Patologie generala

Staza renala (Fig.2.2) Definitie Reprezinta o hiperemie pasiva cronica prin cresterea volumului de sange la nivelul teritoriului venos si capilar renal. Etiologie Apare in insuficinta cardiaca dreapta si in obstructia venei renale (tumori, bride, compresii) Morfologie Rinichiul este crescut in volum, are capsula destinsa, fiind usor de decapsulat. La nivelul corticalei apar picheturi rosii (staza glomerulara). La nivelul medularei se observa striuri rosietice determinate de venele peritubulare. Coloratia generala a rinichiului este rosu-violacee.

Microscopic se observa glomeruli cu capilare pline de hematii (mai mult de 2 hematii), venele intertubulare foarte dilatate. Nu prezinta fenomene inflamatorii. Staza pulmonara (Fig.2.3) Definitie Reprezinta o hiperemie pasiva cronica prin cresterea volumului de sange la nivelul teritoriului venos si capilar pulmonar. Etiologie Insuficinta cardiaca stanga, stenoza mitrala. Morfologie Congestia pasiva cronica a plamanilor si edemul pulmonar consecutiv acesteia sunt intalnite cand presiunea in atriul stang este crescuta si duce astfel la cresterea presiunii venoase pulmonare. Congestia de lunga durata si hipertensiunea pulmonara consecutiva produce ingrosarea progresiva a peretilor arterelor si arteriolelor pulmonare.

Microscopic, capilarele alveolare sunt pline cu hematii. Ruperea capilarelor determina microhemoragii intraalveolare iar fagocitarea si liza hematiilor duce la aparitia de macrofage incarcate cu hemosiderina (celule cardiace) in spatiile alveolare. in alveole si in interstitiul septurilor alveolare se acumuleaza lichid de edem. in timp, septul edematos devine fibrotic si impreuna cu pigmentarea hemosiderinica reprezinta baza induratiei brune.

Staza hepatica (Fig.2.1) Definitie Reprezinta o hiperemie pasiva cronica prin cresterea volumului de sange la nivelul teritoriului venos si capilar hepatic. Etiologie Insuficienta cardiaca dreapta, obstructie pe VCI, obstructie pe arterele suprahepatice.

Morfologie
La sectionarea unui organ hiperemic/congestionat se scurge o cantitate mare de sange de staza. Odata cu congestia indelungata, numita congestie cronica pasiva, staza sangelui slab oxigenat determina hipoxie cronica ce duce la degenerarea sau chiar moartea celulelor parenchimatoase. Hemoragiile mici, prin ruptura capilarelor, pot fi transformate in timp in cicatrici cu hemosiderina. Plamanii, ficatul si splina dezvolta cele mai evidente manifestari ale congestiei cronice pasive.

Congestia pasiva cronica a ficatului este rezultarul insuficientei cardiace drepte sau, mai rar, obstructiei venei cave inferioare sau a venelor suprahepatice. O data cu congestia cronica zona centrala a lobulului hepatic devine rosie - violacee, inconjurata de o zona de parenchim neafectat, descriere numita nuca muscada. Microscopic, vena centrolobulara si capilarele sinusoide ale zonei centrolobulare sunt destinse si pline cu hematii.

Hepatocitele centrale devin frecvent atrofice, secundar hipoxiei cronice, pe cand hepatocitele periferice sufera o hipoxie mai putin severa, prezentand si steatoza. O data cu insuficienta cardica severa hepatocitele centrale se necrozeaza si zona centrolobulara devine hemoragica, dezvoltandu-se o zona centrala de necroza hemoragica. Aceasta este determinata de hipoxia indusa de reducerea volumului circulator sangvin si a fluxului sangvin hepatic. Astfel, necroza centrolobulara poate aparea in soc din diverse cauze fara o congestia cronica prealabila.