, mereu amintind de zilele de inceput. Femeia in ipostaza de iubita, incarneaza, asadar, ceva din energia si vitalitatea Genezei, energie care i se reveleaza in primul rand prin sentimentul iubirii.Iubirea apare in acest caz ca moment al unui fel de iluminare launtrica. Astfel,Blaga a aprins focurile iubiri pe boltiile poeziei sale, astfel ca aceasta fumega asemeni unor fumuri de jertfa. Erosul apare la inceputul poeziei blagiene, in volumele sale antume ca atenuare sau anulare a principiului alteritatii, constituind puntea de legatura cu realitatea originara a universului: << Lumina ce-o simt Navalindu-mi in piept cind te vad, oare nu e un strop din lumina creata in ziua dintii din lumina aceea-nsetata adinc de viata - >> (Lumina,pag.34) Feminismul este ridicat la rang de divinitate, iubita aparand ca fiind una din cele mai mari taine ale existantei, dragostea fiind rupta din randul celor sacre.Altfel spus, eul realizeaza relatia sa de identificare cu celalalt in masura in care ambele entitati se descopera ca participante, printr-o substanta comuna la spatiul Genezei. In dinamismul transformator al structurii imaginior, de la structura mitului antropogonic plecand, de aici se va deschide o alta dimensiune a alcatuirii lumii, in mitul poetic al lui Blaga :Dorului, ca aspiratie trans-orizontica a omului, in planul transcendentei, ii corespunde, intr-o complementaritate semantica, iubirea ca factor cosmic << totalizator >>, in viziunea << transdescendentei >>, in aceeasi traditie orphica. Iubirea ca factor cosmic este o idee fundamentala a miturilor fecunditatii.Cum apreciaza florcloristii si istoricii religiilor, intr-un text mitic sau ritual, femeia nu insemneaza niciodata << femeia >>, ci se refera la principiul cosmologic manifestat in ea.in miturile stravechi femeia, reprezentata ca o Zeita-Mama, simboliza fertilitatea si nasterea Cosmosului . Ca zeita a Pamantului, din care toate pornesc si in care toate se intorc, ea avea rolul << coincidentei contrariilor >>, al infratirii << soarelui >> cu << sarpele >>, intr-o << totalizare a cosmosului in jurul principiului feminin, avand in puterea lui secretele vietii si ale mortii - de unde si repezentarea nuda a Marilor Zeite - simbol al virtualului2. Intr-un fior existential, pe care mitul il transmitea in timpurile stravechi, pentru Blaga iubirea este << misterul >> fortei omului in contopirea lui cu Firea : << Nu-mi presimti vapaia cand in brate Imi tremuri ca un picur de roua-mbratisat de raze de lumina - Nu-mi presimti iubirea cand privesc cu patima prapastia din tine si-ti zic : O, niciodata n-am vazut pe Dumnezeu mai mare!-"(Nu-mi presimti) Un poem ca si acesta, pune semnul egalitatii, intre nebunia dionysiaca si iubire, stari ce ating profunzimile energiei care dinamizeaza cosmosul intreg. "Revelatia" divinului este deci o expresie a sufletului uman, prelungit in trupul urias al cosmosului prin forta pamanteasca a iubirii. Imaginea femeii se construieste, ca intr-un tablou dionysiac, din ritualul pentru fertilizarea naturii poetul simtindu-si sufletul in caldura trupului de femeie, cufundat in lanul de grau(in lan): << De prea mult aur crapa boabele de grau. Ici-colo rosii stropi de mac si-n lan o fata cu gene lungi ca spicele de orz. Ea strange cu privirea snopii de senin ai cerului si canta. Eu zac in umbra unor maci, fara dorinti , fara mustrari, fara cainti si fara-ndemnuri, numai trup si numai lut. Ea canta si eu ascult. Pe buzele ei calde mi se naste sufletul. >> Este un sens orphic aceasta nastere a sufletului pe buzele calde ale femeii cufundata in lanul de grau, in viziunea mitica a regenerarii fiintei umane prin foc.Pentru poet, focul, ca in doctrinele pythagoricienilor, este in toate si se isca din toate, si ca simbol al iubirii este un factor al totalizarii cosmice ca de exemplu in poemul << Cantecul focului >>. Astfel stand lucrurile, erosul reinviat in fiinta umana va avea in permanenta o functie de regenerare tocmai intr-u cat reactualizeaza timpul si spatiul mitic. Daca intaia ipostaza a subiectului blagian este aceea a unui eu stihial, in lupta cu limitele corporale, putem spune ca aceasta energie debordanta este esentialmente erotica. in orice caz, intre nebunia marturisita adeseori ca dominanta a fiintei, si dezlantuirea frenetica a gesticulatiei erotice, nu exista, practic, vreo deosebire. Dimpotriva, aproape fara exceptie, poezia iubirii construieste un cadru de amplitudine cosmica, in care evenimentele sufletesti nu fac decat sa reprezinte, in mic, o realitate care le depaseste nu in esenta, ci in amploare. Dupa cum subiectul poetic se infatiseaza mai mult ca un eu generic, tot asa, femeia este in primul rand simbolul, vag determinat, al unor forte vital spirituale manifestandu-se exploziv : << stralucitoare, mandra si pagane >>. In femeia iubita ca si in propria sa individualitate, poetul descifreaza aceeasi fervoare a elementaritatii, mereu amintiroare de << zile de inceput >>. intr-un anume sens se poate spune chiar ca femeia sau, poate, mai exact, principiul feminin, este superioara prin conditie ontologica barbatului. Deoarece in ipostaza de iubita sau mama, femeia este asimilabila unei prezente arhetipale unui principiu existential. Femeia este in viziunea tanarului Blaga, deopotriva o prezenta telurica, - << sfinteniei >> si mandrei straluciri spiritualizate atasandu-i-si << voluptatea ascunsa a pacatului >>, senzualitatea patimasa ce rascoleste << furnicarul de porniri >>. Precum dragostea insasi, fiinta care o provoaca este locul unde se realizeaza in mod exemplar coincidenta contrariilor, si cel putin doua poeme aseaza din aceasta perspectiva natura profunda a ambilor membrii ai cuplului : << Eu nu ma caiesc, c-am adunat in suflet si noroi - dar ma gandesc la tine. Cu gheare de lumina o dimineata-ti va ucide odata visul, ca sufletul mi-e asa curat, cum gandul tau il vrea, cum inima iubirii tale-l crede. Vei plange mult atunci ori vei ierta- Vei plange mult ori vei zambi de razele acelei dimineti, In care eu ti-oi zice fara urma de cainta: Nu stii, ca numa-n lacuri cu nori in fund cresc nuferi-"(Vei plange mult ori vei zambi) In poemul citat anterior, poetul vorbeste despre "noroiul" adunat in sufletul luminos al barbatului sub semnul infratirii intre Dumnezeu si Satan, in timp ce in "Lumina raiului", ofera o similara impacare a elementelor opuse caracterizand aici natura sufletului feminin. Iubirea este un principiu cosmic, pentru Blaga, este "dorul" de "fire", ca modalitate de "a fi" a naturii in fiinta omului simtit in inima lui ca putere ascunsa de viata, in infinitatea univesului. Blaga afirma in << Discobului >> : << Cu orice mare iubire se declara in noi un proces de regresiune, prin mii de ani, spre situatii mitologice si sublime, cum este bunaoara aceea a fructului oprit sau a glasurilor divine si deminice prin frunzisul de rai >>. BIBLIOGRAFIE -Lucian Blaga, Hronicul si Cintecul virstelor, Editura Hyperion, Chisinau, 1993. -Pavel Bellu, Blaga in marea trecere, Editura Eminescu, Bucuresti, 1970. -Ion Pop, Lucian Blaga universul liric, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1981. -Eugen Todoran, Lucian Blaga. Mitul poetic, Editura Facla, Timisoara, 1981.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT ROMANA: METAFORA IUBIRII IN UNIVERSUL LIRIC BLAGIAN". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.
In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici: raporteaza o eroare