Referat ESTETICA UNUI MAGAZIN

Incarcat la data: 26 Ianuarie 2007

Autor: Adascalitei Virgil

Pret: 80 credite

3,7 (3 review-uri)
ESTETICA SI EXPRIMAREA UNUI MAGAZIN I. INTRODUCERE Punctul de vnzare se poate defini ca fiind locul de vnzare permanent n care patrunde clientul si unde el si efectueaza cumparaturile. Acesta poate fi un centru de decizie autonom (comerciant independent), sau numai una din entitatile spatiale aflate n posesia unei firme comerciale, care poate sa exploateze diferite forme de organizare a activitatii de comert: magazin, magazin-depozit, depozit. Magazinul este un sistem constructiv, proiectat a etala, a depozita si a vinde marfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei sale. O asemenea definitie sugereaza necesitatea existentei unui plan general al magazinului, n care elementele sale definitorii sa ofere n mod distinctiv de organizare si functionare. Un magazin trebuie sa prezinte o imagine proprie care sa-l individualizeze fata de concurentii sai. Imaginea magazinului poate fi definita ca perceptia consumatorilor asupra magazinului si atributelor sale, puse n valoare de un pachet de caracteristici: amplasarea magazinului, marimea si structura asortimentului de marfuri, ambianta si organizarea interioara, mijloace promotionale, amenajarea de ansamblu. Aceste caracteristici sunt percepute sinergetic de catre clienti, ca fiind acele elemente care definesc personalitatea magazinului. ntrebati cum apreciaza personalitatea magazinului, consumatorii vor raspunde folosind termeni ca: cinstit, corect, demn de ncredere, captivant, foarte interesant, etc. tot astfel descriind si facilitatile fizice oferite: curatenie, usor de gasit, loc de parcare, etc. O lista de atribute nu pot fi exhaustiva. Fiecare magazin, n functie de politica sa comerciala, de particularitatile zonei de atractie, poate avea si alte atribute. Se apreciaza ca reusita comerciala a unui magazin depinde de: a)amplasamentul sau; b)alegerea sortimentului de marfuri si servicii oferite spre vnzare; c)ambianta si organizare (amenajarea) interioara. II. AMPLASAREA MAGAZINULUI Problema implantarii unui magazin nu se pune pentru un comerciant deja instalat ntr-un loc care poate fi excelent sau mediocru. Ea se pune comerciantului care vrea sa creeze o noua afacere fie prin cumpararea unui spatiu existent, fie prin constructia altuia. Fundamentarea deciziilor privind proiectarea noilor magazine, precum si remodelarea celor existente pentru a fi rentabilizate se sprijina pe cunoasterea riguroasa a factorilor care conditioneaza volumul si structura cererii de marfuri, a populatiei din perimetrul ariei de atractie a magazinului respectiv. Delimitarea ariei de atractie este punctul de plecare pentru determinarea dimensiunilor unui viitor magazin, ct si pentru reproiectarea tehnologiei comerciale a unui magazin supus modernizarii. n acest top, pe baza unui studiu, se urmareste analiza valorii amplasamentului magazinului respectiv. Un asemenea studiu trebuie sa raspunda la ntrebari de genul: ?Se afla magazinul pe un amplasament cu largi cai de acces? Exemplu: procentul persoanelor ce trec prin fata magazinului; posibilitatile de parcare n fata magazinului. ?Care sunt caracteristicile geografice ale zonei de amplasare? Exemplu: zona centrala, ultra-centrala sau la periferie; zona industriala sau defavorizata; zona rezidentiala sau turistica. ?Cartierul are o atractie mai deosebita? Exemplu: magazinul se afla n proxemitatea unei piete publice, unei gari, unui oficiu. ?Zona este Punctul de vnzare a magazinului, de barierele naturale; -a doua etapa: culegerea informatiilor necesare evaluarii potentialului de vnzari (de la bancile de date oficiale sau prin intermediul societatilor specializate) -a treia etapa: analiza punctelor de vnzare din proxemitate (suprafata, cifra de afaceri). Metoda analogiei. Este o metoda empirica, dezvoltata de catre Applebamm si consta n delimitarea zonei comerciale si apoi la estimarea penetratiei concurentilor pe piata. Vnzarile potentiale se evalueaza prin analogie. Se calculeaza puterea atractiei sau cota de absorbire, a fiecarui magazin, din fiecare zona definita. n acest sens se disting urmatoarele zone: - o zona primara: delimitata n jurul centrului de greutate al ariei de atractie, de unde magazinul ti asigura cea mai mare parte a cifrei sale de afaceri (pentru un supermagazin procentul este de aproximativ 60-70%); - o zona secundara: care asigura 15-25% din vnzarile supermagazinului; - o zona tertiara: care reprezinta diferenta pna la 100%. III. ASORTIMENTUL DE MARFURI Stabilirea asortimentului de marfuri si servicii pune doua mari tipuri de probleme: pe de o parte, este vorba de problemele politicii comerciale, care pot fi rezolvate doar prin raportarea la piata, oferta punctului de vnzare este rezultatul unui proces complex de cautari pentru gasirea echilibrului dinamic, permanent ntre cerintele clientelei si limitele impuse de factori endogeni, pe de alta parte, exista o serie de probleme legate de rentabilitatea suprafetei care nu pot fi rezolvate dect prin cunoasterea structuri detaliate a ofertei. Strategia sortimentului urmareste stabilirea marilor linii ale politicii comerciale, putndu-se accepta: a)o politica de imitare, care consta n a cuceri aceleasi piete si aceleasi segmente tinta ca ale concurentilor, n a utiliza aceleasi tehnici de vnzare si a promova aceleasi servicii; b)o politica de diferentiere care cauta sa consolideze o imagine specifica actionndu-se asupra modului de organizare interioara a preturilor si politicilor promotionale. Asortimentul de marfuri n forma sa concreta, de bunuri materiale puse la dispozitia clientelei unui punct de vnzare ocupa un loc dominant n politica comerciala a unui firme. El l defineste prin natura produselor din care este constituit, segmentul de utilizatori caruia i se adreseaza si masura activitatii economice a punctului de vnzare. n fata diversitatii nevoilor clientelei, comerciantul stabileste un asortiment printr-o reunire de produse particulare. Vocabularul curent folosit pentru descrierea subdiviziunilor unui asortiment cuprinde: Produsul, care reprezinta un bun cautat si obtinut de catre consumator n vederea satisfacerii unei nevoi. Produsul este vndut sub un nume care i individualizeaza starea si/sau uneori calitatea, de exemplu: bluza, cravata, televizor. Categoria de produs, care desemneaza un ansamblu de produse susceptibile sa raspunda unei finalitati globale identice, respectiv acelasi nevoi, de exemplu: camasi pentru barbati, scaune de bucatarie. Modelul, care corespunde individualizarii unui produs n functie de materia prima, de design-ul folosit, de exemplu: rochii clasice, sau scaunele de bucatarie fabricate din lemn. Referinta, care este veriga de analiza cea mai mica pentru ca ea identifica marca, talia si culoarea unui anumit model dintr-un produs. Piesa sau articolul, care raspunde unitatii de vnzare dintr-o referinta particulara data. Urmatoarele bunuri de consum pot constitui asortimentul unui punct de vnzare: A.Bunuri comparative. Sunt bunuri care, n raport cu consumatorul, se caracterizeaza prin: eforturi de alegere si de informare, un risc legat de decizia de cumparare, o frecventa de cumparare slaba si o durata de consum medie. n acest caz, comerciantul, adopta o strategie ofensiva sau de atractie, cu asigurarea asortimentului prin service-ul pentru care se angajeaza practicnd cote de adaos comercial convenabile. B.Bunuri specifice. Sunt bunuri pentru care consumatorul are o scala de preferinte deja formata si trebuie sa faca un efort de alegere pentru a dobndi produsele nscrise n aceasta scala de preferinte. Comerciantul propune un asortiment profund si practica marje ridicate (o strategie ofensiva de atractie). C.Bunuri de comoditate. Sunt bunuri care se caracterizeaza prin frecventa ridicata de cumparare, fara un efort deosebit n alegere din partea consumatorului; preocuparea consumatorului pentru comparatia calitate/pret este nesemnificativa, ceea ce determina un tip de alegere limitat si slaba cota de service. n cazul acestor bunuri, comerciantul poate sa apeleze fie pentru o strategie defensiva, fie pentru o strategie de depanare. n contextul amenajarii unui punct de vnzare este utila si urmatoarea clasificare a asortimentului de marfuri: a)colectia de baza, formata din asa-zisul sortiment standard (obligatoriu si permanent); b)colectia selectiva, constituita din marfuri de impuls, de moda si speciale; c)colectia sezoniera cuprinznd, alaturi de unele produse de baza, unele marfuri cu destinatie speciala ce se vor comercializa, n timpul campaniilor promotionale, n puncte de vnzare n acest scop. IV. AMBIANTA Este o componenta majora a imaginii magazinului si poate fi definita ca efectul senzorial creat de design-ul sau. Design-ul magazinului se refera la stilul acestuia pus n valoare de catre caracteristicile fizice ale cladirii n care functioneaza. Atributele magazinului care contribuie conjugat la crearea stilului sau particular sunt: pentru design-ul exterior fatada, firma, vitrina, accesul n magazin; iar pentru design-ul interior peretii interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea. Se cunosc trei configuratii de baza ale fatadei: 1.fatada n linie dreapta, realizata paralel cu axul strazii; 2.fatada n unghi care creeaza un plus de atractivitate si interes; 3.fatada arcada, avnd la baza configuratia fatadei n linie dreapta, dar cu cteva nise pentru intrari si vitrine, crend astfel o atmosfera atractiva si relaxanta. Firma sau emblema, este mijlocul de comunicare eficienta a magazinului cu mediul sau extern. Ea ajuta oamenii sa gaseasca magazinul, sa cunoasca ce vinde acesta. Stabilind numele si tipul afacerii comerciale, firma trebuie sa corespunda cu imaginea pe care comerciantul respectiv doreste sa o comunice clientilor sai. Vitrina, este importanta pentru a convinge clientul sa intre n magazin prima oara. Accesul n magazin, trebuie proiectat astfel nct sa i ncurajeze clienti sa intre n interiorul sau. Peretii interiori, sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului departajnd zonele de vnzare de cele care sprijina vnzarea. Pardoseala, este parte integranta a design-ului interior al unui magazin si ndeplineste o mare functionalitate n asigurarea conditiilor de ntretinere a curateniei si de protectie a marfurilor expuse si a echipamentului comercial existent. Ea trebuie sa fie rezistenta la traficul intens, usor de curatat, uscata si fara obstacole pentru clienti si personal. Plafonul, contribuie, de asemenea, la atmosfera unei ncaperi. La iluminarea unui magazin se utilizeaza: lumina incandescenta folosita n general, deoarece asigura un ntreg spectru de culori, si lumina fluorescenta sau lumina de vapori metalici care dau o irizare albastra care confera culorilor o nuanta nenaturala. V. AMENAJAREA Amenajarea de ansamblu, a magazinului depinde de numerosi factori: volumul si structura asortimentului de marfuri; formele de vnzare, n interdependenta cu tipul si dimensiunile mobilierului utilizat; frecventa cererii de marfuri a populatiei; obiceiurile de cumparare; zona de amplasare a magazinului si particularitatile sale constructive. Tipuri clasice de amenajari interioare si principiile ce stau la baza lor: a)gruparea marfurilor n functie de destinatia utilizarii lor. Exemplu: articole de uz gospodaresc, confectii, textile, etc. b)gruparea marfurilor n raport cu categoriile de populatie carora li se adreseaza. Exemplu: barbati, femei, copii, nou-nascuti. c)gruparea marfurilor n raport cu natura cererii n care se subdivid, la rndul lor pe grupe de marfuri, subgrupe de marfuri, articole, sortimente. Cunoastem patru principale tipuri de amenajare de ansamblu a unui magazin: I.Dispunerea tip grila, n care grupele de produse sunt expuse liniar, pe tipuri de culuare paralele, ntrerupte de culuare asezate perpendiculare pe primele. De regula, supermagazinele folosesc dispunerea tip grila. Acest tip de amenajare asigura o exploatare eficienta a magazinului desi din punct de vedere al clientului poate deveni stnjenitoare, partile perimetrale ale suprafetei de vnzare fiind mult mai aglomerate. II.Dispunerea flux liber, unde asortimentul de marfuri este grupat pe familii si subfamilii de produse, pentru a facilita miscarea libera, nestructurala a clientilor. n aceasta dispunere se utilizeaza spatiul mai putin eficient dect dispunerea grila. III.Dispunerea tip boutique, n care gruparea asortimentului de marfuri se realizeaza astfel nct fiecare familie de produse constituie un raion bine individualizat, cu propriul stil si o ambianta specifica. Adesea, fiecare shop prezinta marfuri de marca de la un singur producator. Acest sistem de amenajare reclama costuri de constructie si de securitate mai ridicata. IV.Dispunerea tip bucla, raioanele poseda o fatada pe aceasta piata circulara. Acest tip de amenajare incita clientii sa circule liber n magazine si sa efectueze cumparaturile pentru produse de impuls n mai multe raioane. Organizarea interioara a unui magazin reprezinta, modul sau de prezentare, exprimarea sa n cadrul dialogului cu clientela. De aceea, att n proiectarea noilor magazine, ct si n remodelarea celor existente, se urmareste, crearea unei ambiante care sa promoveze n cel mai nalt grad vnzarile si realizarea unei legaturi optime ntre componentele sistemului format n ansamblul suprafetei de vnzare.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat ESTETICA UNUI MAGAZIN". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Sutien Triumph Julia Light Beige Sutien Triumph Julia Light Beige Sutien bej deschis cu detalii din dantela, armatura si bretele ajustabile. 48% poliamida, 44%...
Chiloti Triumph Anna Dark Blue Chiloti Triumph Anna Dark Blue .. 82% poliamida, 18% elastan
Chiloti Triumph Erin Dark Beige Chiloti Triumph Erin Dark Beige .. 82% poliamida, 18% elastan