Referat MANAGEMENTUL FIRMEI

Incarcat la data: 22 Noiembrie 2007

Autor: luminita carol

Pret: 100 credite

1 (1 review)
Elemente teoretico-metodologice privind strategia firmei 1.1 Conceptul de strategie 1.1.1.Succint incursiune retrospectiv 1.1.2.Gama variat a abordrilor strategice 1.1.3.Strategia i principalele sale caracteristici 1.1.4.Componentele strategiei A.Misiunea firmei B.Obiectivele strategice C.Obiunile strategice D.Resursele E.Termenele strategice F.Avantajul competitiv 1.2.Etapele metodologiei de elaborare a strategiilor 1.2.1.Formularea misiunii organizaiei 1.2.2.Evidenierea punctelor forte i slabe ale organizaiei 1.2.3.Descoperirea oportunitilor i pericolelor n dezvoltarea organizaiei 1.2.4.Identificarea locului pe care l ocup firma n cadrul mediului ambiant 1.2.5.Stabilirea obiectivelor i obiunilor strategice 1.2.6.Alocarea resurselor materiale, financiare i umane 1.2.7.Formularea strategiei de dezvoltare 1.3.Rolul strategiilor de firm A.La nivel de firm B.La nivel de economie Capitolul 2. Prezentarea firmei 2.1. Profilul firmei 2.2.Prezentarea structurii economice 2.3.Prezentarea situaiei economico-financiare Capitolul 3. Misiunea firmei, obiectivele strategice i analiza mediului intern i extern al firmei ROMSIP S.A. 3.1.Definirea misiunii firmei i obiectivele strategice 3.2.Evidenierea simptomelor semnificative, a punctelor forte i slabe ale organizaiei 3.3.Stabilirea pericolelor i oportunitilor n dezvoltarea firmei Capitolul 4. Formularea orientrilor strategice - avantajele acestora 4.1.Formularea obiectivelor strategice 4.2.Definirea strategiei 4.3.Stabilirea avantajelor strategiei preconizate Capitolul 1 Elemente teoretico-metodologice privind strategia firmei 1.1.CONCEPTUL DE STRATEGIE Organizaiile contemporane, indiferent de natura i mrimea lor, au devenit competitive datorit calitii strategiilor pe care le adopt i le aplic. Condiionarea decisiv a performanelor, organizaiilor de coninutul strategiilor, devenit, n ultimile decenii, evidenta pentru majoritatea agenilor economici, explic avalana de cercetri, studii, cursuri i consultane avnd drept obiect strategiile Att n plan teoretic, ct i practic, strategia s-a impus ca o component esenial a manegementului. Situarea sa n prim planul manegementului contemporan din rile dezvoltate este valabil pentru toate tipurile de organizaii. Strategia se regsete cel mai frecvent la nivelul firmei, firma fiind componenta economic de baz a economiei. Acesta nu nseamna ca este mai puin important la nivel de economie naional. 1.1.1.SUCCINT INCURSIUNE RETROSPECTIV Termenul de strategie prezint o istorie multimilenar. In acest sens BRIAN QUINN face precizri interesante: iniial, n antichitatea greac timpurie, termenul de strategos se referea la rolul generalului care comand o armat. Ulterior, a dobndit de sensul art a generalului referindu-se la abilitile psihologice i comportamentale care ddeau posibilitatea generalului s-i ndeplineasc rolul su. []. Pe vremea lui Alexandru cel Mare (330 i.e.n. ), strategia se referea la abilitatea de a desfura forele pentru a coplei opoziia i de a crea un sistem unitar de guvernare global . Aceast ultim accpiune s-a extins ncepnd cu secolul al XX-lea i n economie, politologie etc. 1.1.2.GAMA VARIAT A ABORDRILOR STRATEGIEI De-a lungul timpului, strategia organizaiilor n general i firmelor in special, a fost abordat diferit datorit schimbrii concepiilor. PETER DRUKER a fost printre primii care au punctat importanta deosebire a strategiei pentru firme i a indicat coninutul su. P. DRUKER consider c schimbrile profunde la care suntem n prezent martori i care au un impact profund asupra lumii afacerilor i managementului firmei se produc n cinci domenii importante ale mediului economic i social: a.Integrarea economic internaional, n care principiul reciprocitii este larg recunoscut,chiar dac nu convine tuturor parilor care particip la aceast intergare. Reciprocitatea semnific dechiderea unor largi perspective pentru cunoaterea mai bun a diferitelor modele social-culturale (vest- i est-european, nord-american etc. )i transferarea celor mai valoroase elemente de la un moment la altul. b.Integrarea firmelor n economia mondial prin aliane care mbrac o gam larg de forme-societi mixte n domeniile produciei i comercializrii, consorii internaionale n domeniile cercetrii-dezvoltrii i marketingului, parteneriate n realizarea unor proiecte de anvergur, acordarea de licene ncruciate etc. Integrarea antreneaz, n msur crescnd, asociaii profesionale etc. , adic i alte componente care pot contribui benefic la reuita integrrii, la extinderea i consolidarea acesteia. c.Restructurarea organizatoric a firmelor constituie o alt arie a schimbrilor n care frecvena i profunzimea acestora crete nencetat. Descentralizarea tot mai puternic a activitilor i competentelor decizionale determin reducerea semnificativ a numrului de niveluri ierarhice n cadrul majoritii firmelor i, implicit aplatizarea piramidelor structurale; n acest sens se apreciaz, de exemplu, c majoritatea firmelor americane mari i-au redus, n ultimii ani, numrul nivelurilor manageriale cu peste o treime. Alegerea celei mai potrivite dimensiuni a firmei, care a devenit o decizie strategic, incumb managementului acesteia, factori determinani ce trebuie luai n considerare fiind strategia ce va fi urmat, piaa vizat i natura tehologiilor folosite. d.Noile provocri care vizeaz managementul- rolul su, funciile sale, legitimitatea sa reprezint schimbri ce afecteaz nsi esena acestuia i care se concretizeaz n modele conceptuale i de aciune sensibil diferite de cele cu care ne-am obinuit. Noul rol pe care trebuie s l joace managementul confer responsabilitii sociale a acestuia o dimensiune considerabil sporit: managementul firmei nu trebuie s urmreasc exclusiv performana n sensul maximizrii profiturilor ei i a ctigurilor imediate ale acionarilor, ci trebuie s asigure echilibrul judicos ntre prosperitatea firmei i sporirea avuiei la nivelul comunitiilor locale i la cel naional. Funciile manageriale cunosc, de asemenea, mutaii semnificative: -funcia de previziune i sporete n continuare importana ntruct este cea care ofer managementului reperele necesare navigrii cu succes a firmei ntr-un mediu n turbulen crescnd, care prezint tot mai numeroase evenimente-surpriz; -funcia de organizare se diminueaz pentru a asigura mai rapid i eficace modificrile structurale de natura celor artate mai sus; -funcia de antrenare se bazeaz pe noi forme de stimulare a potenialului creativ i productiv al salariailor etc. Bazele juridice i morale ale legitimitii managementului fac i ele obiectul unor schimbri: tendina cvasimondial de privatizare a unor segmente ct mai largi din masa firmelor mari aflate n proprietatea public este o cale nu numai de asigurare a creterii eficienei i competitivitii lor,ci i de modificare profund a sistemului de proprietate, de responsabilizare superioar a salariaiilor sau reprezentanilor acestora n ceea ce privete bunul mers al firmelor respective. e.Proeminenta crescanda a vietii politice internationale si a politicilor internationale asupra celor economice interne este o caracteristica dominanta a deceniului prezent si care, probabil, se va accentua in viitor. Dimensiunea mondiala pe care o au astazi numeroase probleme-poluare, cursa inarmarilor, controlul si eliminarea armelor nucleare ,chimice si biologice, accesul nediscriminatoriu la resursele marilor si oceanelor, integrarea tarilor in curs de dezvoltare in economia mondiala, terorismul etc. reclama din partea comunitatii internationale raspunsuri si actiuni concertate, singurele in masura sa solutioneze adecvat problemele respective si sa dea omenirii sanse sporite de progres. In contextul existentei acestor probleme la scara internationala, rezolvarea celor interne ale fiecarei tari- cresterea economica, echilibrul bugetar, inflatia, somajul, privatizarea, ajustarile structurale etc. presupune, inevitabil, luarea in considerare a impctului pe care cele doua categorii de probleme il exercita reciproc. In 1954, PETER DRUKER releva ca strategia unei organizatii raspunde la doua intrebari: -in ce consta afacerea? -Care ar trebui sa fie obiectul de activitate al firmei? Prima abordare temeinica si de sine statatoare a strategiei a apartinut, insa, lui ALFRED CHANDLER in lucrarea STRATEGY AND STRUCTURE, publicata in 1962. Strategia este definita ca : determinarea pe termen lung a scopurilor si obiectivelor unei intreprinderi, adoptarea cursurilor de actiune si alocarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor. Insa, aceasta definitie a strategiei nu permite diferentierea procesului de elaborare a strategiei de strategia insasi. KENNETH ANDREWS si IGOR ANSOFF au fost primii specialisticare au realizat aceasta diferentiere. In acest sens, ANDREWS defineste srategia ca fiind structura obiectivelor, scopurilor, politicile si planurile majore pentru realizarea lor, astfel stabilite incat sa defineasca obiectul actual sau viitor de activitate ale afacerii si tipul de intreprindere. ANSOFF trateaza strategia ca axul comun al activitatii organizatiilor si produselor \ pietelor, ce defineste natura esentiala a activitatii economice, pe care organizatia o realizeaza sau preconizeaza sa o faca in viitor. In accptiunea lui strategia are patru componente: domeniul produs\piata, vectorul de crestere, avantajul competitiv si sinergia. Mai tarziu, G.HOFER si D. SCHENDEL au abordat partial diferit strategia. Acestia definesc strategia ca fiind :structura fundamentala a desfasurarii (repartizarii) resurselor prezente si previzionate si a interactiunilor cu mediul care indica cum organizatia isi va atinge obiectivele. Peste cativa ani, BRIAN QUINN da strategiei urmatoarea definitie : strategia este un model sau un plan ce integreaza scopurile majore ale organizatiei, politicile si secventele de actiune intr-un intreg coerent In ultima vreme, HENRY MINTZBERG defineste strategia in cinci moduri diferite: -strategia ca o perceptie, prin care desemneaza un curs prestabilit de actiune, pentru a solutiona o situatie; -atrategia ca o schita sau un proiect ce consta intr-o manevra menita sa asigure depistarea unui contracurent sau oponent; -strategia ca un model ce stabileste o structura de actiuni consistente in plan comportamental; -strategia ca o pozitionare a firmei ce rezida in mijloacele de identificare a locului pe care organizatia il are in mediul sau cel mai frecvent pe piata; -strategia ca o perspectiva ce implica nu numai stabilirea unei pozitii, dar si o anumita percepere a realitatii ce se reflecta in actiunile sale, vizand piata, tehnologia. Nu putem incheie contributiile majore la definirea strategiilor fara cea a lui MICHAEL PORTER, dupa toate probabilitatile specialistul mondial numarul unu in strategi in perioada actuala. M. PORTER utilizeaza termenul de strategie generica , aratand ca aceasta consta in : specificarea abordarii fundamentale pentru obtinerea avantajului competitiv urmarit de firma, ce furnizeaza contextul actiunilor de intreprins in fiecare domeniu functional. In practica, totusi, multe planuri strategice sunt liste ale fazelor de actiune, fara o articulare clara cu avantajul competitiv ce se urmareste a se realiza si a modalitatilor de utilizat. 1.1.3.STRATEGIA SI PRINCIPALELE SALE CARACTERISTICI Realizarea de catre firma a obiectivelor stabilite presupune desfasurarea unui ansamblu de activitati si initierea unui numar mare de actiuni care trebuie sa fie corelate, coordonate, orientate unitar inspre atingerea obiectivelor respective. Caile care pot fi urmate in acest scop sunt multiple, managementul de varf al firmei trebuie sa faca obtiuni clare in vederea implinirii obiectivelor strategice. Strategia firmei reprezinta, astfel, rezultatul obtiunii strategice a managementului de varf al acesteia cu privire la caile pe care le va urma si mijloacele alternative pe care le va folosi pentru atingerea obiectivelor. Strategia este : -cuprinzatoare, intrucat acopera toate domeniile de activitate ale firmei; -unitara, deoarece orienteaza in aceiasi directie desfasurarea tuturor activitatilor; -integratoare, pentru ca armonizeaza desfasurarea si rezultatele acestor activitati prin intermediul planurilor care le guverneaza Conceptul de strategie s-a impus in teoria si practica managementului in cel de-al saselea deceniu al acestui secol cand, in conditiile redresarii economice dupa cel de-al doilea razboi mondial si apoi ale dezvoltarii economice spectaculoase, schimbarile produse in mediile de afaceri au devenit tot mai profunde, iar raspunsurile firmelor la aceste schimbari tot mai importante. Aceste raspunsuri s-au cristalizat, progresiv, in sistemul managementului strategic care a impus conceptul de strategie drept elementul central al acestui sistem. In acceptiunea lui OVIDIU NICOLESCU si ION VERBONCU, prin strategie se desemneaza ansamblul obiectivelor majore ale organizatiei pe termen lung, principalele modalitati de realizare, impreuna cu resursele alocate, in vederea obtinerii avantajului competitiv potrivit misiunii organizatiei. Trasaturile definitorii ale strategiei, obligatoriu de intrunit: a.strategia are in vedere realizarea unor scopuri definite, specificate sub forma de misiune si obiective, acestea din urma reprezentandfundamentul morivational si actional ale strategiei. Performantele viitoare ale organizatiei sunt date de calitatea obiectivelor. b.Strategia vizeaza perioada viitoare din viata firmei (3-5 ani). Din aceasta cauza creste gradul de risc si incertitudine care esete asociat. c.Organizatia in ansamblul sau sau partile importante ale acesteia reprezinta sfera de cuprindere a strategiei. d.Continul strategiei se rezuma la elementele esentiale, concentrandu-se asupra evolutiilor majore ale firmei, indiferent ca aceasta reprezinta sau nu schimbari fata de perioada anterioara. e.Strategia se bazeaza pe abordarea corelativa a organizatiei si mediul in care isi desfasoara activitatea. f.Strategia reflecta, intr-o anumita masura, interesele cel putin ale unei parti a stakeholderilor, adica ale actionarilor, managerilor, salariatilor, clientilor sau furnizorilor; cu cat aceasta reflectare este mai cuprinzatoare si mai puternica, cu atat sansele de operationalizare cu succes ale strategie sunt mai mari. g.Prin strategie se are in vedere prefigurarea unui comportament competitiv pentru organizatie pe termen lung, tinand cont atat de cultura firmei, cat si de evolutiile contextuale. Cultura organizatiei, in acceptiunea lui JEROME WANT, reprezinta convingerile componentilor unei organizatii privind capacitatea evolutiva a grupurilor de a concura pe o piata, de a actiona pe baza sisitemului respectiv de perceptie. O strategie performanta proiecteaza un anumit comportament care reflecta cultura organizatiei intr-o abordare ameliorativa. h.Obtinerea unei sinergii cat mai mari constituie intotdeauna scopul demersului de elaborare a strategiei. i.Prin modul cum este strategia conceputa este necesar sa aiba in vedere si sa favorizeze desfasurarea unui intens proces de invatare organizationala. Aceasta nu inseamna (nu desemneaza) numai insusirea de cunostinte de catre salariatii unei firme, ci si transformarea lor in noi abilitati care se reflecta in comportamentele si actiunile lor. TH. KOCHAN si M.USEEN afirmau ca ritmul de invatare al organizatiei este singurul care sustine mentinerea avantajului competitiv pe termen lung. j.Principiul echifinalitatii sta la baza abordarii strategiei potrivit caruia exista mai multe modalitati sau combinatii de resurse si actiuni, prin care se poate asigura atingerea unui anumit obiectiv. k.Strategia este un rezultat al negocierii explicite sau implicite a actionarilor; se recomanda abordarea negocierii de tip castig-pierdere, generatoare de conflicte latente sau deschise, si trecerea la negociere de tip castig-castig, in care ambele parti implicate castiga cate ceva. Pe aceasta baza se faciliteaza armonizarea intereselor partilor implicate, favorizand, dezvoltarea unei culturi si a unui sistem relational propice obtinerii de performante ridicate pe termen lung. l.In cadrul organizatiilor contemporatne, strategia are, de regula, un caracter formalizat, imbracand forma unui plan. In firmele mici aceasta este un business plan , iar in corporatiile mari strategiile au forma unor planuri sau programe pe termen lung, ale caror componente, proceduri si mecanisme de elaborare si implementare sunt bine precizate. m.Scopul principal al elaborarii strategiei si criteriul cel mai important de evaluare a calitatii sale il constituie obtinerea avantajului competitiv, referindu-se la cost sau la calitatea produsului. O strategie care nu vizeaza si asigura obtinerea avantajului competitiv nu prezinta in fapt, utilitate pentru organizatia respectiva. CORNELIU RUSSU considera ca formularea strategiei este procesul prin care managementul firmei defineste misiunea ei strategica, deduce obiective strategice necesare realizarii misiunii, alege strategia adecvata atingerii obiectivelor si precizeaza modalitatile punerii in opara a acesteia. Astfel definita, strategia are cateva trasaturi definitorii: -se bazeaza pe un volum apreciabil de informatii foarte agregate, multe incerte si incomplete, referitoare la alternativele de evolutie viitoare care pot fi luate in considerare; aceasta confera un anumit grad de probabilitate realizarii directiilor de evolutie preconizate, ca urmare a actiunii posibile a unor factori imprevizibili pozitivi sau negativi; -este subordonata obiectivelor stabilite, in sensul ca obiectivele reprezinta finalitatile pe care firma si le propune sa le realizeze, iar strategia defineste mijloacele de atingere a obiectivelor; in consecinta, schimbarea ibiectivelor impune modificarea pe masura a strategiei concepute pentru atingerea lor; -este interschimbabila cu obiectivele in raport cu diferite niveluri ierarhice de referinta si la diferite momente in sensurile ca: anumite componente ale strategiei la un nivel ierarhic reprezinta obiective pentru nivelul inferior; obiective ale firmei valabile la un anumit monent (referitoare, de exemplu, la performante economico-financiare care trebuie atinse- cota de piata acoperita cu produsele / serviciile proprii, lansarea pe piata a unui nou podus/serviciu etc.) constituie elemente de strategie specifica la un anumit moment; -adoptarea strategiei nu marcheaza un moment dupa care se initiaza imediat toate actiunile necesare transpunerii ei in fapt, inrucat strategia defineste numai directiile majore in care firma isi va concentra in viitor eforturile; asrfel spus, strategia este un plan de actiune pe termen lung, care se realizeaza progresiv, gratie unor eforturi de durata; -reprezinta elementul pe baza caruia se stabilesc, printr-un proces de cautare, planurile strategice destinate sa materializeze strategia aleasa; in acest proces, rolul strategiei este de a focaliza atentia specialistilor in planificarea strategica asupra domeniilor-cheie pentru conceptia strategica adoptata si de a evidentia perspectivele discordante cu aceasta; -necesita existenta permanenta a unei conexiuni inverse specifice ( feedback strategic) intrucat conceptia strategica initiala este permanent amenintata de pericolul perimarii sau devenirii anacronice, in contextul schimbarilor ce s-au produs in interiorul si exteriorul firmei dupa momentul adotarii strategiei; Strategia se operationalizeaza prin decizii strategice, care, potrivit lui Johnson si Scholes, prezinta urmatoarele caracteristici: -se refera la activitatea organizatiei; -implica armonizarea activitatilor organizatiei cu mediul; -are in vedere sincronizarea activitatilor organizatiei cu potentialul resurselor; -implica alocari si realocari majore de resurse; -afecteaza deciziile operationale, intrucat genereaza un lant de decizii de importanta mai redusa si de activitati operationale, privind utilizarea resurselor; -sunt influentate nu numai de elementele contextuale si resursele disponibile, dar si de valorile si asteptarile persoanelor care detin puterea in cadrul organizatiei. Cunoasterea acestor caracteristici este deosebit de utila atat in procesul de formare a strategiei, cat si in cel de aplicare a sa. 1.1.4.COMPONENTELE STRATEGIEI Din diversitatea definitiilor date strategiei rezulta si care sunt componentele sale. In mod normal, varietatea definitiilor se reflecta si in accptiunile diferite asupra elementelor care o compun, cu mentiunea ca diversitatea acestor accptiuni este sensibil mai redusa decat a definitiilor strategiei. SCHENDEL si HOFER, in binecunoscuta lor lucrare Strategy Formolation. Analitical Concepts , bazandu-se pe examinarea unui numar mare de lucrari, in frunte cu cele ale lui Ansoff si Chandler, delimiteaza patru componente ale oricarei strategii: -domeniul abordat, ce se refera la interactiunile prezente si viitoare ale organizatiei cu mediul; -desfasurarea resurselor, care are in vedere nivelul si structura resurselor organizatiei, precum si perfectionarea abilitatilor ce contribuie la relizarea obiectivelor si scopurilor. Uneori referirile la aceasta componenta se fac sub denumirea de componenta distinctiva a organizatiei ; -avantajul competitiv, ce vizeaza pozitia unica pe care o organizatie o dezvolta, in raport cu concurentii sai, prin structurile evolutiei resurselor si/sau deciziile privind domeniul abordat; -sinergia, definita ca efectele sintetice ce se asteapta, ca urmare a implementatii deciziilor si utilizarii resurselor organizatiei. O abordare sensibil diferita are JAMES QUINN , care delimiteaza, in cadrul strategiei, urmatoarele patru componente: -obiectivele, politicile sau regulile ce strabilesc limitele de incadrare a actiunilor, -programele ce reprezinta secventele de actiune necesare, -deciziile strategice prin care se determina directia generala a evolutiei firmei si viabilitatea sa prin prisma schimbarilor mediului. A.MISIUNEA FIRMEI Misiunea firmei consta in enuntarea cuprinzatoare a scopurilor fundamentale si a conceptiei privind evolutia si desfasurarea activitatilor firmei, prin care se diferentiaza de intreprinderile similare si din care decurge sfera sau domeniul de activitate si piata deservita. PIERCE si ROBINSON considera ca misiunea descrie produsul firmei, piata, domeniile tehnologice prioritare, intr-un asemenea mod incat se reflecta valorile si prioritatile decidentilor strategieidin firma. Caracteristic misiunii este ca nu reprezinta o enuntare de elemente de realizat cuantificabile, ci orientare, perspective si atitudini. B.OBIECTIVELE STRATEGICE Obiectivele strategice reprezinta telurile finale ale organizatiei care directioneaza activitatea acesteia. Obiectivele au in vedere orizonturi indelungate, de regula 3-5 ani, si se refera la activitatea de ansamblu a organizatiei. Obiectivele constituie prima componenta operationala a strategiei care se formuleaza, pornind de la misiune prin prisma rezultatelor analizei firmei si mediului, in interactiunea lor. Din punct de vedere al continutului, obiectivele strategice se divizeaza in doua categorii: 0economice si sociale.obiectivele economice sintetizeaza si cuantifica scopurile avute in vedere pe termen lung, de proprietar, managementul superior si alte categorii de actionari majori. Cele mai frecvente obiective economice se refera la : -castigul pe actiune; -valoarea actiunii; -coeficientul de eficienta a capitalului; -profitul; -rata profitului; -cifra de afaceri; -cota parte din piata; -productivitatea muncii; -calitatea produselor si serviciilor. Primele trei obiective reflecta, in exclusivitate, interesele proprietarilor, referitoare la eficienta utilizarii capitalului avansat si la marimea castigurilor efective pe care le primesc. Celelalte obiective, care, fireste, se coreleaza cu precedentele, reflecta o sfera mai larga de interese ale actionarilor, in frunte cu managerii si salariatii firmei. Obiectivele economice sunt cele cu pondere determinata in managementul firmei, intrucat exprima cel mai direct si intens interesele actionarilor principali in frunte cu proprietarii. Precizam, de asemenea, ca nu este obligatoriu ca strategia firmei sa cuprinda toate aceste obiective. In functie de conceptia factorilor decizionali implicati, se pot stabili doar o parte dintre aceste obiective. In unele firme se pot stabili si alte obiective strategice privind produsele noi, salariile, etc. numarul si felul obiectivelor strategice depind foarte mult si de dimensiunea si complexitatea firmei. Obiectivele sociale sunt mai putin frecvente in strategiile firmelor, dar cu tendinta de crestere rapida in ultimul deceniu, mai ales pentru firmele de dimensiuni mari si mijlociii. Aceste obiective se pot referii la: -controlul poluarii; -cooperarea cu autoritatile; -salarizarea si conditiile de munca ale salariatiilor; -satisfacerea clientilor prin calitatea, durabilitatea, flexibilitatea si pretul produselor si serviciilor oferite; -permanentizarea furnizorilor in schimbul oferirii de produse de calitate, la preturi acceptabile si la termene convenite. Acest tip de obiective, mai putin cunoscute si folosite in tarile din Europa Centrala si de Est, se dovedesc a avea, in timp, un impact major asupra dezvoltarii si performantelor firmei. O a doua clasificare a obiectivelor, in functie de modul de exprimare, se imparte in cuantificabile si necuantificabile. Tendinta fireasca este de a situa, pe primul plan, obiectivele cuantificabile, prin care se pot exprima cele mai importante ratiuni de existenta a firmei. O extindere treptata inregistreaza si obiectivele necuantificabile, ce reflecta preocuparea sporita pentru responsabilitatile sociale ale firmei. Unele obiective au un caracter contradictoriu. Spre exemplu, obiectivul de crestere a profitului este partial opozabil obiectivului de amplificare a cotei de piata. Ultimul poate fi maximalizat atunci cand profitul este zero sau foarte mic. De aceea, in dimensionarea acestora se efectueaza o analiza corelativa, in functie de misiunea firmei, de prioritatile perioadei urmatoare, tinand cont de starea si evolutia contextului firmei C.OBTIUNILE STRATEGICE Operatiunile strategice vizeaza directiile de dezvoltare ale organizatiei pentru realizarea obiectivelor strategice. Obtiunile de dezvoltare viitoare se refera in principal la sfera produselor si serviciilor, tehnologiile folosite si pietele de desfacere care asigura organizatiei un avantaj competitiv. Dintre abordarile sau modalitatile strategice, mentionam: privatizarea, rethnologizarea, reproiectarea sistemului de management, diversificarea productiei, asimilarea de noi produse, patrunderea pe noi piete, formarea de socitati mixte cu un partener strain, specializarea in productie, profilare si reprofilarea firmei, combinarea productiei, modernizarea organizarii, informatizarea activitatilor, etc. in literatura de specialitate, pentru modalitatile strategice se mai utilizeaza si termenul de vector de crestere al firmei, intrucat indica directia in care evolueaza. Adoptarea uneia sau alteia dintre modalitatile strategice marcheaza sensibil caracteristicile cantitative ale activitatilor incorporate de firma, si implicit, performantele economice. De exemplu, preconizarea dezvoltarii unei intreprinderi pe baza diversificarii productieie implica, intre altele, completarea bazei tehnice prin achizitionarea de noi utilaje, modificarea structurii profesionale a fortei de munca, in primul rand al muncitorilor, corespunzator caracteristicilor schimbate ale proceselor de productie, transformarea sau inlocuirea precedentelor sisteme de pregatire, programare, lansare si urmarire a productiei, modificarea caracteristiciolr procesului de aprovizionare, in sensul asigurarii integrale si la timp a unei mai mari diversitati de materii prime, materiale, noi politici si modalitati de dimensionare si stocare a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor, produselor finite, etc. D.RESURSELE In strategii, resursele sunt prevazute sub forma fondurilor circulante si a celor pentru investitii.prima categorie de fonduri asigura resursele necesare desfasurarii activitatilor curente. Este foarte importanta dimensiunea lor rationala din punct de vedere economic. Doua sunt pericolele majore care intervin: primul si cel mai frecvent, subdimensionare acestora, ceea ce genereaza absenta lichiditatilor si un grad prea ridicat de indatorare la banci; al doilea, supradimensionarea fondurilor circulante, are ca efect o blocare inutila a unor disponibilitati, care pot fi utilizate cu o eficacitate sporita, schimbandu-le destinatia. De regula insa, in stabilirea strategiilor, preocuparea majora are drept obiect fondurile de investitii, celor prin care se asigira suportul financiar principal, necesar operationalizarii obtiunilor strategice. Aspectul major avut in vedere se refera la stabilirea marimii acestora, in functie de necesitatile impuse de fiecare obtiune strategica si de posibilitatile de alocare si pentru cele atrase sau imprumutate- de rambursare. Analiza financiara este esentiala pentru a determina raionalitatea economic a alocrii resurselor respective. Pentru a include o anumit resurs n strategie, trebuie demonstrat eficiena utilizrii sale i concomitent, evitat un grad prea mare de ndatorare, care poate pune n pericol meninerea proprietii asupra firmei. O dat cu stabilirea mrimii resurselor, se indic i proveniena lor- proprii, imprumutate (de la cine), atrase (de la cine) sau de la stat (sub ce forma) element esential, datorita caracterului limitativ al resurselor si ponderii decizionale majore pe cate o au asupra intregii strategii fornizorii de resurse financiare: bancile, partenirii de afaceri sau agentiile guvernamentale implicate. In conditiile cresterii internsitatii activitatilor economice, determinate de progresele tehnice substantiale, caracteristice ultimelor decenii, marimea resurselor necesare firmelor se amplifica substantial. E. TERMENELE STRATEGICE Termenele strategice delimiteaza perioada de operationalizare a strategiei, precizand, de regula, momentul declansarii si finalizarii obtiunilor strategice majore. In ceea ce priveste termenele, de o importanta majora se dovedeste a fi apelarea la tehnici de actualizare care dau o mare siguranta in ceea ce priveste rationalitatea economica a termenelor previzionate atat pentru strategia in ansamblu, cat si pentru obtiunile strategice incorporate. In contexul amplificarii substantiale a resurselor necesare firmelor, ca urmare a sporirii intensitatii activitatilor de productie, orice intarziere sau devansare fata de previziune se repercuteaza direct si substantial in costuri. De aici necesitatea determinarii realiste a termenelor, in conditiile preocuparii pentru comprimarea la maxim a perioadelor implicate, fara a afecta, insa, calitatea produselor si serviciilor si fiabilitatea si economicitatea functionarii sistemelor. Cresterea ritmului de desfasurare a activitatilor, in special de innoire a produselor, tehnologiilor si echipamentelor, suportul tehnic al oricarei strategii, confera, perioadelor si termenelor de operationalizare a strategiei o importanta aparte. Obtinerea avantajului competitiv scontat se asigura numai prin incadrarea, in perioadele de pregatire si operationalizare, a obtiunilor strategice determinate riguros, in functie de evolutiile contextuale si, in special, de actiunile si rezultatele anticipate ale concurentilor. G.AVANTAJUL COMPETITIV Avantajul competitiv consta in realizare de catre o firma a unor produse si servicii superioare dintr-un punct de vedere semnificativ pentru consumatori, comparativ cu ofertele de articole similare ale concurentilor. Din aceasta definire rezulta ca cele doua caracteristici majore ale avantajului competitiv : se refera la unul sau la mai multe elemente de importanta esentiala pentru consumator, ceea ce il determina sa cumpere produsul sau serviciul respectiv; parametrii la care firma realizeaza elementul respectiv trebuie sa fie mai bun decat cei realizati de cae mai mare parte a concurentilor, deci sa se situeze in partea superioara a ierarhiei produselor sau serviciilor, furnizate de industria in care se incadreaza firma. Potrivit renumitului specialist MICHAEL PORTER, avantajul competitiv al unei firme se reduce, in esenta, la asigurarea unui cost redus sau a unui sau serviciu, care se diferentiaza, prin calitatile sale, de produsele similare oferite de ceilalti concurenti. O alta precizare are in vedere obtinerea efectiva a avantajului competitiv. Generic, sursa poate fi una singura-inovare- fireste, in sensul cel mai larg al notiunii. Invarea se poate referi, deci, la innoirea produsului, tehnologiei, echipamentelor, proprietarului, managementului, comercializarii, finantarii, personalului, informatiilor,etc.De fapt, prin obtiune strategica se prevede tocmai modalitatea de inovare, prin care se realizeaza avantajul competitiv. Pentru a fi viabil, avantajul competitiv este necesar sa fie durabil , sa poata fi sustinut o perioada indelungata. In caz contrar, practic nu este un avantaj competitiv de tip strategic, ci un avantaj temporar, bazat pe valorificarea unei oportunitati trecatoare sau pe o conjunctura favorabila. Un rol major il poate avea, in impunerea si mentinerea unui avantaj competitiv, standardele asociate unui produs. Sesizand importanta standardelor pe acest plan, cunoscutul publicist ALVIN TOFLER se refera la standardele strategice. Rolul lor suportiv pentru avantajul competitiv al produselor importante explica marile dispute internationale privind impunerea anumitir standarde. In conditiile internationalizarii activitatilor economice, o proportie crescanda de firme, inclusiv de dimensiuni mici, sunt puse in situatia de a cauta sa obtina avantaj competitiv la nivel international. Referindu-se la acest aspect, MICHAEL PORTER, subliniaza sansele interdependente dintre avantajul competitiv autohton al firmei si cel international, prin prisma caracteristicilor economiei nationale implicate. Teza de baza promovata este ca patru categorii de factori ai mediului economic national favorizeaza sau defavorizeaza obtinerea de avantaj competitiv de catre firma. Concluzia specialistilor este urmatoarea: firmele dobandesc avantaj competitiv atunci cand tara, unde isi au sediul, permite si contribuie la acumularea cea mai rapida de competenta si active specializate. Aceasta implica dedicare din partea firmei, vehiculare rapida a informatiilor privind produsele, tehnologiile, managementul,etc si participare activa a actionarilor in activitatea firmei. Un element de importanta deosebita il reprezinta existenta unui mediu national dinamic si provocator ce stimuleaza si preseaza permanent firmele in directia modernizarii si amplificarii avantajelor competitive. Pe langa acesti patru factori, sunt mentionati, tot de M. PORTER , si alti doi factori importanti: sansa si guvernul. Sansa se refera la evenimente ce nu sunt sub controlul firmei inventii, razboie, schimbari radicale in configuratia zonelor geografice si politicile externe. Guvernul poseda multiple pargii prin care poate ameliora sau deteriora avantajul competitiv national, prin strategia si politicile pe care le promoveaza. In concluzie, avantajul competitiv este componenta invizibila cu caracter sintetic a strategiei, cea care confera, in ultima instanta, viabilitate si competitivitate firmei pe termen lung. 1.2.ETAPELE METODOLOGIEI DE ELABORARE A STRATEGIEI Elaborare strategiei unei firme este un pruces complex care presupune parcurgerea mai multor etape: 1.formularea misiunii organizatiei, stabilirea obiectivelor si obtiunilor strategice; 2.evidentierea punctelor forte si slabe; 3.descoperirea oportunitatilor si pericolelor in dezvoltarea organizatiei; 4.identificarea locului pe care il ocupa firma in cadrul mediului ambiant; 5.alocarea resurselor materiale, financiare si umane; 6.formularea strategiei organizatiei. 1.2.1.FORMULAREA MISIUNII ORGANIZATIEI, STABILIREA OBIECTIVELOR SI A OPORTUNITATILOR STRATEGICE Misiunea consta in ansamblul de orientari fundamentale privind: -produsul si serviciile pe care organizatia le ofera -segmentul de consumatori carora se adreseaza -aria geografica unde intentioneaza sa-si vanda produsele -tehnologia folosita si filosofia generala a organizatiei in raport cu salariatii -mediul in care isi desfasoara activitatea In cazul unei firme, elementele componente ale misiunii si intrebarile la care trebuie sa se raspunda pentru formularea misiunii sunt urmatoarele: -Consumatorii: Cine sunt clientii firmei? -Produsele sau serviciile: Care sunt produsele sau serviciile majore ale firmei? -Pietele: Unde intentioneaza firma sa-si vanda produsele? -Tehnologia: Ce fel de tehnologie se intentioneaza sa se foloseasa cu prioritate: munca intensiva sau capital intensiv, avansata sau conventionala? -Preocuparea pentru supravietuire, crestere sau profitabilitate: Intentia intima a firmei este de a supravietui sau de se dezvolta si desfasura o activitate foarte profitabila? -Filosofia: Care sunt valorile, aspiratiile si crezurile promovate in cadrul firmei? -Principalul avantaj competitiv: care este avantajul competitiv al firmei? -Preocuparea pentru imaginea publica: Imaginea publica a firmei este o preocupare majora a acesteia? -Propunerea pentru angajati: Care este atitudinea principala a -firmei fata de angajatii acesteia? Aceste componente ale misiuni pot fi regasite total sau partial in formularea misiunii unei firme. Pormind de la misiunea firmei se contureaza obiectivele strategice ale acesteia si principalele modalitati de actiune in vederea atingerii obiectivelor prin definirea sferei produselor, a pietelor si tehnologiilor. Formularea necorespunzatoare a misiunii firmei genereaza dificultati in formularea liniilor strategice de actiune. Misiunea firmei se formulaeza de conducerea de varf, cu consultarea unor manageri de la nivelul conducerii medii si eventual, a unor specialisti din afara firmei. Pentru verificarea cu exactitate a misiunii si conturarea obiectivelor si alternativelor de dezvoltare strategica se recomanda sa se stabileasca punctele forte si slabe ale firmei, care expliciteaza locul pe care il ocupa acesta in cadrul peitei interne sau externe, precum si oportunitatile de dezvoltare viitoare. Fundamentul international pentru stabilirea obiectivelor strategice il reprezinta misiunea firmei, punctele forte si slabe ale acesteia, oportunitatile si amenintarile in dezvoltarea firmei, locul pe care il ocupa in mediul lui ambiant. In general, obiectivele strategice vizeaza doua domenii majore ale firmei: -financiar : cresterea venitului, cresterea profitului, reducerea costurilor,etc; -comercial : cresterea cifrei de afaceri, cresterea cotei de piata, imbunatatirea calitatii produsului, imbunatatirea imaginii firmei,servicii mai bune pentru clienti In practica manageriala se observa tot mai mult tendinta de a formula obiectevele strategice in termenii calitativi, ca teluri care orienteaza firma pe termen lung (de exemplu: sa fie producatorul de costuri mici si calitatea cea mai inalta a produselor si serviciilor, asigurand astfel valoarea cea mai ridicata pentru clienti). Pentru atingerea obiectivelor strategice se stabilesc obtiunile strategice. Obtiunile strategice se refera la modalitatile principale de actiune a firmei pe termen mediu si lung,fundamentul informational il constituie analiza punctelor forte si slabe ale firmei, oportunitatile si pericolele in dezvoltarea acesteia, analiza cauzelor ce determina ocuparea unui anumit luc in cadrul mediului ambiant. Modalitatile de actionare strategica se refera la asimilarea de noi produse, modernizarea celor existente, introducerea de noi tehnologii, diversificarea productieie, specializarea, integrarea pe orizontala sau verticala, largirea relatiilor de cooperare, cresterea gradului de concentrare al firmei, constituirea de societati mixte, fuziunea cu alte organizatii,etc. De regula, in formularea modalitatilor strategice de actiune se foloseste ca instrument Matrice pericole oportunitati-puncte slabe-puncte forte (MPOSF). Intocmirea MPOSE necesita parcurgerea urmatoarelor etape: -se construieste o lista cu principalele oportunitati, pericole, puncte forte sau puncte slabe, desprinse din analiza mediului extern al firmei si alo celui intern; -se combina punctele forte cu oportunitatile de dezvoltare rezultand o strategie puncte forte- oportunitati (FO); -se combina punctele slabe cu oportunitatile rezultand o strategie- puncte slabe- oportunitati (SO); -se combina punctele forte cu pericolele care ameninta firma rezultand strategia puncte forte pericole (EP); -se combina punctele slabe interne cu pericolele externe rezultand o strategie puncte slabe pericole (SP); Matricea MPOSF contine noua cadrane: -4cadrane pentru cei patru factori cheie: pericole, oportunitati, puncte slabe, puncte forte -4 cadrane pentru alternativele strategice care rezulta din combinarea celor patru factori de baza: startegiile FO,SO, EP ,SP -o celula care ramane necompletata, situata in partea stanga sus Astfel, modelul general pentru MPOSF se prezinta in tabelul urmator: PUNCTE FORTE F 1 2 LISTA PUNCTELOR FORTE 3 4PUNCTE SLABE- S 1 2 LISTA PUNCTELOR SLABE 3 4 OPORTUNITATI O 1 2LISTA OPORTUNUTATILOR 3 4STRATEGIA FO 1 ALTERNATIVE STRATEGICE CARE IMBINA F CU O 2 3STRATEGIA SO 1 ALTERNATIVE STRATEGICE CARE IMBINA S CU O 2 3 PERICOLE P 1 2LISTA PERICOLELOR 3STRATEGIA EP 1 ALTERNATIVE STRATEGICE CARE IMBINA F CU PSTRATEGIA SO 1 ALTERNATIVE STRATEGICE CARE IMBINA S CU P 2 3 1.2.2. EVIDENTIEREA PUNCTELOR FORTE SI SLABE ALE ORGANIZATIEI Fundamentul international pentru aceasta etapa il repreyinta studiul de diagnosticare. Acest studiu isi propune: -sa evidentiaze punctele forte si cele slabe ale activitatii -sa identifice cauzele care le-au generat -sa formuleze recomandari pentru valorificarea superioara a punctelor forte si eliminarea punctelor slabe Diagnosticarea este orientata spre activitatea interna a firmei in principalele domenii ale acesteia: domeniul managerial, domeniul financiar, domeniul comercial, domeniul personalului, domeniul productiei, domeniul cercetare dezvoltare. Punctele forte si slabe ale organizatiei influenteaza strategia acesteia. Pentru sintetizarea si evaluarea celor mai importante puncte forte si slabe ale firmei pe diferite domenii se foloseste Matricea de evaluare a factorilor interni ( MEFI) . In elaborarea acestei matrice se porneste de la punctele forte si slabe identificate cu ajutorul studiului de diagnosticare. Intocmirea matricei MEFI necesita parcurgerea urmatoarelor etape: -intocmirea unei liste cu zece pana la douazeci factori ai activitatii interne care determina succesul firmei, incluzand atat factori care reprezinta puncte forte, cat si factori care reprezinta puncte slabe -atribuirea unor coeficienti de importanta a factorilor cu valori cuprinse intre 0 si 1 , in functie de importanta factorului respectiv pentru succsul firmei. Daca factorul respectiv este unui cheie pentru eficienta firmei i se atribuie o valoare mai mare indiferent daca este punct forte sau slab. Suma totala a coeficientilor de importanta a factorilor este egala cu 1. - atribuirea unor coeficienti cu valori cuprinse intre 1 si 4, care indica daca factorul respectiv este punct forte sau punct slab. Se atribuie valoarea 1 pentru factor ce reprezinta un punct foarte slab si o valoare 2 daca factorul respectiv este slab. Se atribuie valoarea 3 pentru un factor care reprezinta un punct forte si valoarea 4 pentru un punct forte major. -multiplicarea coeficientului de importanta pentru fiecare factor cu coeficientul care exprima daca factorul este punct forte sau slab, obtinandu-se un punctaj pondarat -insumarea punctajului pentru toti factorii, obtinandu-se totalul punctajului pentru firma. Valoarea totala a punctajului de 2,5 indica o putere strategica medie a firmei. Daca valoarea totala a punctajului este sub 2,5 se apreciaza ca firma este slaba intern, iar cu cat punctajul este peste 2,5 cu atat are o putere interna mai mare. 1.2.3.DESCOPERIREA OPORTUNITATILOR SI PERICOLELOR IN DEZVOLTAREA ORGANIZATIEI Fundamentele informationale pentru aceasta etapa le reprezinta analiza diagnostic a mediului ambiant al firmei si prognoza privind evolutia acesteia. Mediul ambiant este constituit din ansamblul factorilor economici, tehnici si tehnologici, manageriali, demografici, sociali, culturali, politici si guvernamentali, ecologici. Tendintele manifestate in evolutia acestor factori determina oportunitati de dezvoltare sau pericole pentru firma. Un instrument care poate fi folosit in aceasta etapa in fumdamentarea strategiei il reprezinta Matricea privind evaluarea factorilor externi (MEFE). Aceasta metrice permite sintetizarea si evaluarea informatiilor economice, sociale, culturale, demografice, politice, guvernamentale, tehnologice si juridice. Intocmirea MEFE comporta urmatoarele etape: -identificarea principalilor feactori externi care determina succesul firmei; se va intocmi o lista cu 10-20 factori externi care reprezinta atat oportunitati cat si pericole; -atribuirea unor coeficienti de importanta a factorilor, cu valori cuprinse intre 0 si 1, functie de importanta factorului respectiv pentru succesul firmei. Suma totala a coeficientilor de importanta a factorilor este egala cu 1; -atribuirea unor coeficienti cu valori cuprinse intre 1 si 4 fiecarui factor extern care contribuie la succesul firmei. Acesti factori indica masura in care firma poate raspunde cerintelor factorilor; se atribuie valoarea 4 daca raspunsul firmei este corespunzator, 3 pentru un raspuns peste medie, 2 pentru un raspuns mediu si 1 pentru un raspuns sub medie; -multuplicarea coeficientului de importanta pentru fiecare factor extern cu coeficientul care exprima posibilitatea de raspuns a firmei la cerintele factorilor, obtinandu-se un punctaj ponderat; -insumarea punctajului ponderat al fiecarui factor extern, obtinandu-se punctajul ponderat pentru firma. Punctajul total ponderat al firmei poate lua valori intre 4 si 1. In cazul in care firma obtine valoarea 4 atunci ea are posibilitati excelente de a raspunde cerintelor factorilor externi; valoarea 1 indica posibilitati extrem de slabe ca firma se sa adapteze la cerintele mediului; valoarea 2,5 evidentiaza o capacitate medie de adaptare a firmei la cerintele mediului ambiant. 1.2.4.IDENTIFICAREA LOCULUI PE CARE IL OCUPA FIRMA IN CADRUL MEDIULUI AMBIANT Datorita faptului ca strategia reprezinta adaptarea unor linii de actiune care sa permita organizatieie sa castige competitia, ea trebuie sa identifice locul pe care il ocupa in cadrul pietei si principalii factori care explicitaeza pozitia ei pe piata. Fundamentul informational al acestei etape il reprezinta analiza factorilor interni si externi care determina punctele slabe si forte ale firmei, precum si oportunitatile si pericolele dezvoltarii viitoare a acesteia. Principalul instrument folosit il reprezinta Matricea profilului competitiv al firmei, care serveste la identificarea competitorilor cei mai importanti ai firmei si a punctelor forte si slabe ale acestora. 1.2.5.ALOCAREA RESURSELOR MATERIALE, FINANCIARE SI UMANE In cadrul acestei etape se fundamenteaza capacitatea de productie, necesarul de muncitori si structura profesionala a acestuia, necesarul de materii prime, resursele financiare necesare dezvoltarii firmei. Calculele de fundamentare a acestor resurse nu sunt foarte riguroase, dar suficient de exacte pentru a putea aprecia avantajul competitiv al diferitelor alternative strategice. Din multimea alternativelor selectate in etapa precedenta se aleg acele variante pentru care firme dispune de resurse suficiente pentru a le realiza. Evaluandu-se resursele existente si posibilitatile de crestere a acestora in perioada la care se refera strategia se poate constata ca firma are nevoie de resurse mult mai mari pentru atingerea obiectivelor si realizarea alternativelor strategice. In aceasta situatie se cauta noi alternative strategice sau se revizuiesc obiectivele strategice ale firmei. 1.2.6.FORMULAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE Aceasta etapa reprezinta o sinteza a celorlalte etape, in care se definitiveaza si se fomuleaza componentele strategiei. Fiecare etapa a metodologiei de stabilire a strategiei da o imagine partiala asupra strategiei; aceasta etapa finala da o imagine globala asupra srategiei. In aceasta etapa se formuleaza misiunea organizatiei princorectarea misiunii formulata in prima etapa cu concluziile studiilor de analiza a factorilor interni si externi ai acesteia efectuate in a doua si a treia etapa. Totodata se prezinta obiectivele si obtiunile strategice ale organizatiei, principalele resurse necesare si termenele initiale si finale de aplicare a strategiei in ansamblu si adiferitelor alternative strategice. 1.3.ROLUL STRATEGIILOR DE FIRMA Elaborarea si aplicarea strategiilor nu reprezinta un scop in sine, ci constituie o modalitate manageriala majora de profesionalizare a conducerii si crestere a competitivitatii firmei. Elaborarea strategiilor prezinta importanta atat la nivel microeconomic, deci al agentului economic, cat si la nivel macroeconomic, la nivel de economie nationala. 1.3.1.LA NIVEL DE FIRMA Formularea de strategii si centrarea intregului management asupra lor favorizeaza, de regula, luarea in considerare a intereselor principalilor actionari ai firmei. Ca urmare, gradul de implicare constructiva a actionarilor in activitatea firmei va fi sensibil mai intens si mai eficace. Strategia, trasand traiectoria de evolutie a firmei pe o perioada relativ indelungata, asigura salariatilor o directionare rationala a efoturilor, o consistenta si convergenta in timp a deciziilor si actiunilor, subordonate atingerii unor obiective precis si riguros conturate. Prin prefigurarea viitorului firmei si pregatirea acestuia, strategia asigura un fundament net superior pentru initierea, adoptarea si aplicarea multimii celorlalte decizii tactice si curente, concomitent cu o reducere substantiala a riscurilor ce insotesc inerent orice activitate economica. Un avantaj important consta in facilitarea creeri si dezvoltarii unei culturi de intreprindere de tip competitiv; aceasta detine un rol major in inregistrarea unei evolutii performante pe termen lung. Fundamentarea managementului curent pe o strategie riguroasa este de natura sa faciliteze si sa amplifice eficacitatea integrarii firmei in complexul si dinamicul mediu contemporan in care este plasata. Constituirea si dezvoltarea avantajului competitiv al firmei, element esential pentru performantele firmei in timp, constituie un alt avantaj foarte important al proiectarii si aplicarii unor strategii adecvate. Avantajele precedente, in cea mai mare parte de ordin calitativ si necuantificabile, se concretizeaza in rezultatele sau performantele economice ale firmei. Rezultatele analizei efectuate de doi specialisti americani, S. Thune si R. House, in 18 firme perechi de dimensiuni mari si mijlocii, in industria alimentara, farmaceutica, otel, chimie si constructie de masini, pe o perioada de 7 ani demonstreaza ca firmele care isi bazeaza activitatea pe strategii obtin rezultate economice net superioare celorlalte. Concluzia principala care reiese este urmatoarea: firmele, in perioada in care apelau la strategie, au obtinut rezultate net superioare perioadei anterioare, pentru aceiasi indicatori considerati de 2 3,8 ori mai mari. 1.3.2.LA NIVEL DE ECONOMIE Apelarea la strategii de catre firme, cresterea performantelor obtinute de catre acestea vor avea ca efect o contributie la bugetul national net superioara. Sporirea cifrei de afaceri, a profitului, a dividentelor platite actionarilor inseamna tot atatea baze, superioare ca volum, pentru aplicarea de impozite si taxe ce alimenteaza bugetul central si bugetele locale. Un al doilea avantaj major al profilarii strategiilor de firma rezida in favorizarea dezvoltarii unei activitati economice, la nivel teritorial si mational. Cand firmele isi fundamenteaza activitaea pe strategii aceasta inseamna o previzionare si a relatiilor cu clientii, furnizorii, bancile, etc., ceea ce contribuie la armonizarea mai lesnicioasa si eficace a activitatii. In plus, in cazul existentei unei strategii economice nationale, se creaza si posibilitatea realizarii mai lesnicioase a unor corelatii macroeconomice. Pe ansamblul economiei, toate acestea determina un plus de functionalitate, precum si eliminarea sau diminuarea necorelarilor economice majore. Al treilea si, din punct de vedere national,cel mai important este cresterea performantelor de ansamblu ale economiei nationale, reflectata in volumul si dinamica produsului national brut, venitul national si a altor indicatori macroeconomici. Ca urmare, potentialul economic al tarii, avantajul sau competitiv pe piata mondiala, nivelul de trai al populatiei, inregistreaza nivele superioare. Multiplele roluri si avantaje ale strategiilor de firma atat la nivelul acestora, cat si in planul economiei nationale, explica de ce, in ultimile doua decenii, maloritatea firmelor mari si mijlocii si o parte apreciabila din firmele mici din tarile dezvoltate au trecut la elaborarea si aplicarea sistematica de strategii. CAPITOLUL 2. PREZENTAREA FIRMEI FUNDAMENTAREA STRATEGIEI FIRMEI ROMSIP S.A. GIURGIU 2.PREZENTAREA FIRMEI ROMSIP S.A. 2.1.PROFILUL FIRMEI S.C. ROMSIP S.A. este o societate cu capital exclusiv privat infiintata prin transformarea societatii comerciale ROMSIP cu capital de stat prin metoda de privatizare MEBO. Societatea are sediul in Giurgiu, str, Stefan cel Mare, nr 2, avand sectii de productie si unitati de morarit si panificatie pe teritoriul intregului judet fiind inregistrata la Registrul Comertului cu nr. J52/124/1991. Prin statutul sau juridic societatea poate infiinta sucursale si filiale, atat in tara cat si in strainatate. Principalele directii de activitate ale firmei sunt: -fabricarea de articole confectionate din textile -fabricarea de mochete si covoare -fabricarea produselor de morarit, panificatie si patiserie -structuri si tamplarii metalice si din lemn -prestari servicii in domeniul izolarii termice S.C. ROMSIP S.A. isi desfasoara activitatea conform legislatiei in vigoare si are deschis cont atat in lei cat si in valuta la BANC POST, Sucursala Giurgiu. Majoritatea operatiunilor de incasari si plati se fac prin intermediul acestei banci, atat pentru clientii si furnizorii interni cat si pentru cei externi. Desfacerea produselor si prestarea serviciilor se realizeaza pe piata din ROMANIA in cea mai mare parte, iar pe piata externa ca Germania, Austria, Italia, etc. Clientii firmei sunt persoane fizice si juridice, numarul acestora depasind 25. Cererea pe piata externa inregistreaza o crestere de aproximativ 12% pe an, iar pe piata interna se mentine aproximativ constanta. In vederea aprovizionarii cu materii prime si materiale firma are incheiate contracte pe termen scurt, mediu si lung cu diversi furnizori din tara si din strainatate. Firma se aprovizioneaza de la un numar relativ mare de furnizori, insa primi 7 in ceea ce priveste valoarea materialelor, produsele si serviciile furnizate, acoperirea peste 80% din totalul valoric al achizitiilor. Produsele si serviciile oferite de firme sunt compatibile din punct de vedere calitativ cu cele ale fitmelor cele mai competitive in domeniu, fapt pentru care acestea se bucura de aprecierea generala a clientilor. Pentru mentinerea si ridicarea acestui nivel calitativ, societatea face eforturi permanente in ceea ce priveste achizitionarea si operationalizarea unor tehnologii de ultima ora cat si pentru pregatirea corespunzatoare a personalului. Firma dispune de un capital social de 480.319.880 lei. Capitalul social este impartit in 29.200 de actiuni nominative in valoare de 16.449 lei fiecare. Capitalul social al societatii poate fi marit sau redus pe baza hotararii AGA in conditiile si cu respectarea procedurii prevazute de lege. Fiecare actiune da dreptul la vot in AGA, numarul acestora fiind proportional cu numarul de actiuni detinute de fiecare actionar. Actiunile fondatorilor sunt nominative. Repartizarea dividendului se face pe actiune si se inmulteste cu numarul de actiuni ce apartin fiecarui actionar. 2.2PREZENTAREA STRUCTURII ORGANIZATORICE S.C. ROMSIP S.A dispune de un numar de 2.063 de angajati. Varsta medie a personalului este in jur de 44 de ani, barbatii avand o pondere de circa 80%. Organigrama firmei se prezinta astfel: 2.2STRUCTURA PERSONALULUI In perioada 1997 1999 subsistemul resurselor umane a prezentat o tendinta descrescatoare din punct de vedere numeric, situatie sintetizata in tabel: Nr. CrtDenumire indicatoriU.M199719981999 1.Total personalpersoane2.9042.3372.063 %10080.571 2.Total muncitoriPersoane2.3481.8551.604 %1007968 3.Muncitori direct ProductiviPersoane1.8541.4701.270 %1007968.5 4.Productia exercitiului In valori comparabile In 1995Milioane lei9.1538.8289.623 %10096105 5.Productia Specifica PentruTotal personal%100123148 Total muncitori%100123154 Muncitori direct productivi%100122.4153 Se pot evidentia urmatoarele aspecte: ?Numarul total de personal s-a redus cu 19.5% in 1998 si cu 29% in 1999 fata de 1997; ?Evolutia productivitatii inregistreaza un trend pozitiv cu cresteri de circa 20% la nivelul fiecarui an al perioadei analizate 2.2.PREZENTAREA SITUATIEI ECONOMICO-FINANCIARE La nivelul firmei, datorita folosiri unui pachet de programe contabile permanent actualizat si a utilizarii tehnicii de calcul de varf, se intocmesc atat documente contabile cerute de legislatia in vigoare, cat si documente statistice necesare conducerii in luarea deciziilor. Diagnoza subsistemului financiar s-a bazat pe bilantul contabil si anexele acestuia, balante de verificare si rezultatele exercitiului pentru anul 1999. Analiza rezultatelor financiare: Rezultatele financiare pe anii 1998 1999 sunt prezentate in tabelul urmator: Nr crt.Denumire indicator19981999 I.Venituri totale45.980.649105.941.624 1.1.Venituri din activitatea de exploatare42.255.82193.850.616 1.2Cifra de afaceri37.370.99796.050.266 1.3Alte venituri din exploatare3.116.7321.396.831 2Venituri financiare3.238.52611.287.455 3.Venituri exceptionale486.302803.553 II.Cheltuieli totale44.179.517101.614.266 1.Cheltuieli pentru exploatare total, din care:40.220.25486.562.690 1.1.Cheltuieli privind marfurile376.9251.225.702 1.2.Cheltuieli materiale totale20.507.01447.983.594 1.3.Cheltuieli cu personalul totale12.394.60520.149.422 1.4.Alte cheltuieli din exploatare124.615115.192 1.5.Cheltuieli cu amortizarile si provizioanele2.125.3297.249.174 2.Cheltuieli financiare3.241.55313.860.063 3Cheltuieli exceptionale717.7101.191.513 III.Rezultatul brut al exercitiului profit1.801.1324.327.358 IV.Impozit pe profit1.075.6972.001.551 V.Rezultatul net al exercitiului profit net725.4352.325.807 Prezentate in preturi comparabile valorile pe anii 1996 1997 scot in evidenta urmatoarele: ?Veniturile din exploatare au crescut in 1999 fata de 1998 cu 2.22% ?Profitul din exploatare a crescut cu 3.27% ?Rezultatul brut al exercitiului in crestere s-a datorat cresterii profitului atat in activitatea de exploatare cat si in cea financiara In tabelul urmator se prezinta evolutia valorii adaugate si a scutirii sale: Nr. CrtSpecificare19981999 1.Cifra de afaceri37.370.99796.050.266 2.Valoarea adaugata16.289.3122.010.748 3.Cheltuieli cu personalul12.394.60520.149.422 4.Impozite si taxe347.816433.715 5.Excedent brut din exploatare2.035.5677.287.926 6.Ponderea valorii adaugate in cifre de afaceri0.430.20 Din analiza soldurilor intermediare de gestiune ies in eviden urmtoarele: ?Valoarea adugat este n anul 1999 practic egal cu cheltuielile cu personalul, astfel nct activitatea de producie n sine a fost total nerentabil. Amortizarea, dei este tot o cheltuial de exploatare, n-a putut fi suportat din rezultatul exploatrii dect apelndu-se la o forma de producie n folos propriu, contabilizat n contul 758 alte venituri din exploatare. ?Valoarea adugat de firm are n preuri comparabile aceeai valoare att n 1998 ct i n 1999, dar i-a micorat ponderea n cifra de afaceri de la 44% la 37%. Aceast tendin semnific o scdere a nivelului de prelucrare al anumitor materiale. Aceast scdere atest c micorarea preului obinut pe produs constatat anterior nu este ntmpltoare. In analiza indicatorilor economico-financiari plecm de la rata profitului deoarece obinerea profitului reprezit principalul obiectiv i criteriu de apreciere a activitii unei firme. Formula de determinare a ratei profitului este urmtoarea: Rata profitului =profit/cifra de afaceri Cifra de afaceri este un venit din exploatare. Ea reprezinta un venit ce cuprinde atat cheltuielile aferente desfasurarii activitatii cat si profitul. Se observa o crestere continua a cifrei de afaceri in cei trei ani consecutivi urmariti crestere determinata de influenta celor doi factori ce intra in stuctura sa dar si de o serie de factori externi (inflatia, variatii ale puterii de cumparare a populatiei). Influenta cantitatii vandute se manifesta prin inexistanta cererii la diferite sortimente de produse, sau scaderea puterii de cumparare a populatiei. De asemenea cantitatea de produse vanduta este determinata de capacitatile de exploatare existente( uzura utilajelor, potentialul uman). Rata profitului exprima cat de rentabila este activitatea pe care o desfasoara firma fiind evidentiata in tabelul urmator: 1997199819992000(la zi) 0,360,390,450,48 Cresterea ratei profitului se datoreaza in primul rand cresterii preturilor datorita unui nivel ridicat al inflatiei, sau a cresterii productiei vandute. In cadrul sectiei de exploatare nu se lucreaza cu productie pe stoc. Indicele profitului = profit din 1998 /profit din 1999 Indicele cifrei de afaceri =cifra de afaceri din 1998 / cifra de afaceri din 1999 Indicele profitului si cel al cifrei de afaceri sunt prezentate in tabelul urmator: Indicele profituluiIndicele cifrei de afaceri 4,022,22 Urmarind evolutia celor doi indici constatam ca primul are un nivel mai ridicat, ceea ce ne indreptateste sa afirmam ca intreprinderea are o evolutia ascendenta. Rata rentabilitatii active caracterizeaza eficienta elementelor materiale care functioneaza in cadrul intreprinderii. Formula de determinare este urmatoarea: Rata rentabilitatii active = profit / (active fixe + active circulante) Viteza de rotatie a activului = cifra de afaceri / total active Evolutia ratei rentabilitatii active reiese din urmatorul tabel: Nr. crt.IndicatorFormule de calcul199719981999 1Rentabilitatea capitalului permanentProfit brut0.110.030.01 Capital permanent0,030,030,07 2Rotatia capitalului permanentCA1,00,320,41 Capital permanent0,30,320,32 3Rotatia capitalului investitCA1,160,290,38 Active fixe0,320,290,38 4Pondere in capitalul permanentTotal active1,71,21,26 Capital permanent1,21,21,18 Intrucat pentru a putea sa facem o analiza financiara pertinenta, factorii unei fractii trebuie sa fie in valori comparabile, pentru activele fixe si capitalul propriu au fost recalculate valorile asa cum s-a aratat in capitolele precedente ale lucrarii.Pentru o analiza comparativa, indicatorii care pun in evidenta rentabilitatea capitalului sunt calculati in tabelul de mai sus cu valorile din bilanturile contabile si cu valorile corectate. Rentabilitatea capitalului s-a situat sub 3% scazand in 1999 la 0,7 % , adica practic sub limita accptabila pentru orice investitor. Avand in vedere ca si profilul din exploatare se situeaza in 1999 la 1,6 % din totalul veniturilor din exploatare, este evident ca rentabilitatea capitalului nu este numai rezultatul unei supraevaluari a activelor imobilizate, ci este rezultatul unor performante slabe a tuturor functiumilor intreprinderii. In acelasi timp, avand in vedere tendinta descrescatoare a performantelor este un semnal de alarma privind necesitatea stringenta a implementarii unor masuri de restructurare. CAPITOLUL III Misiunea firmei, obiectivele strategice si analiza mediului intern si extern al firmei ROMSIP S.A. 3.1. DEFINIREA MISIUNII FIRMEI SI OBIECTIVELE STRATEGICE Firma ROMSIP S.A. este o firma cu productie si servicii diversificate in mai multe domenii de activitate, fiind o companie angajata in satisfacerea nevoilor curente si viitoare ale clientilor ei prin produse si servicii de inalta calitate. Intreaga activitate a firmei este subordonata scopului major al asigurarii unor castiguri corecte si echitabile ale actionarilor sai, prin desfasurarea unei activitati profitabile si prin dezvoltarea unei organizari eficiente orientata spre reducerea continua a costurilor. Firma intelege sa fructifice toate oportunitatile ce se ivesc pentru satisfacerea, in cat mai mare masura, a clientilor ei, pentru imbunatatirea situatieie economice si a climatului de afaceri in industria de profil si pe pietele pe care le serveste. In acest sens firma va intreprinde actiuni adecvate pentru a se achita la un nivel superior de responsabilitatile sale socio-economice, astfel incat sa serveasca cat mai bine interesele clientilor, salariatilor si actionarilor. O directie primordiala de actiune va fi aceea de perfectionare continua a tehnologiilor de fabricatie si de vanzare a produselor. Pentru a avea mai mult succes fata de competitorii nosti va trebui ca niciodata sa nu fim multumiti cu anumita stare de fapt; va trebui sa calculam riscul de a cauta raspunsuri inovatoare la problemele complexe cu care ne confruntam, aducand solutii mai bune pentru ridicarea nivelului de trai pe pietele care concuram. Managementul firmei isi face o datorie primordiala din mentinerea si motivarea adecvata a salariatilor atasati obiectivelor acesteia, talentati, creativi prin acordarea de salarii si stimulente atractive si prin consolidarea unui climat de munca foarte bun. Totodata, managementul firmei stabileste si mentine standarde morale ridicate si militeaza pentru asigurarea transparentei depline in activitatea pe care o desfasoara si in comunicarea cu toti detinatorii de interese in aceasta activitate. Firma este preocupata de imaginea publica, pe care incearca sa o imbunatateasca continuu atat direct prin produsele si serviciile oferite, cat si indirect prin publicitate si participare la targuri si expozitii. Consideram ca principalele avantaje competitive ale firmei sunt calitatea produselor si serviciilor, calificarea personalului si preturile oferite. Urmarea cu consecventa a strategiei stabilite pentru realizarea obiectivelor corespunzatoare acestei misiuni constituie axa centrala a activitatii firmei, pentru care managementul firmei va actiobna eficace, potrivit intereselor majore ale proprietarilor. Avand in vedere faptul ca obiectivele strategice trebuiesc corelate cu modalitatile de realizare alor, stabilim urmatoarele obiective strategice: ?Sa creasca cifra de afaceri fata de nivelul sau din 1999 cu 4,5%, sa se adauge cresterii de 2,22% fata de anul 1998, incercandu-se o crestere a productiei, prin utilizarea mai eficienta a capacitatilor de productie, in conditiile in care costurile de productie cresc rapid datorita inflatiei si deasemenea sa se incerce diminuarea stocurilor; ?Sa creasca nivelul calitativ al productiei prin introducerea de utilaje mai performante atat in cadrul sectiei de exploatare cat si in platforma de depozitare a lemnului, de tehnologii care sa usureze munca angajatilor; ?Sa creasca eficienta utilizarii utilajelor si a masinilor din dotare prin introducerea unui program informatic care sa gestionaze intrarile si iesirile masinilor din parcul de utilaje, consumul zilnic si lunar de combustibili, uzura fizica a utilajelor in functie de gradul de utilizare, perioada la care vor trebui sa intre la reparatii; ?Sa fie imbunatatita imaginea firmei prin desfasurarea unei puternice activitati promotionale, dar si prin oferirea unor produse si servicii superioare calitativ; ?Sa se adapteze productia la cerintele pietei deoarece se observa o mare cantitate in stoc, prin efectuarea de studii de marketing pentru prospectarea pietei si daca este nevoie introducerea in fabricatie a unor noi produse cerute la acel moment pe piata; ?Sa creasca nivelul de organizare in cadrul sectiei de exploatare prin intruducerea unor noi posturi care sa eficientizeze rezultatele acestei activitati; ?Sa creasca nivelul profitului fata de anul anterior cu 10% insa aceasta valoare nu se va prezenta in mod real, deoarece o mare parte din acesta si din fondurile de dezvoltare va fi utilizat pentru infaptuirea obiectivelor strategice ale intreprinderii propuse anterior; ?Sa creasca nivelul de pregatire al personalului angajat prin efectuarea de cursuri de pregatire organizate de intreprindere, pentru a face cunoscute angajatilor noile cerinte ale domeniului. 3.2.EVIDENTIEREA SIPMTOMELOR SEMNIFICATIVE, A PUNCTELOR FORTE SI SLABE ALE ORGANIZATIEI 3.2.1.ANALIZA DIAGNOSTIC A PRINCIPALELOR DOMENII ALE FIRMEI Elaborarea oricarei strategii presupune o documentare amanuntita asupra activitatilor de ansamblu ale firmei si in mod special ale celor referitoare la domeniile: financiar, comercial, productie, resurse umane, cercetare-dezvoltare si managerial. Numai o cunoastere profunda a aspectelor si tendintelor ce caracterizeaza fiecare din aceste domenii luate separat si apoi o evaluare a activitatii de ansamblu a firmei pot conduce la elaborarea unei strategii viabile, care sa poata fi apoi aplicata cu succes. 1.Domeniul financiar Diagnoza subsistemului financiar s-a bazat pe bilantul contabil si anexele acestuia, balante de verificare si rezultatele exercitiului pentru anul 1999. Analiza rezultatelor financiare: Rezultatele financiare pe anii 1998 - 1999 sunt prezente in tabelul urmtor: Nr. crt.Denumire indicator19981999 IVenituri totale 45980649]0594I624 1.1.Venituri din activitatea de exploatare 42255821938506i6 1.2.Cifra de afaceri 3737099796050266 1.3.Alte venituri din exploatare 31167321396831 2.Venituri financiare 323852611287455 3.Venituri excepionale 486302803553 IICheltuieli totale 44179517101614266 1.Cheltuieli pentru exploatare total, din care: 4022025486562690 1.Cheltuieli privind mrfurile 3769251225702 2.Cheltuieli materiale total 2050701447983594 3.Cheltuieli cu personalul- total 1239460520149422 4.Alte cheltuieli din exploatare 124615115192 5.Cheltuieli cu amortizrile si provizioanele 21253297249174 2.Cheltuieli financiare 324155313860063 3.Cheltuieli excepionale 7177101191513 IIIRezultatul brut al exerciiului profit 18011324327358 IVImpozit pe profit 10756972001551 VRezultatul net al exerciiului profit net 7254352325807 Prezentate in preturi comparabile valorile pe anii 1998-1999 scot in evidenta urmtoarele: ?veniturile din exploatare au crescut in 1999 fata de 1998 cu 2,22%; ?profitul din exploatare a crescut cu 3,27%; ?rezultatul brut al exerciiului in cretere s-a datorat creterii profitului att in activitatea de exploatare cat si in cea financiara. In tabelul urmtor se prezint evoluia valorii adugate si a structurii sale: Nr. crt.Specificare19981999 1Cifra de afaceri 3737099796050266 2Valoarea adugat 162893122010748 3Cheltuieli cu personalul 1239460520149422 4Impozite si taxe 347816433715 5Excedent brut din exploatare20355677287926 6Ponderea valorii adugat in cifre de afaceri0,430,20 Din analiza soldurilor intermediare de gestiune ies in eviden urmtoarele: ?valoarea adugat este in anul 1999 practic egala cu cheltuielile cu personalul, astfel nct activitatea de producie n sine a fost total nerentabil. Amortizarea, dei este tot o cheltuiala de exploatare, nu a putut fi suportat din rezultatul exploatrii dect apelndu-se la o forma de producie n folos propriu, contabilizata in contul 758 alte venituri din exploatare. ?valoarea adugat de firm are n preuri comparabile aceeai valoare att n 1998 ct i n 1999, dar s-a micorat ponderea in cifra de afaceri de la 44% la 37%. Aceast tendin semnific o scdere a nivelului de prelucrare al materialelor. Aceast scdere atest c micorarea preului obinut pe produs constatat anterior nu este ntmpltoare. Analiza critic a posturilor bilaniere Analiza critica a posturilor bilaniere este menit s pun n eviden diferenele care apar in bilanurile contabile ntocmite pe baza legislaiei romneti fa de practicile internaionale specifice unei economii de pia. Constatrile nu afecteaz rezultatele financiare ale perioadei analizate, dar constituie surse de informaii pentru previzionarea in viitor a acestor mriri. De asemeni, n bilanurile contabile se reflecta si o serie de factori conjuncturali care pot modifica pn la deformare rezultatele financiare ale unei ntreprinderi si dintre aceti factori, principalul este inflaia, care in anul 1999 a depit (peste 60%) i a avut in timp o evoluie oscilant. Considerm oportun sa menionm urmtoarele aspecte: ?in anul 1999, valoarea imobilizrilor corporale a rmas la nivelul preturilor din martie 1998, dei inflaia a depit 60% n aceast perioad; ?n 1999, imobilizrile corporale s-au reevaluat la nivelul preurilor din iunie 1998, atunci cnd preurile crescuser de aproximativ 10 ori, ins valoarea trecut n bilanurile contabile a fost mai redus aplicndu-se un coeficient de utilizare a capacitii de producie. Aceast distorsiune a valorii imobilizrilor corporale fa de evoluia preurilor, reflectat corect in valoarea produciei, face ca orice indicator financiar in a crui structura intr valoarea imobilizrilor corporale s trebuiasc a fi analizat cu maxima atenie. Aceeai suspiciune trebuie aplicat i indicatorilor in care intervine capitalul ntreprinderii, ntruct si ea a suferit aceleai denaturri ca i imobilizrile corporale. Valoarea amortizrilor ce se prelev anual din cheltuielile de producie a avut o dinamic diferit dect cea a imobilizrilor corporale. Ca element deformat al bilanurilor anuale trebuie avut in vedere i inflaia care denatureaz costurile de producie comparativ cu preturile de vnzare in cazul ciclurilor lungi de fabricaie. Tot datorita inflaiei, valoarea produciei anuale devine dependenta de evoluia inflaiei in cursul unui an si numai cu un grad larg de aproximare se poate accepta ca valoarea produciei se identifica cu situaia in care toate produsele dintr-un an s-ar vinde cu preturile practicate la mijlocul anului respectiv. Analiza bilanurilor contabile Bilanurile contabile pe perioada 1998-1999 sunt prezentate in tabelul urmtor: Nr. crtDenumirea postului bilanier19981999 ACTIV IActive imobilizate total din care:5933952067532396 1Imobilizri corporale5928521367415926 din care terenuri71470147147014 2Imobilizri necorporale-- 3Imobilizri financiare54307116470 IIActive circulante total4024019752016603 1Stocuri totale din care1884572216522454 1.1Materii prime si materiale49987516364655 1.2Producie in curs de execuie837968338192484 1.3Produse finite53479846333459 2Creane22266262259322 3Disponibiliti total, din care:213944753549418 3.1Acreditive in devize67441454323367 3.2Disponibiliti in casa1767913134 3.3Disponibiliti in bnci Lei20383861060992 Devize43734767909209 3.4Alte valori977713645 IIIConturi de regularizare total active101490419120609037 PASIV ICapital propriu total, din care7379359587418043 Capital social6392905074764748 IIProvizioane pentru riscuri si cheltuieli3524550220963 IIIDatorii total, din care:2508328632264393 Furnizori63930156759959 Clieni i creditori991848114867387 Alte datorii31907554091396 IVPasive de regularizare2088988705638 Total pasive101490419120609037 Rentabilitatea capitalului Rentabilitatea capitalului este indicatorul care reflecta cel mai exact situaia financiara a unei ntreprinderi. In cazul SC ROMSIP SA, care nu a contactat mprumuturi pe termen mediu sau lung, capitalul permanent este legal cu cel propriu. Indicatorii care pun in evidenta rentabilitatea capitalului sunt prezentai in tabelul urmtor: Nr. crt.IndicatorFormule de calcul199719981999 1Rentabilitatea capitalului permanentProfit brut0,110,030,01 Capital permanent0,030,030,07 2Rotaia capitalului permanentCA1,00,320,41 Capital permanent0,30,320,32 3Rotaia capitalului investitCA1,160,290,48 Active fixe0,320,290,38 4Ponderea in capitalul permanentTotal active1,71,21,26 Capital permanent1,21,21,18 ntruct pentru a putea face o analiza financiara pertinent, factorii unei fracii trebuie s fie in valori comparabile, pentru activele fixe si capitalul propriu au fost recalculate valorile aa cum s-a artat in capitolele precedente ale lucrrii. Pentru o analiza comparativa, indicatorii care pun in eviden rentabilitatea capitalului sunt calculai in tabelul de mai sus cu valorile din bilanurile contabile si cu valorile corectate. Rentabilitatea capitalului s-a situat sub 3% scznd in 1999 la 0,7%, adic practic sub limita acceptabila pentru orice investitor. Avnd in vedere ca si profitul din exploatare se situeaz in 1999 la 1,6% din totalul veniturilor din exploatare, este evident ca rentabilitatea capitalului nu este numai rezultatul unei supraevaluri a activelor imobilizate, ci este rezultatul unor performane slabe a tuturor funciunilor ntreprinderii. In acelai timp, avnd in vedere tendina descresctoare a performantelor, este un semnal de alarma privind necesitatea stringent a implementrii unor msuri de restructurare. Echilibrul financiar Analiza echilibrului financiar este menita sa depisteze riscurile ca ntreprinderea sa ajung in imposibilitatea de a-si achita obligaiile datorita unei proaste gestiuni, chiar daca in ansamblul ei este rentabila. Analiza echilibrului financiar se face prin analiza: ?fondului de rulment si nevoii de fond de rulment; ?capacitii de plata solvabilitatea. Din bilanurile contabile ale perioadelor analizate, rezulta urmtoarele valori: Nr. crtIndicatorFormule de calcul199719981999 1Fond de rulment (mil. lei)Capital permanent/ Active imobilizate1655281510524 2Nevoia de fond de rulment (mil. lei) (Stocuri+ creane) - Pasive circulante538311310873 3Trezoreria net FR-NFR1117-298-349 4Rata de finanare a NFR FR/NFR3,080,900,97 Pe baza rezultatelor cuprinse in tabel, se desprind urmtoarele aspecte mat importante: ?chiar in condiiile eliminrii devalorizrii bneti datorita inflaiei se remarca creterea fondului de rulment in anul 1999 fata de anii anteriori. Aceasta ii asigura ntreprinderii o marja de securitate si o sursa suplimentara pentru finanarea activelor circulante; ?cu toata creterea din ultimul an, fondul de rulment nu a putut acoperi nevoia de fond de rulment, att in anul 1998 cat si in 1999, trezoreria fiind negativa. Acest lucru evideniaz un dezechilibru financiar. Deficitul a fost acoperit prin angajarea de credite de trezorerie, la care s-au pltit dobnzi intre 30-60%; ?rata de finanare a nevoii de fond de rulment nregistreaz un nivel foarte bun in 1997, pentru ca in anii urmtori 1998 si 1999 sa ajung subunitara. Capacitatea de plata- solvabilitatea Solvabilitatea reprezint capacitatea firmei de a face fa plailor scadente. Pentru analiza capacitii de a face fa plailor pe termen scurt se utilizeaz indicatorii de lichiditate. Starea solvabilitii SC ROMSIP SA este evaluata prin urmtorii indicatori statistici: Nr. crt. Indicator199719981999 1Indicatori de solvabilitate. Rata solvabilitii generale: (Active totale/Datorii curente)2,897,375,6 2Indicatori de lichiditate. Rata lichiditii imediate: (Active circulante stocuri / Datorii curente)0,900,650,91 3Rata lichiditii generale: (Active Circulante / Datorii)1,361,321,93 Se constata ca pe termen lung solvabilitatea firmei este asigurata, valoarea minima admisa pentru rata solvabilitii generale fiind 2. Totodat, firma dispune de o capacitate satisfctoare de a-si achita datoriile curente din activele circulante de care dispune (incluznd prin valori stocurilor), valorile normale pentru rata lichiditii generale fiind intre 1 si 2. Aspectul nefavorabil prezint indicatorul lichiditii imediate, cu valori permanente sub 1, artnd ca situaia financiara a firmei nu ii permite sa acopere datoriile curente din disponibiliti si ca , in general, are dificulti in onorarea datoriilor curente ctre furnizori la termenele scadente. Se constata totui o tendin de mbuntire a acestui indicator in 1999 fata de 1998, apropiindu-se de valoarea 1, ca urmare a creterii fondului de rulment prin vnzarea unei secii. 2. Domeniul comercial Asigurri cu materii prime si materiale Materiile prime, materialele si subansamblurile din colaborare sunt asigurate prin intermediul Serviciului Aprovizionare din cadrul Direciei Generale pentru aprovizionare din tara si prin direcia Export-import pentru importuri. Sortimentele cel mai mult utilizate sunt materiile prime necesare realizrii prefabricatelor (materialelor de construcii). Prin specificul lor, furnizorii interni de materiale sunt furnizori unici si specializai. Principalele materiale si cantitile achiziionate pe perioada 1997-1999 sunt prezentate in tabelul urmtor: MATERIALULCANT1TATEA ACHIZITIONATA (kg) 199719981999 Stofa2550205043 z" Lna(fibre)165110375 Aa cusut173150417 Mtase452424599 Accesorii9890224 TOTAL343828245945 In anul 1999, comparativ cu 1997 si 1998, se constata o cretere a cantitilor achiziionate care nu este justificata de o cretere a produciei. INDICATORUM199519961997 LUCRARI522445964545 ACHIZITII MATERIALET343828245945 Variaie a lucrrilor exec. fata de anul 1997%87,587,8 Variaie a achiziiilor fa de anul 1997%82,1172,9 Proporia importurilor pe sortimente: MATERIALULINTERNIMPORT CANTITATIVVALORICCANTITATIVVALORIC Stofa80,8%49,4%19,2%50,6% Ln (fibre)9,3%1,4%90,7%98,6% A cusut76,7%15%23,3%85% ' Mtase96,7%7,9%33%92,18% Accesorii33,5%1,1%66,5%98,9% Pe perioada analizata, sistemul de depozite si magazii a fost utilizat sub capacitatea proiectata. n vederea aprovizionrii firma ncheie contracte pe termen de un an cu posibilitatea prelungirii acestora cu principalii furnizori, stabilind condiiile de livrare si plata, precum si durata aprovizionrii astfel nct sa se poat aproviziona la timp cu cele necesare, in cantitile dorite si in special cu materii prime si semifabricate de calitate. In prezent firma are ncheiate contracte cu 9 mari furnizori, dintre care 6 dein o pondere de 85% din totalul aprovizionrilor. Transportul materiilor prime si materialelor pentru producie, precum si mrfurile destinate comercializrii se realizeaz in principal prin mijloace proprii, reducndu-se astfel costurile de aprovizionare si durata necesara a acesteia. In anumite situaii clienii pot beneficia de transport gratuit. Pentru aprovizionarea cu cantiti mari firma beneficiaz de rabaturi de la furnizori. De asemenea pentru livrri de produse cu valori mari firma acord rabaturi sau avantaje clienilor. Firma are amenajate pentru aprovizionare doua depozite, unul la sediul firmei, pentru textile iar celalalt la secia de tmplrie. Data fiind distanta mica dintre cele doua depozite (circa 5 km) cheltuielile de transport sunt reduse in cazul transferului de produse sau componente intre acestea. 3. Domeniul produciei Producia realizata de firma este foarte diversificata fiind de serie mijlocie doar pentru secia covoare este de cele mai multe ori unicat sau de serie foarte mica, datorita solicitrilor foarte diversificate ale clienilor si datorita faptului ca se produc manual. Ciclul de fabricaie cuprinde pentru secia de covoare urmtoarele etape: primirea comenzii de la clieni; lansarea comenzii pentru materia prima ctre depozit, primirea acestora, producerea propriu-zis, controlul calitii si livrarea ctre clieni. Pentru aceasta secie stocurile de producie in curs de execuie sunt destul de mari deoarece covoarele sunt produse manual, in schimb pentru celelalte secii sunt practic mici. Stocurile de produse finite sunt mici deoarece producia se realizeaz numai pe baza comenzii clientului. Pe parcursul desfurrii ntregului proces de producie, de la aprovizionare pana la testare si livrare o importanta deosebita este acordata calitii. Controlul calitii se efectueaz de serviciul de calitate. Calitatea produselor si serviciilor prestate sunt auturi ale firmei si din acest punct de vedere li se acord o atenie deosebita. In vederea creterii nivelului calitativ al produciei realizate firma a investit in permanenta sume nsemnate in echipamente de producie; de asemenea, personalul productiv participa sistematic la cursuri de perfecionare pentru a fi in permanen la curent cu descoperirile tiinei si tehnicii moderne. 4. Domeniul resurselor umane Domeniul personalului constituie o preocupare importanta pentru conducerea firmei, aceasta considernd ca cel mai mare capital al acesteia sunt oamenii de care dispune; performantele organizaiei in ansamblu fiind strns legate de pregtirea si calificarea personalului. Structura personalului pe categorii socio-profesionale La sfritul perioadei de analiza (31 decembrie 1999), la SC ROMSIP SA ponderea muncitorilor calificai era de 82,6 % (din totalul muncitorilor), iar a celor necalificai 17,4%. In structura de meserii distingem un numr de 6 meserii dominante ce incorporeaz 68% din totalul muncitorilor calificai, ordonate la SC ROMSIP SA s-a renunat la categoriile de calificare pentru personalul muncitor pe 11 nivele de salarizare dup cum urmeaz: Nr. crt.Denumirea meseriei% din totalul muncitorilorNivelul mediu de salarizare 1Textilist24,25,53 2estor11,76,3? 3Patiser9,45,92 4Morar5,86,17 5Mecanic3,95,88 6Tmplar2,88,4, Din cadrul personalului TESA: ?56,4% studii superioare; ?48% ingineri sau subingineri; ?5,6% economiti; ?2,6% a1te profesii. Din restul personalului TESA, cca 42,6% este reprezentat astfel: ?personal studii medii, cca 33,76%; ?maitrii, cca 9,8%. Structura personalului pe grupe de vrsta si vechime Personalul este reprezentat pe grupe de vrsta si sex in felul urmtor: Nr. crt. Sexe %<2526-3536-55>55Total 1 Brbai %9,217,650480,8 2 Femei %0,85,213-19,2 Total %1022,8634100 Se constata: ?preponderent personal de sex brbtesc 80,8%; ?63% din personal are vrsta cuprinsa intre 36 si 55 ani, vrsta medie fiind estimata intre 44 si 46 ani; ?tendina pozitiva este data de faptul ca generaia tnr (sub 25 ani) depete cu 6 procente generaia vrstnic, (>55), crendu-se astfel premisele unui schimb inter-generaional adecvat. Analiznd structura pe vrste a echipei manageriale si a personalului de conducere operativ se constata o repartiie de asemenea echilibrata. Situaia repartizrii personalului pe grade de vechime in organizaie la nivelul anului 1999: 31 decembrie 1999GRADUL DE VECHIME <55-1010-1515-20>20 repartiie total personal %101012,71948 personal TESA 17,36,5141854 muncitori direct productivi11,310,712,51946,5 Se constata ca ponderea majoritara, indiferent de categoria analizata, o reprezint personalul cu o vechime mai mare de 20 de ani, ceea ce denota o politica de personal ce are la baza experiena profesionala si stabilitatea organizaional. Asigurarea necesarului de personal ?Dup cum am subliniat anterior, corobornd evoluia numerica a personalului cu cea a productivitii muncii, am estimat o corelare adecvata a produciei realizate la efectivul de personal. ?Fenomenul de fluctuaii interorganizaionale analizat pe perioada 1997 - 1998 a fost caracterizat de un coeficient de circulaie ridicat, in sensul ieirilor de personal, ieiri ce constituie in medie peste 2/3 din ntreaga circulaie a sistemului. Nr. crt.DenumireU.M.199719981999 1Coeficient de circulaie total din care:%2837,433 2Coeficient de circulaie pentru intrri%7,67,611,3 3Coeficient de circulaie pentru ieiri%20,729,821,8 Daca pentru anul 1998, nregistram cel mai mare raport ieiri / intrri (4/1), pentru anul 1999, acelai raport, scznd la jumtate din valoarea anului precedent indica o contrabalansare mai adecvata a elementelor circulaiei de personal. Asigurarea necesarului calitativ de personal poate fi apreciat sub cteva componente astfel: n contextul restrngerii activitii, s-a urmrit o politica de personal ce are la baza meninerea personalului experimentat si dispunnd de calificri adecvate (peste 65% din totalul de personal dispune de o vechime organizaionala de peste 15 ani); urmrirea unei astfel de politici a avut in schimb si o serie de consecine secundare negative, in sensul reducerii de aproximativ 2 ani a volumului activitilor de perfecionare la nivelul tuturor categoriilor profesionale. Astfel, la nivelul personalului muncitor, volumul activitilor de calificare si recalificare se reduce la jumtate in 1999 fa de 1997, viznd doar 1,8% din totalul muncitorilor; totodat in ceea ce privete personalul TESA, numrul total al cursurilor de pregtire profesionala scade cu 40% in perioada analizata in ciuda existentei unor necesiti de training imperative si specifice perioadei actuale. Analiza cheltuielilor cu salariile reprezint un alt indicator ce releva eficienta activitilor unei ntreprinderi: Situaia raportului dintre cele doua variabile este clar reprezentata in tabelul urmtor: Nr. crt.Denumirea indicatoruluiAnul 1998Anul 1999Indice de cretere 1.Cifra de afaceri (mii lei)37370997960502662,57 2.Fondul de salarii (mii lei)1186271477341,24 3.Rata fondului de salar-:'56,5630,79 Analiznd indicatorii anterior prezentai se constata o cretere a indicelui cifrei de afaceri si de asemenea o cretere a fondului de salarii in condiiile in care numrul de salariai a sczut. Fondul de salarii trebuie sa creasc intr-un ritm mai mic dect cifra de afaceri, aceasta pentru ca majorarea cifrei de afaceri sa acopere cheltuielile de remunerare suplimentare, cheltuielile cu dobnzile suplimentare , plus asigurarea unui profit suplimentar la dispoziia unitarii economice pentru dezvoltare. Astfel cheltuielile cu salariile se studiaz ca o rata de eficienta , respectiv ca nivel al lor la mia de lei. Astfel ntreprinderea are o situaie favorabila observnd ca ICA > IFS 5. Domeniul cercetrii dezvoltrii In acest domeniu firma e preocupata mai puin de realizarea de cercetri si mai mult pe cunoaterea si aplicarea celor mai noi tehnologii in domeniu, dat fiind fora economica nu foarte mare a firmei. Beneficiind de avantajul unor specialiti cu o calificare superioara firma se poate adapta relativ uor si cu costuri reduse la modificrile ce intervin in tehnologie pe plan mondial. Firma desfoar activitate de cooperare cu reprezentanii productorilor mondiali in Romnia pentru a fi in permanenta in contact cu ultimele descoperiri in domeniu. Angajaii beneficiaz de cursuri de perfecionare organizate de aceste firme att in domeniul tehnologiei cat si de management si marketing. In acelai timp, firma este abonata la o serie de publicaii de specialitate, att din tara cat si din strintate si are acces la baza de date Internet, fiind in contact permanent cu mediul nconjurtor. 6. Domeniul managerial Funcii importante ale managementului de personal sunt ndeplinite, la modul general de ctre cele 80 de persoane (manageri, efi de servicii, birouri, secii, ateliere si maitri, crora le sunt asociate atribuii de conducere. Din cele de mai sus rezulta un raport funcional, de un reprezentant al managementului de personal la 26 de salariai, care coroborat cu raportul maitri / muncitori direct productivi de 1/29, indica un control relativ ridicat, cu potenial disturbator din perspectiva funcionalitii organizaionale. Activitile specifice managementului resurselor umane sunt concentrate in cadrul a dou servicii distincte, si anume: Serviciul Personal, nvmnt, Salarizare alctuit din 7 salariai, din care doar unul dispunnd de studii superioare si Serviciul Organizare (5 salariai / 2 studii superioare). Absena unui personal specializat in gestionarea resurselor umane (sociologi, psihologi) explica lipsa unor politici specifice domeniului: recrutare si selecie, evaluare performanta etc., fundamentate teoretic si metodologic. Firma are unele direcii de dezvoltare a activitii; principalele obiective ale firmei sunt: ?asigurarea unor condiii bune de viata angajailor si acionarilor; ?profitabilitatea; ?creterea cotei de piaa a firmei prin mbuntirea imaginii in rndul clienilor; ?desfurarea activitii intr-un climat intern netensionat. In acest sens managerii ncearc sa gseasc soluii cat mai rapid problemelor care se ivesc. Sistemul de motivare extrinseca si intrinseca Modalitatea de salarizare a personalului, ca principala componenta a sistemului de stimulare extrinseca, include doua forme principale: salarizare in acord ce acoper cca 62% din personal si salarizare in regie pentru restul de personal rmas. De-a lungul perioadei analizate, salariul mediu net realizat de ctre personalul SC ROMSIP SA s-a situat in medic cu cca 10 procente sub salariu mediu net pe industrie, fapt ce a generat efecte de stimulare negative att pe planul fluctuaiei interorganizaionale (creteri in ieirile bazate pe decizii individuale cat si in planul posibilitilor de atragere de noi angajai, pe de alta parte. Creterea salariului mediu net este corelata corect cu creterea productivitii muncii, determinnd o scdere uoara a ponderii salariilor brute in producia exerciiului cu implicaii pozitive asupra rentabilitii SC ROMSIP SA; Politica de remunerare practicata la SC ROMSIP SA Firma acorda stimulente pentru performante deosebite. Din analiza diagnostic am sintetizat principalele puncte forte si slabe pe domenii. Domeniul financiar Puncte forte: ?a crescut profitul din exploatare; ?veniturile din exploatare au crescut in 1999 fata de 1998 cu 2,22%; ?solvabilitatea firmei pe termen lung este asigurata; ?evoluia rapida a cifrei de afaceri fa de 1998. Puncte slabe: ?indicatorul lichiditii imediate ia valori permanente sub 1 (adic firma nu poate sa acopere datoriile curente din disponibiliti); ?n 1999, valoarea imobilizrilor corporale a rmas la nivelul preturilor din martiel998, dei rata inflaiei a fost ridicata in aceasta perioada; ?nivelul ridicat al impozitului pe profit si salarii; ?scderea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante. Domeniul comercial Puncte forte: ?ncheierea de contracte pe termen de un an cu principalii furnizori; ?personalul din acest domeniu are pregtire tehnica si economica; ?transportul materiilor prime si materialelor pentru producie, precum si mrfurile destinate comercializrii se realizeaz in principal prin mijloace proprii. Puncte slabe: ?lipsa compartimentului de marketing; ?sistemul de depozite si magazii a fost utilizat sub capacitatea proiectata; ?lipsa contractelor ferme de vnzare a produselor pe termen lung; ?nerespectarea planului de reparaii capitale. Domeniul produciei Puncte forte: ?folosirea unor materii prime si materiale de calitate; ?existenta unui sistem de control a calitii produselor; ?stocurile mici de produse finite. Puncte slabe: ?imposibilitatea onorarii tuturor cerinelor clienilor datorita capacitii de producie limitate (la secia de covoare); ?producia in curs de execuie la secia de covoare este mare; ?nerealizarea produciei fizice fa de anii anteriori. Domeniul resurselor umane Puncte forte: ?calificarea buna a personalului; ?ataamentul personalului fata de firma si obiectivele acesteia; ?tendina pozitiva este data de faptul ca generaia tnr (sub 25 ani) depete cu 6 procente generaia vrstnica (peste 55), crendu-se astfel premisele unui schimb de generaii adecvat. Puncte slabe: ?numrul total al cursurilor de pregtire profesionala a sczut cu 40% in perioada analizata; ?salariile au avut un ritm de cretere superior productivitii muncii; Domeniul cercetrii - dezvoltrii Puncte forte: ?firma este bine informata asupra licenelor, patentelor, descoperirilor noi; ?firma are personal calificat pentru implementarea tehnicilor noi. Puncte slabe: ?nu s-au nregistrat invenii si inovaii; ?firmele competitoare au un nivel tehnic bun. Domeniul managerial Puncte forte: ?folosirea unui sistem de management participativ; ?integrarea deciziilor pe orizontala verticala structurii organizatorice; ?folosirea unui sistem de motivare extrinseca si intrinseca a personalului; ?flexibilitatea conducerii la nou si la schimbare. Puncte slabe: ?nu se folosesc tehnici de previziune; ?absenta unui personal specializat in gestionarea resurselor umane (sociologi, psihologi). 3.2.2. Identificarea simptomelor semnificative Principalele simptome semnificative rezultate in urma analizei diagnostic sunt prezentate in tabelul urmtor: S1MPTOME POZ1TIVESIMPTOME NEGATIVE Creterea cifrei de afaceri in 1999 cu 2,57% fata de anul 1998, si de asemenea o cretere de 1,82 % in anul 1998 fata de 1997.Scderea valorii produciei fizice in anul 1999 fata de 1996 de doua ori. Cretere a profitului brut in anul 1999 cu 2,40% fata de anul 1996.Scderea valorii produciei zilnice in 1999 fata de anul 1996 de 2 ori. Cretere a profitului net realizat in anul 1999 de 3,20 % fata de anul1998.Scderea valorii productivitii muncii fata de cotele statistice de 1.02 % in anul 1998 si de 1,15% in anul1999. Cretere a valorii produciei fizice si valorice del,59% in anul 1999 fata de anul 1998Scaderea ratei profitului fata de cea prevazuta initial pentru 1999 cu 1.82% Creterea valorii produciei zilnice cu 1,62% in anul 1999 fata de anul 1998.Creterea rapida a gradului de uzura fizica a utilajelor. Creterea productivitii muncii in anul 1999 cu 1,37% fa de anul 1998. 3.2.3. MEFI pe ntreg ansamblul ntreprinderii Nr crtPuncte forte i slabeNeCiCpCauze intermediare si finaleSimptom semnificativ influenatObservaii 1Puncte forte: Evoluia indicelui profit mai rapid dect evoluia indicelui cifrei de afaceri30,050,15Creterea gradului de rentabilitate pe domenii de activitate -Creterea rentabilitii -Oportuniti de dezvoltare 2Realizarea un politici de remunerare viabile40,060,24Se ncurajeaz asumarea riscului Profitul 3Folosirea unor materii prime si materiale de calitate40,100,40Necesitatea mbuntirii imaginii firmei -Calitatea produselor -C.A. 4Calificarea buna a personalului30,100,30Necesitatea unei flexibiliti sporite la schimbrile ce apar in tehnologieCalitatea produselor si serviciilorEste o preocupare permanenta a conducerii 5Evoluia rapid a C.A. fata de 199830,150,45Creterea productivitii munciiCreterea beneficiilor 6ncheierea de contracte pe termen de un an cu principalii furnizori30,070,21Necesitatea unei aprovizionri ritmice -Volumul produciei -C.A. Contractele se rennoiesc in fiecare an 7Puncte slabe: Lipsa unui compartiment de marketing 10,040,04Datorita diversificrii cerinelor de pe piaaVolumul producieiPentru o mai buna cunoatere a cerinelor pieei 8Nerealizarea produciei fizice fa de anii anteriori 20,080,16Uzura fizica si morala-Scderea profitului -Pierderea unor clieni 9Nivelul ridicat al impozitului pe profit si salarii10,050,05Nu se stimuleaz dezvoltarea firmelor si salarizarea pe criteriul competeneiReducerea profitului si salarii lor nete 10Imposibilitatea onorrii tuturor cerinelor clienilor datorita capacitii de producie limitate (secia de covoare) 20,070,14Dimensiunea limitata a capacitii de producie Profitul C.A. 11Scderea vitezei de rotaie a mijloacelor circulante 20,080,16Neplata la timp a datoriilor clienilorCreterea cheltuielilor cu producia stocata 12Neutilizarea la capacitate maxima a parcului de utilaje 10,050,05Uzura fizica a utilajelor Scderea productivitii 13Nu s-au nregistrat invenii si inovaii 10,050,05Profitul 14Nerespectarea planului de reparaii capitale 10,050,05Lipsa de fonduri Micorarea capacitii de producie TOTAL 12,45 ntruct puterea interna globala a firmei este de 2,45 se poate aprecia ca firma are o putere interna uor sub medie. 3.3. Stabilirea pericolelor si oportunitilor in dezvoltarea firmei Mediul ambiant este constituit dintr-un ansamblu de factori economici, tehnici si tehnologici, manageriali, demografici, social - culturali, politici, guvernamentali, ecologici etc. Tendine in evoluia acestor factori determina oportuniti de dezvoltare sau pericole pentru firma. Pentru descoperirea pericolelor si oportunitilor ce amenina firma vom folosi modelul general de analiza pentru formularea strategiei in condiiile pieei concureniale, elaborat de M. Porter. Principalele fore care domin competiia in cadrul unei industrii sunt urmtoarele, dup Porter: Figura: Forele care guverneaz competiia Pentru a putea identifica rolul pe care l au fiecare din aceste forte asupra activitii firmei le vom analiza separat. A.Analiza rivalitii dintre competitorii existeni Pe piaa din Romnia se apreciaz ca in momentul de fa opereaz destui de multe firme in domeniu, fiecare dintre ele ncercnd sa ctige o cota cat mai mare din piaa. In realitate, circa 10-12% dintre aceste firme au progresat in ultimii ani, deinnd cote pe piaa ce variaz intre 2%si 18%, restul firmelor avnd o cifra de afaceri mica, adic nsumate aceste firme foarte mici reprezint aproximativ 15% din pia. ROMSIP S.A. este firma care a cunoscut o dezvoltare mai ales in ultimii ani, si controla la sfritul anului 1999, l,98%din piaa. Nivelul costurilor fixe pentru o firma care dorete sa intre pe piaa este destui de mare care trebuie recuperate din producie. Produsele fabricate se difereniaz sensibil si ca atare concurenta dintre competitori se amplifica. Ceea ce-l difereniaz sunt serviciile pentru un produs: faciliti de transport, garanie etc. O firma intrata de curnd in competiie nu le poate asigura corespunztor deoarece nu are resurse, iar nivelul costurilor fixe este mare. Din acest punct de vedere firmele cu experiena si cu o cifra de afaceri nsemnata au de ctigat. In Romnia in aceasta industrie se poate aprecia ca fiecare productor poate obine un profit satisfctor. Presiuni sunt exercitate din partea produselor noi (la moda) care le nlocuiesc pe cele vechi la intervale foarte mici de timp, de-o calitate superioara si costuri mai reduse. Firmele care au stocuri mari de produse aflate in faza de maturitate si declin pot nregistra pierderi in urma scderii preturilor acestor produse datorita apariiei unora substituibile, cu un raport pre / calitate superior. B. Analiza pericolului de intensificare a competiiei prin intrarea n cadrul industriei a noilor competitori 1.barierele care influeneaz intrarea noilor competitori pe piaa sunt: 2.mrimea economica a produciei. O firma trebuie sa produc si sa vnd o anumita cantitate pe an pentru a fi rentabila, ceea ce este destui de greu pentru noii competitori, deoarece ei nu au nici furnizori stabili, nici o clientela fidela si de cele mai multe ori nici experiena. 3.diferenierea produselor prin calitate, termen de garanie, servicii, fidelitatea clienilor. O firma cu experiena prezint o mai mare ncredere pentru client, att datorita unei caliti ridicate, cat si pentru serviciile oferite. Firma noua in domeniu ntmpina dificulti cu aceste activiti, att din punct de vedere financiar ct si privind opiunea clienilor pentru o firma al crei viitor nu este foarte sigur, si deci promisiunile fcute pot fi puse sub semnul ntrebrii. Crearea unei imagini bune asupra firmei necesita timp si cheltuieli, fapt care avantajeaz firmele deja existente pe piaa, care au programe de promovare si publicitate bine puse la punct 4.cerinele de capital sunt foarte mari pentru intrarea in aceasta industrie, fapt pentru care multe firme nu au reuit sa o penetreze, sau au dificulti in supravieuire, iar unele din acestea au dat faliment 5.costul schimbrii este foarte mare. Sunt necesare achiziii de echipamente performante si programe de pregtire a personalului, costurile generate de aceste aciuni determinnd dificulti chiar pentru firmele cu suficienta experien. O firma noua dispune de resurse financiare insuficiente pentru a face investiii in mijloace de producie si personal 6.costul nvrii. Domeniul fiind foarte dinamic firmele ce au personal foarte bine calificat si cu experiena se adapteaz mai uor la schimbarea tehnologiilor si produselor, influennd favorabil ntreaga lor activitate, in timp ce firmele noi in domeniu pot ajunge chiar la faliment daca nu se adapteaz in mod operativ la aceste schimbri. Costurile se reduc mult ca urmare a nvrii prin specializarea personalului, realizarea unor produse si prestarea unor servicii de calitate superioara, prin intensificarea know-how-ului in toate domeniile. Toate acestea duc la creterea productivitii muncii, cu efecte pozitive asupra eficientei de ansamblu a firmei 7.politico guvernamentala. Prin rata mare a impunerii att in ce privete profitul, cat si salariile, precum si prin taxele vamale ridicate si dificultile in funcionarea pieei financiare si valutare, statul nu ncurajeaz iniiativa si asumarea riscului. Toate aceste elemente cresc costurile si reduc profitul, ceea ce face ca mrimea economica a produciei sa creasc si posibilitatea de a intra noi competitor! pe piaa sa fie limitat. C. Analiza puterii cumprtorilor Cumprtorii nu au posibilitatea de a fabrica produsele si in general cererea in aceste domenii este mare. O cerere mare vine din partea persoanelor fizice dar si cele juridice au pondere destul de nsemnata. Aceasta cerere poate nregistra fluctuaii sezoniere dar si datorita modificrii cursului de referina leu / $ si a reducerii puterii de cumprare. Cumprtorii se orienteaz spre acei productori ce ofer calitate mai buna, preturi mat mici si servicii cat mai bune. Bineneles ca un productor care ofer aceste servicii la un standard cat mai nalt nu poate avea preul cel mai mic, dar tendina in rndul cumprtorilor este de a aprecia produsul prin prisma raportului calitate / pre nu numai prin prisma preului. Produsele fiind importante pentru clieni, att pentru persoanele fizice cat si juridice, acetia se orienteaz in principal spre furnizorii care ofer o calitate cat mai buna si la un pre cat mai bun in raport cu competitorii. D. Analiza puterii furnizorilor ntruct numrul furnizorilor de materii prime si materiale nu este foarte mare., acetia au o putere destul de mare in negocierile cu clienii. De foarte multe ori oferta este mai mica dect cererea datorita dificultilor legate de importul si transportul acestora, de schimbul valutar, cea ce face ca furnizorii sa-si poat impune anumite condiii privind preul, termenele si condiiile de livrare. ROMSIP S.A. urmrete reducerea costurilor de aprovizionare prin ncheierea de contracte de aprovizionare pe timp de un an pana la trei am cu principalii furnizori, orientndu-se spre aceia care ofer condiii avantajoase de livrare privind termenele, preturile, calitatea si posibilitatea folosirii creditului furnizor. O sinteza a oportunitilor si pericolelor ce amenina firma se poate realiza cu ajutorul matricei de evaluare a factorilor externi (MEFE) Nr crtDenumirea factorului extern cheieCoef. de importanta a factoruluiCoef. ce exprima capacitatea de rspuns a firmeiCoeficient ponderat 1 Reforma taxelor0,0820,16 2 Schimbri tehnologice rapide 0,1540,60 3 Dezvoltarea pieei naionale si diversificarea cerinelor acesteia 0,1540,60 4 Furnizorii formeaz o piaa oligopolist (sunt relativ puini) 0,1020,20 5 Creterea competiiei 0,1030,30 6 Creterea ratei dobnzii si fluctuaiile mari ale principalelor valute 0,0820,16 7 Climat economico-social instabil 0,0530,15 8 Schimbri in stilul de viata al oamenilor 0,0740,28 9 Creterea costurilor cu asigurrile 0.0520,10 10 Birocraia de la toate nivelurile 0,0720,14 11 mbuntirea imaginii firmei ca urmare a unei politici promoional e susinute 0,1030,30 TOTAL 1-3,09 Se poate aprecia ca firma are o capacitate de rspuns peste medie la aciunea factorilor externi, in principal datorita calificrii, flexibilitii personalului, investiiilor mari in tehnologii si in imaginea firmei. In urma analizei diagnostic am sintetizat principalele pericole si oportuniti ce amenin firma si care vor avea un rol important in evoluia acesteia. Pericole: ?accentuarea competiiei pe piaa; ?progresul tehnic foarte rapid; ?perceperea de ctre stat a unor taxe si impozite mari; ?dificulti in procurarea resurselor valutare si financiare. Oportuniti: ?industria este in expansiune si diversificare; ?reorientarea cererii spre produse si servicii de calitate; ?firma are o imagine buna in rndul clienilor si partenerilor de afaceri. 4.1. Elaborarea strategiei S.C. ROMSIP S.A. Funcionnd intr-un mediu intern dinamic si imprevizibil care a suportat in ultimul timp profunde schimbri, ntreprinderea moderna trebuie sa aib capacitatea de a supravieui, de a sesiza toate aceste transformri, oportuniti sau constrngeri si de a se adapta la exigentele unui mediu care nu este ntotdeauna prietenos. Elaborarea strategiei unei ntreprinderi este un proces de extrema complexitate, innd cont de multitudinea de factori interni si externi ce trebuie avui in vedere, de interdependentele si legturile dintre acetia, precum si de impactul fie ca este favorabil 5 fie ca este nefavorabil, pe care pot sa-l exercita asupra ntreprinderii. In acest scop, formulare unei strategii realiste, coerente si explicite dobndete o importanta deosebita pentru ntreprindere, pentru prefigurarea viitorului si reducerea incertitudinii. 4.1.1. Retehnologizarea Avnd in vedere faptul ca firma are o producie diversificata si multe din echipamentele utilizate sunt uzate din punct de vedere fizic si moral datorita nerespectrii unor norme de utilizare a lor. De aceea este necesar o retehnologizare a firmei. Aceasta retehnologizare consta in nlocuirea tehnologiilor depite cu echipamente noi cu parametrii tehnici si calitativi superiori, la nivelul de vrf al tehnicii actuale. Trebuie vndute o parte din utilajele care nu mai sunt folosite in parcul de utilaje in ntregime sau ca piese de schimb. Trebuie insa clar precizata perioada dup care vor intra in reparaii pentru a se prentmpina uzura lor prematura si prin scderea fiabilitii a consumului crescut de combustibili. Retehnologizarea bazata pe mecanizarea complexa, automatizare, va duce la creterea calitii produselor finite, la diminuarea consumului de materie prima si combustibili, energie, sporirea productivitii muncii, elementele necesare pentru a asigura firmei o dezvoltare substaniala. Prin introducerea in cadrul anumitor secii de producie si platforme a unor utilaje mecanizate se va reduce numrul de personal angajat, fondurile rezultate vor fi utilizate in retehnologizare. Pentru realizarea retehnologizrii se aloca suma de 400 milioane lei. Astfel se propune achiziionarea urmtoarelor mijloace fixe: Nr crtDenumireValoare achiziie (lei)Durata normal (ani)Amortizarea anual (lei)Anul amortizrii complete 1Maina de cusut cu 2 ace BROTHER-BM 845-5604216781060421682010 2Maina de cusut cu 2 ace KAEV114007501011400752010 3Maina de cusut cu un ac BROTHER BN 755693331501069333152010 4Maina de cusut chei BROTHER-BH430-E526699501052669952010 5Maina de surfilat cu 2 ace i 5 fire BROTHER N31543796201054379622010 6Maina de cusut cu un ac cu transportul firului in material BM-%495097711049509772010 TOTAL297714919 Se apreciaz ca in urma achiziionrii acestor mijloace fixe noi si performante sa creasc cifra de afaceri a firmei cu cca.4%in acest an, sa creasc profitul cu 10%, sa creasc producia anuala cu cca. 20% precum si o creterea gradului de utilizare al mainilor cu aproximativ 15% si o mbuntire semnificativa a calitii. 4.1.2. Reproiectarea sistemului de management Toate aceste schimbri nu ar da rezultatele scontate daca nu s-ar opta pentru aceasta componenta strategica, constnd in modificarea caracteristicilor structurale si funcionale ale managementului firmei in plan decizional, informaional, structural si metodologic. Aceasta nseamn o redefinire a sistemului decizional in sensul modificrii gamei deciziilor adoptate si siturii pe primul plan a criteriilor economice. Concomitent se impun modificri de substana si in sistemul metodologic de management prin adoptarea de noi sisteme de management. Bineneles ca toate acestea impun modificri si in domeniul informaiilor, se introduc noi mijloace de tratare a informaiilor, se schimba configuraia circuitelor informaionale si a fluxurilor informaionale. Reproiectarea sistemului de management al firmei duce la evitarea apariiei de neconcordante intre managementul firmei si toate celelalte subsisteme, amplificarea capacitii de a percepe, analiza si interpreta multiplele fenomene care se produc in mediul ambiant al firmei, de a lua decizii corecte in condiii multicriteriale de opiune. 4.1.2.1 Perfecionarea sistemului informaional si informatic In cadrul acestei etape este necesara realizarea mai multor pai succesivi: Stabilirea configuraiei de ansamblu a sistemului informaional: se refera la fundamentarea sistemului pe noi principii, concentrarea asupra abaterilor semnificative, mrimea bazelor de date, principalele module si aplicaii informatice. A ceasta etapa se va realiza de ctre o echipa de specialiti in informatica pe care firma noastr o va contacta mpreun cu specialiti din execuie si din conducere. In cadrul S.C. ROMSIP S.A. se vor realiza modificri in ceea ce privete - modul de gestionare a datelor din compartimentul contabilitate, modul de urmrire a consumurilor de combustibili, modul de stabilire a produselor finite care nu sunt cerute pe pia, deci nevandabile. Se vor produce de asemenea modificri in ceea ce privete modul de adoptare a deciziilor in condiii multicriteriale de opiune, ncercndu-se achiziionare de programe specializate in acest scop. In finalul acestei etape se va realiza o prezentare succint a configuraiei de ansamblu rezultata in urma acestei etape. Proiectarea de detaliu a componentelor informaionale, la care intervin schimbri de genul: introducerea de elemente noi, comasarea sau eliminarea pariala a coninutului unor documente sau eliminarea lor totala. Aceste schimbri se realizeaz la nivelul fiecrei componente informaionale. Propuneri de perfecionare: ?informatizarea parcului de utilaje; ?crearea unui compartiment de marketing; ?introducerea unui sistem de adoptare a deciziilor de tip tablou de bord; ?introducerea unui coordonator al produciei; ?introducerea unor programe de urmrire a produciei in cadrul seciei de confecii. Avnd in vedere rolul pe care l ocupa informaia in cadrul firmelor, este deosebit de importanta pentru consolidarea poziiei firmei realizarea unei informatizri a ntreprinderii. Informatizarea ar consta in reconceperea structurala si funcionala a activitilor firmei ca urmare a siturii pe primul plan a valorificrii a multiplelor valene ale informaiilor, in condiiile apelrii pe scara din ce in ce mai larga la tehnica electronica de calcul. Informatizarea proceselor de execuie se refera in primul rnd la domeniul de producie, dar cuprinde si celelalte domenii de cercetare-dezvoltare, financiar, comercial, personal. In cadrul firmei noastre sunt informatizate datele din domeniul contabil, referitoare la personal. Ar fi eficienta o informatizare a proceselor de management care este insa mai complexa si dificila. Acest fapt se datoreaz aspectelor formalizabile ale conducerii , din care o buna parte sunt cele decizionale si de control-evaluare. Trebuiesc astfel create condiii de a se utiliza operativ si precis metode si tehnici utile, care nu se puteau utiliza nainte, datorita volumului ridicat de munca, ocazionat de tratarea informaiei. Trebuiesc refcute fluxurile si circuitele informaionale astfel nct sa nu permit fenomene cum ar fi: redundanta, distorsiunea sau filtrarea. Aceasta informatizare trebuie fcut de specialiti in domeniu crora sa li se alture specialiti din firma. In acest scop societatea ROMSIP S.A. va ncheia un contract cu o firma specializata in informatizarea societilor comerciale, aceasta oferindu-i specialiti care vor fi pltii de firma noastr. Firma noastr dispune de: echipamente de calcul, aparatura de multiplicare etc. iar informatizarea sistemului de conducere va duce la eficientizarea vnzrii lor. In cadrul parcului de utilaje este necesar un program informatic care sa gestioneze intrrile si ieirile din pare, pentru aceasta firma poate recurge la specialitii in programare din cadrul firmei, pentru realizarea acestui program sau la serviciile unei firme specializate in domeniu. Acetia vor fi recompensai la terminarea lucrrii in funcie de munca depusa. Condiiile vor fi stabilite anticipat in acord. Informatizarea se realizeaz cu costuri ridicate, dar acestea vor fi compensate de marile avantaje pe care le ofer si in primul rnd ne referim la creterea vitezei de reacie decizional, dar si executorie a personalului, ceea ce va avea efecte directe asupra rezultatelor economice. Pentru realizarea informatizrii se aloca suma de 50 de milioane de lei. 4.1.2.2. Perfecionarea structurii organizatorice privind fundamentarea strategiei O prim a faza consta in analiza critica a posibilitilor de realizare a obiectivelor oferite de structura organizatorica existenta, in comparaie cu valorile efective ale variabilelor organizaionale pentru a evidenia urmtoarele situaii: ?activiti necesare realizrii obiectivelor dar inexistente in structura organizatorica analizata; ?activiti care dei exista prin volumul insuficient de munca si /sau ncadrarea necorespunztoare cu personal pot determina nerealizarea totala sau pariala a unora din obiectivele firmei; ?activiti al cror volum de munca este supradimensionat in raport cu contribuiile lor la realizarea obiectivelor firmei; Lista activitilor necesare si a activitilor nejustificate in realizarea obiectivelor este urmtoarea: ACTIVITATEA DenumireSituaia in actuala structura Planificare1Nu exista un compartiment distinct in cadrul firmei care sa se ocupe cu planificarea activitilor pe perioade mari de timp Organizarea produciei2In cadrul firmei exista un compartiment numit de producie dar activitatea sa nu este eficienta Cercetare produse si tehnologii 3Nu exista un astfel de compartiment in cadrul firmei care sa studieze introducerea unor noi produse; Organizarea muncii 4Nu exista un compartiment distinct in cadrul ntreprinderii Proiectarea produselor si tehnologiilor 5In cadrul ntreprinderii exista secia numita Proiectare insa activitatea ei se refera in deosebi la activitatea de industrializare Activiti de marketing 6Nu exista o astfel de secie in firma care sa se ocupe cu prospectarea pielei si mbuntirea imaginii firmei prin activiti promoionale; Activitatea financiara7Se desfoar n firma dar activitatea sa ar putea fi mbuntita deoarece exista un numr mare de factor! nencasate care reduc lichiditile firmei ntreinerea si repararea utilajelor 8Dei exista un astfel de compartiment el nu i ndeplinete obiectivele, neavnd dar stabilit termenul la care intra in reparaii fiecare utilaj uzura acestora fiind foarte ridicata Formarea selecionarea, ncadrarea, perfecionarea, motivarea., personalului; 9In cadrul ntreprinderii exista biroul Personal dar activitatea sa nu este eficienta Evidenta contabila analitica si sintetica10In cadrul firmei se desfoar activitate de contabilitate att la nivel de secie care poate fi mbuntita prin perfecionarea personalului angajat cat si contabilitate centralizat Raionalizarea structurii organizatorii constituie urmtoarea etapa ce consta in parcurgerea urmtoarelor faze: se elaboreaz masurile de perfecionare a structurii organizaionale, prin care se urmrete stabilirea modalitilor de eliminare a cauzele generatoare de disfuncionaliti si a masurilor de cretere a funcionalitii si eficientei structurii; trecerea tuturor seciilor de producie in subordinea directorului de producie; nfiinarea unui compartiment de marketing; reducerea numrului de personal cu 3%; profilarea relaiilor organizatorice de tip cooperare; nfiinarea postului de coordonator al muncii in cadrul seciilor de producie care sa urmreasc in mod direct desfurarea activitii de producie el fiind si acela care ntocmete actele de urmrire a produciei. 4.2. Definirea strategiei Ultima etapa consta in nchegarea sub forma mini plan global pe termen lung, de regula de 3 pn la 5 ani a tuturor acestor elemente prezentate. Acestea se vor corela sub forma unui program care sa serveasc drept baza aciunii. Elaborarea acestui plan implica stabilirea termenilor de declanare si finalizare a strategiei in ansamblu si a principalelor sale componente. Pe aceasta baza se determina succesiunea derulrii opiunilor strategice, a alocrii resurselor si rezultatelor economice intermediare si finale ce se vor obine: Obiectivele strategice2000200120022003 Creterea cifrei de afaceri cu:4,5%10%20%30% Creterea profitului cu:10%20%25%35% Creterea produciei anuale cu:23%27%35%50% Creterea gradului de utilizare a mainilor cu:15%20%30%40% Creterea calitii produselor7,5%15%20%30% Opiuni strategiceTermen declanareTermen finalizareRezultate Informatizare proceselor de producie si de management prin colaborarea cu specialiti pentru proiectarea unui sistem informatic eficient20002003Creterea vitezei de luare a deciziilor in condiii multicriteriale de opiune; Retehnologizarea prin nlocuirea utilajelor uzate fizic si moral cu altele noi si performante20002003Creterea calitii produselor ; Creterea produciei marfa; Utilizarea mai eficienta a combustibililor; Reproiectarea sistemului de management al firmei20002003O a realizare a funciilor conducerii; Realizarea in condiii de eficacitate si eficienta a funciilor conducerii; ResurseMii LeiSurse Pentru retehnologizare400 000- sold facturi de la clieni nencasate; - profit; - mprumuturi la banc. Pentru informatizare50000- profit Pentru colarizarea personalului10000- profit 4.2.1. Reorientri privind diversificarea Strategia de diversificare a firmei este cea potrivit creia aceasta i extinde sfera de cuprindere a activitii sale in arii diferite de cele ale afacerilor sale curente. Raiunile determinante pentru care o firma se angajeaz sa urmeze o strategie de diversificare a afacerilor sale sunt multiple: ?identificarea de ctre managementul firmei a unor oportuniti in alte domenii de afaceri mai promitoare dect cele aprute in domeniul afacerilor curente; ?echilibrarea fluctuaiilor sezoniere sau ciclice, existente in cererea de produse/servicii pe care le ofer curent firma, prin angajarea in oferirea de alte produse/servicii pentru care nu exista asemenea fluctuaii sau, daca exista, sunt decalate in timp; ?provocarea pe care alte domenii de activitate dect cele in care opereaz curent firma o reprezint pentru managementul acesteia. Diversificarea activitilor firmei se poate realiza in doua forme: ?diversificarea concentric, atunci cnd firma penetreaz in domenii diferite de cele ale afacerilor sale curente dar apropiate de acestea; diferena dintre strategia de diversificare concentrica si strategia de concentrare, prezentata mai sus, este ca prima semnifica expansiune firmei intr-o arie conexa cu afacerile sale curente dar totui distincta de acestea, in timp ce a doua nseamn amplificarea volumului activitii curente; ?diversificarea conglomerata, atunci cnd firma penetreaz in domenii de afaceri complect diferite de cele ale activitii ei curente, fiind determinata sa fac acest pas de perspectiva atractiva a obinerii unor profituri ridicate. Astfel, managementul firmei ROMSIP SA. a hotrt colaborarea cu firma CENTER GROUP din Giurgiu, firma productoare de alcool rafinat. Contractul se va desfura pe o perioada de 10 ani cu posibilitatea prelungirii acestuia. Investiia totala se ridica la valoarea de 500 milioane lei din care firma ROMSIP va participa cu cca. l50 milioane lei plus platforma industriala unde se intenioneaz sa se amenajeze secia de mbuteliere a buturilor alcoolice diferena fiind acoperita de firma CENTER GROUP. Pentru amenajarea acestei secii de producie a buturilor alcoolice conducerile celor doua firme au stabilit ca trebuie achiziionate urmtoarele: ?doua rezervoare de inox (capacitatea fiecrui rezervor este de 5000 litri); ?instalaie de transport compusa din pompa + conducte de inox; ?instalaie automata de mbuteliere cu cap multiplu; ?bazin pentru splarea sticlelor; ?laborator de dozare, preparare si control al calitii produselor alcoolice. Capacitatea de producie si mbuteliere este de 2500 litri/schimb. Asumarea riscurilor precum si repartizarea profitului se face in funcie de aportul fiecrei firme la amenajarea si exploatarea acestei secii, astfel firma ROMSIP participa cu 30% iar firma CENTER GROUP cu 70%. In tabelul urmtor este prezentata valoarea fiecrei componente ce urmeaz: Nr. crt.DenumireValoare de achiziie-mii leiNr. buciAmortizarea anuala-mii lei 1Rezervor inox19.00021.900 2Instalaie transport -pompa -conducte12.000 8.000 4.00011.200 800 400 3Instalaie automata de transport cu cap multiplu215.000121.500 4Instalaie pentru splat sticle20.00012.000 5Laborator dozare, preparare si controlul calitii 35.00013.500 TOTAL320.000 Diferena pana la 500 milioane lei este utilizata pentru amenajarea seciei si grupurilor sanitare cu gresie si faian si pentru punerea in funciune a centralei proprii. Se estimeaz o cretere nsemnat a cifrei de afaceri si a profitului datorita valorii relativ mica a amortizrii investiiei in raport cu capacitatea de producie a seciei. 4.2.2. Extinderea reelei de distribuie Firma ROMSIP S.A. a acionat in principal in Giurgiu si Bucureti, precum si in oraele nvecinate. O data cu dezvoltarea acesteia se impune o mbuntire a reprezentrii acesteia la nivelul principalelor orae ale tarii. In acest sens firma va trebui sa coopereze cu reprezentani comerciali angajai prin contract de colaborare sau, daca volumul activitii o va impune prin contract de munca. Avantajele oferite de extinderea reelei de desfacere sunt urmtoarele: ?-posibilitatea creterii cifrei de afaceri si a profitului; ?-posibilitatea cunoaterii cerinelor consumatorilor din diverse zone ale rii si a satisfacerii acestor cerine mai rapid; ?-creterea cotei de piaa a firmei; ?-mbuntirea imaginii firmei si informarea clienilor poteniali asupra calitii produselor si serviciilor oferite de aceasta; ?-creterea competitivitii firmei. Extinderea reelei de desfacere se poate face prin contracte la nceput pe termen mediu si apoi pe termen lung cu persoane fizice sau juridice, onorariul putnd fi att fix cat si pe baza de comision, ceea ce ar stimula activitatea colaboratorului. Resursele necesare pentru selectarea persoanelor ce urmeaz a fi ageni comerciali pot fi suportate de firma din profitul anual. Un aspect important este atenia deosebita ce trebuie acordata recrutrii personalului, astfel nct sa nu se altereze imaginea firmei sau a produselor sale. 4.3. Stabilirea avantajelor strategiei preconizate 4.3.1. Avantajele necuantificabile Avantajele necuantificabile vor fi urmrite prin intermediul tabelului urmtor: Nr.crtDenumirea perfecionriiResurse economisiteResurse suplimentare 1.Informatizarea parcului de utilajeCombustibili Resurse financiare din vinderea utilajelor neeficiente;Resurse financiare necesare achiziionrii programelor informatice; 2.Crearea compartimentului de marketing;Scade costul de depozitare al produselor in platforma de depozitare; Economii de materii prime si combustibili; 3.Introducerea unui sistem de adoptare a deciziilor;Eficientizarea utilizrii timpului de munca al managerilor; Economii de resurse financiare Resurse financiare necesare adoptrii lui; 4.Introducerea unui coordonator al produciei in exploatare;Economii de resurse financiare;Creterea fondului de salarii; 5.Introducerea unor programe de urmrire a produciei;Economii de for de munca; Economii de materii prime si combustibili; Resurse financiare;Fonduri necesare achiziionrii programelor; 4.3.2. Avantajele cuantificabile Avantajele cuantificabile sunt prezentate in continuare. Pentru realizarea retehnologizrii se aloca suma de 400 milioane lei. Astfel se propune achiziionarea urmtoarelor mijloace fixe: Nr crtDenumireValoare achiziie (lei)Durata normal (ani)Amortizarea anual (lei)Anul amortizrii complete 1Maina de cusut cu 2 ace BROTHER-BM 845-5604216781060421682010 2Maina de cusut cu 2 ace KAEV114007501011400752010 3Maina de cusut cu un ac BROTHER BN 755693331501069333152010 4Maina de cusut chei BROTHER-BH430-E526699501052669952010 5Maina de surfilat cu 2 ace i 5 fire BROTHER N31543796201054379622010 6Maina de cusut cu un ac cu transportul firului in material BM-%495097711049509772010 TOTAL297714919 Se apreciaz ca in urma achiziionrii acestor mijloace fixe noi si performante s creasc cifra de afaceri a firmei cu cca. 4% in acest an, sa creasc profitul cu 10%, sa creasc producia anuala cu cca. 20% precum si o creterea gradului de utilizare al mainilor cu aproximativ 15% si o mbuntire semnificativa a calitii. Ca urmare a retehnologizrii, apelrii la strategia de diversificare a domeniilor de activitate ale firmei ROMSIP S.A. prin colaborarea cu firma CENTER GROUP precum si ca urmare a extinderii reelei de distribuie si desfacere a produselor se preconizeaz o evoluie a firmei evideniata de tabelul urmtor: Obiectivele strategice2000200120022003 Creterea cifrei de afaceri cu:4,5%10%20%30% Creterea profitului cu:10%20%25%35% Creterea produciei anuale cu:23%27%35%50% Creterea gradului de utilizare a mainilor cu:15%20%30%40% Creterea calitii produselor7,5%15%20%30% Ca urmare a apelrii si implementrii corecte a acestei strategic precum si prin fructificarea oportunitilor ivite firma ROMSIP S.A. poate devenii in 3-5 ani una dintre cele mai puternice firme din jude si poate chiar din tara.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat MANAGEMENTUL FIRMEI". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.