Referat RETELE PLANIMETRICE

Incarcat la data: 28 Noiembrie 2007

Autor: luminita carol

Pret: 50 credite

RETELE PLANIMETRICE Sub.1. ESTIMATORI DE PRECIZIE SUPLIMENTARI LA PRELUCRAREA MASURATO-RILOR EFECTUATE IN RETELE PLANIMETRICE GEODEZICE CU METODA OBSERVATIILOR INDIRECTE RETELE PLANIMETRICE P(x,y) N matricea sistemelor de ecuatii normale I= (12) N =Q N *N=I 1 2 R u x y x2y2xRyRxuyu 1x1Qx1x1Qx1y1Qx1x2Qx1y2Qx1xRQx1yRQx1xuQx1yu y1Qy1x1Qy1y1Qy1x2Qy1y2Qy1xRQy1yRQy1xuQy1yu 2x2 Qx2x1Qx2y1Qx2x2Qx2y2Qx2xRQx2yRQx2xuQx2yu y2Qy2x1Qy2y1Qy2x2Qy2y2Qy2xRQy2yRQy2xuQy2yu RxRQxRx1QxRy1QxRx2QxRy2QxRxRQxRyRQxRxuQxRyu yRQyRx1QyRy1QyRx2QyRy2QyRxRQyRyRQyRxuQyRyu uxuQxux1Qxuy1Qxux2Qxuy2QxuxRQxuyRQxuxuQxuyu yuqyux1Qyuy1Qyux2Qyuy2QyuXRQyuyRQyuxuQyuyu N =Qxx=n puncte noi Pt.fiecare punct nou se adauga 2 coloane -10 0-1 EVALUAREA PRECIZIEI IN RETELELE PLANIMETRICE 1.ERORILE INDIVIDUALE relativ la punctul de la mijlocul retelei R * ,unde So abaterea standard a unitatii de pondere * * ,unde[pvv]se va determina cu 2 procedee,n=nr de masuratori,u = nr de necunoscute Helmert-abatere standard totala(a introdus notiunea) Pt.pct R abaterea se calculeaza cu relatia (6`) Generalizarea formulei 6 ne conduce la determinarea abaterii stand. care este un indicator de precizie pt toata reteaua planimetrica (7`) urma Q = (13) 2.In fiecare punct nou se determina elipsele erorilor In pct R de la mij retelei -semiaxele elipsei unde ?1si ?2se calculeaza cu relatia (10) (10`) Orientarea axei mari a elipsei,adika unghiul format de axa mare a elipsei cu axa x in pct R este notata ? care se calculeaza cu (11`) .(11`) Elipsa erorilor ne da domeniul de incredere in jurul punctului R. Coeficientii de pondere necesari in relatiile(3`) si (4`)pana la (11`)se extrag din matricea inversa N =Q Denumiri folosite: a)coef de pondere de forma: QxRxR si QyRyR se numesc coef de pondere patratici.Acestia se gasesc pe diagonala matricei N =Q b)Coef de forma QxRyR se numesc coaf de pondere dreptunghiulari si intervin la fiecare pct nou pe diagonala Coef de pondere patratici de forma Qxx se calculeaza k la lucrarea 4 Coef de pondere dreptunghiulari se calculeaza analog,dar se fac produsele pe diagonala tab 7QxxQyy -x linie rosiex- In algebra s-a folositnotiunea de sisteme echivalente si anume:2 sisteme de ec se numesc echivalente daca au aceleasi solutii In geodezie si TPD se folosesc 3 sisteme de ecuatii de echivalenta a unor sisteme de ecuatii de corectii descoperite de catre Schveiber cunoscute si sub numele de regulile Schveiber de echivalenta.Aceste reguli de echivalenta au 2 proprietati: a.se pot aplica extrem de simplu(fiecare in anumite situatii) b.conduc la micsorari importante ale volumului de calcul De fiecare data va rezulta un alt sistem de ec.de corectii echivalent cu sist initial. La fiecare regula treb retinut>: 1.cand se poate aplica regula respectiva, 2.cum se aplica regula Sub. 2.Situaia 1 de echivalen. Se consider urmtorul sistem de ecuaii ale coreciilor: pondere p1; pondere p2; pondere pn.(1) Obs!..La fel ca in oricare sistem de corectii n>u(2) .........In toate ec intervine nec dz, care in toate ec are coef -1. n>u+1. Ac.este conditia in care se poate aplica reg1 de echiv a lui Schreiber. Se va dem. ca sist (1)e echiv cu urm sist de ec. Se observ c necunoscuta dz are coeficientul 1 n toate ecuaiile. Sistemul (6.13) poate fi nlocuit printr-un sistem echivalent (6.14), care are un numr de n+1 ecuaii, ns din care lipsete necunoscuta dz: pondere p1; pondere p2; pondere pn; pondere .(3) Ultima ecuaie a sistemului (3) este denumit ecuaie sum. Pentru demonstrarea echivalenei urmrite, se formeaz sistemul de ecuaii normale corespunztor sistemului (6.13): ; ; ; .(5) Se deduce necunoscuta dz din prima ecuaie normal: i se introduce n celelalte ecuaii. n acest fel se obine: (7) Formnd direct ecuaiile normale ale sistemului (1) vor rezulta aceleai ecuaii (7), ceea ce demonstreaz echivalena cutat. Sist (7) este sistemul de ec normale obtinut din sist de ec de corectii(1) dupa ce s-a obtinut din sist de ec de corectii, dupa ce s-a eliminat nec dz. Si acest sist indepl cele 3propr specifice sist lor de ec normale: a).sist. este patrata;dar spre deoseb. de (5) are cu dimensiune mai putin:cu linii si cu coloane. b)este simetrie fata de diagonala principala c)termeni de pe diagonala sunt pozitivi Dupa determinarea (calcularea) necunoscutelor ce intervin in(7): dx1 dx2 ...dxn cu metoda Gauss(eliminari succcesive se determina(calc.) Datorita regulii 1 de echiv nu se mai rez sist de ec normale(5) ci se rez.(7), care are o nec mai putin. Sub. 3.Situaia 2 de echivalen. Fie un sistem de k ecuaii ale coreciilor, cu aceiai coeficieni ai necunoscutelor x, ns cu termenii liberi diferii. Ecuaiile au ponderi diferite. pondere p1; pondere p2; (1) pondere pk. Acest sistem este echivalent cu urmtoarea ecuaie: pondere , (2) (6.19) n care termenul liber este media ponderat a termenilor liberi din sistemul (6.18) iar ponderea sa este egal cu suma ponderilor ecuaiilor (6.18). ntr-adevr, sistemului (6.18) i corespunde urmtorul sistem de ecuaii normale: ; ; (6.20) . n>u (5) Nota:Nu se poate forma un sist de ecuatii normale dintr-o singura ecuatie de corectie.Lucrurile trebuie intelese in felul urm:sis 1 este o componenta a unui sist de ecuatii normale mult mult mai mare in care se respecta regula 5.Aceasta situatie de echivalenta inseamna ca in loc sa lucrezi cu (1) inlocuiesc sistemul cu ac ec (2) Si la aceasta regula de echivalenta se respecta regula ca poate fi aplicata cu usurinta ec (2). Ecuaiei (6.19) i corespunde acelai sistem de ecuaii normale. Obs. Este de observat c aceast demonstraie este posibil numai n situaia n care numrul total al ecuaiilor de corecii rmne mai mare ca numrul necunoscutelor. Aceasta presupune c situaia examinat se ntlnete ntr-un cadru mai general, ntr-o prelucrare n care intervin mult mai multe ecuaii dect cele avute n vedere. O formulare mai exact a cestei reguli ar fi: un sistem particular de ecuaii de corecii de forma (6.18), care este parte component a unui sistem mult mai mare, poate fi nlocuit de ecuaia (6.19.) nainte de trecerea la sistemul de ecuaii normale corespondent deoarece contribuia acestora este aceeai. Sub. 4.Regula 3 de echivalenta pt 2 sist de ecuatii de corectii Pp ca avem intr-un sistem mare de ecuatii o ecuatie de urm forma: vk=adx+bdy+cdz+l;p (1) Ec (1) este adusa la ponderea=1;se inmulteste cu ?p vk=?padx+?pbdy+?pcdz+?pl;p=1 (2) Dem:din ecuatia (1) rezulta acelasi sist ca din ecuatia (2) Contributia ec (1) la un sist mul mai mare aapdx+abpdy+acpdz+alp=0 abpdx+bbpdy+bcpdz+blp=0 (3) acpdx+bcpdy+ccpdz+clp=0 Aceeasi contributie o are si ecuatia (2) Obs:De multe ori ecuatia de corectie trebuie impartite cu o constanta k v=(a/k)dx+(b/k)dy+(c/k)dz+l/k;p=pk2 (4) Din (4) se obtine (3)

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat RETELE PLANIMETRICE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Jacheta usoara verde oliv inchis Jacheta usoara verde oliv inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: verde oliv inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Jacheta usoara violet inchis Jacheta usoara violet inchis Descriere produs:Tip: jachetaCuloare: violet inchisMaterial: usorDetalii: margini...
Camasa alba in dungi Camasa alba in dungi Descriere produs:- camasa alba cu dungi albastre- imprimeu text pe partea din spate- guler...