Referat de medicina. Hipertensiunea arteriala

Incarcat la data: 19 Decembrie 2007

Autor: maria cantemir

Pret: 80 credite

ISTORICUL HIPOTENSIUNII ARTERIALE Se fac referiri mai serioase la existenta unor diferente de presiune arteriala,abia dupa ce s-au facut demonstratii de determinare a acesteia. Astfel , cronologic , Stefan Hales (1677 1761) vicar din Teddington a facut prima incercare de a masura presiunea sangelui in artera femurala la cal (1732).Sangele urca intr-un tub de sticla conectat la " capatul arterial" cu o tranhee de gasca . Preotul a observat ca variatiile coloanei de sange sunt sincroane cu bataile inimii (a publicat observatiile in "Statistical Essays" , 1769). Alte incercari de retinut : Jean Marie Poisseville (1799 1869) tot cu un tub de sticla, in forma de U in 1828 , celebrul fiziolog german Carl Ludwig din Leipzig (1816 1895) foloseste aparatul Poisseville adaugandu-i o coloana de mercur. La om prima masurare a tensiunii arteriale a fost facuta in 1856 de catre Jules Faivre la Lyon . El a apreciat valoarea sistolica 120 mm Hg . Cunoscutul ciclician parizian Pierre Potain a creat in 1802 pe stamosul tensiometrului de azi , respectiv peloata cu aer pe care o aplica pe artera radiala si apasa pana la disparitia pulsului radialei era tensiunea maxima , pe care se citea pe cadranul unui manometru din metal. Medicul rus N. Korotov a unit tehnica cu ausculatia prin steteoscop in 1905 . DEFINITIA HIPOTENSIUNII ARTERIALE Hipotensiunea arteriala este un sindrom clinic caracterizat prin scaderea valorilor tensionale sub 100 mm Hg pentru tensiunea sistolica si sub 65 mm Hg pentru cea diastolica . in functie de durata , hipotensiunea poate fi trecatoare sau de durata . in functie de etiologie se deosebesc : - hipotensiunea arteriala esentiala ; - hipotensiunea simptomatica ; - hipotensiunea ortostatica ; CLASIFICAREA HIPOTENSIUNII ARTERIALE Putem clasifica hipotensiunea arteriala in : I.HIPOTENSIUNE ARTERIALA PRIMARA (ESENTIALA) II.HIPOTENSIUNE ARTERIALA SECUNDARA (SIMPTOMATICA) III.HIPOTENSIUNE ARTERIALA ORTOSTATICA I.Hipotensiunea arteriala esentiala nu are cauze precizate . II. Hipotensiunea arteriala secundara poate fi declansata de : 1.BOLI CARDIOVASCULARE - Infart miocardic (IMA) - Miocardita acuta -Pericardita exudativa si constructiva -Valvulopatia (stenoza mitrala si aortica) -Insuficienta cardiaca cu debit scazut -Varice voluminoase -Embolie plumonara masiva -Disectie de aorta 2.BOLI ENDOCRINE - Insuficienta hipofizara anterioara (sindrom SIMMONDS) -Insuficienta tiroidinala (Mixedem) -Insuficienta corticosuprarenala (boala ADDISON) -Insuficienta gonadica (Climaterium) 3.BOLI NEUROLOGICE -Scleroza multipla -Siringo-Mielie -Miopatii -Neuropatii metabolice (diabet zaharat , anemia pemiciosa , casexie) -Boli idiopatice (sindromul SHY BROJER) 4.INFECTII -Stari postinfectioase (septicemii diverse) 5.INTOXICATII -alcool metilic -nicotina -benzol -medicamente hipotensive - CLONIDINA - METIL-DOPA - GUANETIDINA 6.ALERGIE - Socul astmatic 7.CAUZE CHIRURGICALE -Simpatecomie dorso-lombara in general hipotensiunea arteriala esentiala este consecinta tulburarilor mecanismelor de auto reglare neuro-endocrine al homeostaziei arteriale. Hipotensiunea arteriala esentiala afecteza 2-4% din populatia adulta si predomina la barbatii de varsta medie. Boala poate sa aiba un caracter simptomatic sau asimptomatic , dar o voi prezenta mai pe larg in randurile ce urmeaza. 1.HIPOTENSIUNEA ARTERIALA ESENTIALA (PRIMARA) Vorbim de hipotensiune arteriala cand valorile tensiunii maxime , la adult , scad sub 100 mm Hg si cand persoanele cu aceste valori prezinta fenomene subiective suparatoare. Se cunosc valori tensionale arteriale scazute la persoane care nu au nici un fel de suferinte subiective , de obicei la vagotonici , adica la cei care au un debit circulator mai scazut , o rezistenta periferca ceva mai crescuta si cu tote acestea nevoile circulatorii sunt acoperite . De altfel , fenomenele clinice din hipotensiune pot apare si la persoane cu valori tensionale normale , ceea ce inseamna ca nu este vorba doar la nivelul tensiunii , ci , mai degraba , de o adaptare nepotrivita , in urma mecanismelor regulatorii insuficiente , mecanisme ce au ca urmare fenomene de insuficienta in irigatie , oboseala sete de aer , palpitatii , precum si alte manifestari , rezultate ale deficientei sistemului regulator al circulatiei . ASPECT CLINIC Senzatia de slabiciune este smnalul cel mai constant si mai suparator . Bolnavul se scoala dimineata obosit , starea de oboseala creste in cursul zilei ceea ce duce la un randament scazut in activitate . Alteori starea de oboseala apare numai dupa eforturi mici sau mijlocii , dar se mentine mult timp , situatie ce se rasfrange asupra psihicului bolnavului dandu-i o stare de depresie , irascibilitate , tulburari de somn . LIPOTIMIILE SI SINCOPELE Liptimiile si sincopele sunt accidente trecatoare care survin cu ocazia unei emotii , efort violent , dupa schimbarea brusca a pozitiei . in aceste imprejurari bolnavul are vertij usor , apoi pronuntat , tulburari de vedere , ameteli , zgomote in urechi. Uneori aceasta stare evolueaza pana la pierderea , pentru scurt timp a cunostintei , alteori se opreste la starea de ameteala si vajaieli in urechi . Acrocianoza este mai obijnuita la femei . Tegumentele mainilor sunt roz cu pete violacee , adesea cu transpiratii reci , mai accentuate iarna . Este urmarea unor tulburari circulatorii locale si a dilatarii anselor capilare venoase . Tulburarile amintite nu apar in mod obligatoriu , chiar daca tensiunea este mai scazuta , ceea ce demonstreaza posibilitatile de adaptare a organismului. Semnul obiectiv il constituie scaderea tensiunii arteriale sistolice la valori sub 100 mm Hg . Ceea ce este important este faptul ca aceste valori se mentin scazute si intereseaza atat tensiunea maxima , cat si pe cea minima si medie . Efortul poate scadea si mai mult tensinea , ceea ce duce la aparitia semnelor subiective amintite. Cat priveste inima , relatiile sunt normale . Uneori exista o aritmie extrasistolica . Examenul radiologic poate pune in evidenta "inima in pictura" . EVOLUTIE Evolutia hipotensiunii arteriale este relativ stationara . Adesea pe fondul de hipotensiune permanenta se agraveaza crize de hipotensiune paroxistica . Este contraindicata rahianestezia si , in general , punctiile rahidiene trebuiesc executate cu precautie , deoarece pot interveni scaderi tensionale si mai aceentuate cu colaps . Hipotensiunea arteriala esentiala se przinta sub doua aspecte clinicopatogenice. intalnim o forma constitutionala endocrino-neuro-negetativa actionata prin intermediul antehipofizei asupra centrilor mezencefalici , insotita de multiple fenomene vegetative : pielea uscata cu reducerea secretiei de sudoare , constipatie , hipotermie ,lipsa de initiativa , somnolenta . Se przinta adesea in cadrul asa numitei "slabiri endogene" a fetelor si a femeilor tinere cu dismenoree sau la persoanele longiline , astenice , unde apare o adevarata hipotonie generala fiziva si psihica . O alta forma e hipotnia prin epuizare . Apare la barbati sau la femei angajati in activitati fizice sau psihice intense , fara suficienta adaptare si pregatire prealabila pentru aceste cerinte . La acestia se instaleaza o stare de hipotonnie arteriala cu astenie , cu incapacitatea de a face fata la cele mai mici efortri , cu impotenta sexuala . Pe langa reglementarea activitatii se recomanda si un tratament sedativ , evitarea excitantilor iar la barbti se administreaza testosteron 10 25 mg pe saptamana timp de 1 2 luni. in esenta , hipotensiunea srteriala esentiala este caracterizata prin dereglarea neuro-hormonala a tensiunii arteriale , cu tendinta spre valori scazute , ce se afla in opzitie cu dereglarile din hipertensiunea arteriala . Prognosticul hipotensiuni arteriale este bun . Se mentioneaza chiar longevitate . TRATAMENT HTA esentiala in absenta unei crize cunoscute , are uneori un caracter familial si se intalneste y la cei care fac mari eforturi intelectuale . Se datoreste mecanismelor nervoase si endocrine care mentin reglarea circulatiei . Boala este y asimptomatica , depistarea fiind intamplatoare . Exista si forme clinice cu sintome atribuite de obicei unei nervroze : cefalee occipitala , insomnii , palpitatii , transpiratii . in unele cazuri pot aparea manifestari liptimice , mai rar sincope . hTA esentiala este permanenta si are un progres bun. Forma asimtomatica nu necesita vreun tratament . in formele cilinice cu manifestari subiective se recomanda psihoterapia (lamurirea si incurajarea bolnavului asupra lipsei de pericol a bolii) , evitarea surmenajului fizic sau intelectual , un regim de viata igenic , cu ore suficiente de somn , plimbari in aer liber , practicarea moderata a culturii fizice , masaj , dusuri de inviorare , alimentatie de calitate si completa . Daca nu exista alte contraindicatii , cafeaua si alcolul sun permise in cantitati moderate . 2. HIPOTENSIUNEA ARTERIALA SECUNDARA SIMPTOMATICA hTA simtomatica se intalneste in insuficienta supra renala , intoxicatie cu alcol sau nicotina , boli cronice casectizante pericardita constructiva , stenoza aortica sau mitrala , tumori cerebrale . Prognosticul este al bolii de baza . Tratamentul se adreseaza indeosebit afectiunilor cauzate si in al doilea rand hTA , pentru care masurile terapeutice sunt similare cu tratamentul hipotensiunii esentiale. A.HIPOTENSIUNEA CEREBRALA IZOLATA Hipotensiunea cerebrala izolata poate fi permanenta sau poate aparea sub forma de crize , pe un fond de usoara hipotensiune cerebrala permanenta . Caracteristica , la acesti bolnavi , este przenta fenomenului hTA in conditiile unei TA umerale cu valori normale . Este scazuta numai tensiunea arterei centrale a retinei. Este vorba de o dereglare tensionala regionala . Cand hTA apare in crize , manifestarile de hTA apar numai cand bolnavul se scoala brusc din pat , la emotii sau la efort . Caracteristic pentru acesti bolnavi este mentionarea , intre limite normale a tensiunii arterei centrale a retinei , atata vreme cat stau in decubit dorsal si scade brusc in pozitia de ortostatism . Semnele clinice sunt asemanatoare cu cele din hipotensiunea generala. in crize de hipotensiune se poate administra apa distilata , intravenos 20 ml zilnic , timp de 10 15 zile B.INSUFICIENTA SUPRARENALA- BOALA ADDISON Boala Addison sau insuficienta cronica a glandelor suprarenale se datoreste incapacitatii suprarenalelor de a produce si secreta hormonii in cantitatea ceruta de nevoile organismului . ETIOLOGIE Insuficienta suprarenala este urmarea unui proces distructiv al auprarenalelor , cel mai adesea de natura tuberculoasa , fapt pentru care orice addisonian trebuie intrebat daca a avut o afectiune baciliara (infiltrat pulmonar , pleurezie , tuberculoza plumonara) , o cauza este y este si atrofierea glandelor suprarenale , ca urmare a unui proces de auto-imunizare . Mai rar boala este provocata de sifilis sau de o hemorogie intraglanduara. SIMPTOME in faza de debut boala prezinta urmatoarele simptome : oboseala , lipsa poftei de mancare , hipotensiune arteriala , usoara scadere in greutate , care nu au nimic caracteristic si de aceea boala poate fi confundata cu afectiuni care au manifestari similare . Cu timpul insa , simptomele se accentueaza si alarmeaza pe bolnav. Oboseala fizica si cea intelectuala devine intensa , fiind mai pronuntata in cursul dimineti . Starea bolnavului se invioreza spre seara . o manifestare tipica a bolii este hiperpigmentarea tegumentelor si mucoaselor . Hiperpigmentarea este cu atat mai intensa cu cat insuficienta supra renala este mai severa . Atentia este retinuta de prezenta unor pete pigmentare de culoare bruna-cenusie pe partile descoperite ale corpului , pe fata , coate , genunchi , la nivelul liniilor palmare si al eventualelor cicatrici operatorii . Este caracteristica , de asemenea , hiperpigmentatia bruna a aerelor si a organelor. Un semn important pentru recunoasterea afectiunii il constituie prezenta petelor , pigmentarea pe mucoasa bucala Addison , fiind consecinta deshidratarii prin pierdere excesiva de clorura de sodiu , datorita tulburarilor digestive (anorexie , varsaturi , denutritie). in toate cazurile tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mm Hg . Addisonienii au diverse manifestari nervoase : iritabilitate , apatitie , negativism , anxietate . Ulcerul duodenal este frecvent asociat cu boala Addison . in astfel de cazuri , tratamentul cu cortizon trbuie facut cu multa precautie . Tulburarile in sfera sexuala (scaderea sau pierderea potentei si a fertilitatii) sunt frecvente la barbatii addisonieni . La femei sarcina este un facor agravant al bolii . Tratamentul cu cortizon remediaza in buna parte tulburarile ivite in sfera sexuala . Atat bolnavul cat si personalul sanitar care il ingrijeste trebuie sa stie ca addisoniennii sunt foarte fragili . Numerosi factori ca eforturile fizice si intelectuale , bolile febrile interventiile chrurgicale , frigul si caldura excesive dezechilibreaza usor organismul . in aceste conditii pe care un organism sanatos le suporta cu usurinta , starea addisonianului se inrautateste brusc . Tensiunea generala se prabuseste , apar varsaturi si diaree , bolnavul nu se mai poate alimenta si poate intra in coma . DIAGNOSTIC Boala Addison trebuie suspectata la toti hipotensivii care se plang de oboseala , lipsa de pofta de mancare si de pirdere in greutate . Deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali . intre analizele de laborator , locul principal il detin dozarile de potasiu in sange si urina . Concentratia sodiului si a potasiului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi ale potasiului in sange (peste 45 mEq/1) si concentratiei scazute ale sodiului sanguin (sub 45 mEq/1) . TRATAMENT Aplicarea in ultimele decenii , pe scara larga , a preparatelor sintetice de glucocorticoizi (cortizon , acetat , Prednison ) a simplificat mult tratamentul bolii Adison , facand dintr-o boala grava o afectiune compatibila cu viata . C.INTOXICATIA CU ALCOOL METILIC Hipotensiune apare si in intoxicatia cu alcool metilic. Aceasta intoxicatie se caracterizeaza prin fenomene grave , rapid mortale , cu sau fara fenomene oculare . Fenomenele de intoxicatie apar dupa o perioada de latenta de la 11 la 36 ore . Apar : starea ebrioasa , alterarea sarii generale , ameteli , senzatia de slabiciune , cefalee outernica , somnolenta , varsaturi , diaree , dureri abdominale , facies cianotic , transpiratii , tahicardie , dispnee , hipotensiune arteriala . Intoxicatul acuza senzatia de constrictie toracica . Se instaleaza coma , insotita de hipotermie , hipotensiune si uneori , edem pulmonar acut . Apar destul de precoce tulburari de vedere ("vad ca prin ceata") si uneori , alterari ale perceperii culorii . Apar fenomene nervoase . Coma este agitata , insotita de crize de contracturi tetaniforme sau / si convulsii . Se instaleaza acidoza , care terbuie eficient corectata si este un important element de prognostic . Bolnavul trebuie supravegheat minim 5 zile (timpul de eliberare a metanolului din organism ) . TRATAMENT Antidotul este alcolul etilic , care blocheaza metabolismul alcoolului metilic si favorizeaza eliminarea acestuia din urma din organism . Se administreaza o solutie de alcool etilic 50% din 4 in 4 ore , cate 0,5 ml /Kg corp . D.INTOXICATIA CU NICOTINA Se inregistreaza hipotensiunea arteriala si in cazul intoxicatiilor cu nicotina . Pe langa simptom se mai inregisteraza : arsuri-faringiene si epigastrice , colici abdominale , varsaturi , diaree , tulburari respiratorii , prabusirea tensiuii arteriale pana la deces , paloare , sudori , cefalee , ambliopie , vertij , plus accentuat , somnolenta , frisoane , respiratie superficiala. De mentionat ca in cazul tratamentului nu se stie un antidot specific , dar se intervine cu spalaturi gastrice cu carbune activat , permanganat de potasiu , provocare de varsaturi , administrare de purgative , oxigenoterapie , tratament specific pentru insuficienta circulatorie acuta , tratamentul convulsiilol , daca este cazul. CONCLUZII Hipotensiunea arteriala poate apare , mai mult sau mai putin accentuata in cadrul unui mare numar de boli cronice . Adesea sunt greu de precizat caracterul esential sau secundar al hipotensiunii . Hipotensiunea arteriala acuta face parte din insuficienta cardio-circulatorie . Hipotensiunea arteriala secundara se constituie ca un simtom in cadrul bolii respective. Hipotensiunea arteriala poate aparea : dupa unele boli infectioase (febra tifoida , viroze ) , in anemiile severe , boli caracterizante ( tuberculoza , cancer ) , in cursul sindroamelor endocrine ( mixedem , insuficienta suprarenala ) , bolile ficatului (ciroza ) , scleroza cerebrala , starile dupa infart miocardic , in varice extinse ale membrelor inferioare , in visceroptota cu insuficienta peretelui abdominal , in depresia melancolica , psihastenie , in bolile carentiale , in distrofia alimentara . 3. HIPOTENSIUNEA ORTOSTATICA Ceea ce ete esential in hipotensiunea artostatica este faptul ca acesti bolnavi se simt bine si cu tensiunea arteriala normala in pozitie culcata , dar prezinta o stare de rau care poate merge pana la starea sincopa , cu scaderea pronuntata a tensiunii arteriale cand se ridica in pozitie ortostatica sau cand raman in picioare timp indelungat. in mod normal , in ortostatism , tensiunea maxima oscileaza in jurul valorilor sale in pozittie culcata . Practic , vorbim de hipotensiune arteriala ortostatica numai cand maxima scade , in ortostatism , cu cel putin 20 mm Hg . Cifrele cele mai obijnuite de scadere a maximei sunt intre 40 80 mm Hg . Scaderea tensiunii este brusca sau progersiva si intereseaza in general atat maxima cat si minim . Scaderile tensionale in ortostatism pot aspare la orice valori tensionale provocand aceeasi simptomatologie , chiar si la persoane care au valori peste cele normale in pozitie culcata. Tulburarile subiective sunt multiple variind de la o simpla stare de rau , cu fatigabilitate , pana la starea de sincopa . Fenomenul apare mai ales dupa o stare prelungita de decubit , dimineata la scularea din pat , sub forma tulburarilor de vedere , auditive , vajaieli in urechi , vertij . Alte ori apar scurte absente sau pierderea memoriei pentru scurt timp . Bolnavii devin palizi , voce slaba , si daca nu se intind pe pat poate surveni sincopa. Hipotensiunea ortostatica poate avea un caracter esential sau poate apare ca o forma secundara , consecutiva unor boli generale si ale sistemului nervos. Semnele clinice sunt asemanatoare in ambele imprejurari . PATOGENEZA HIPOTENSIUNII ORTOSTATICE este mult discutata. in orice caz este vorba de o insuficienta adaptare posturala a sistemului regulator al tensiunii arteriale , o insuficienta a vasoconstrictiei ortostatice. in mod normal ortostatismul produce prin mecanismul freflex o constrictie a vaselor splahnice si astfel se mentine si in pozitie ortostatica presiunea sanguina normala . La hipotensivii ortostatici acest mecanism lipseste sau nu este suficient . TRATAMENT Se recomanda bandaje elastice aplicate membrelor inferioare si o centura abdominala , pe langa tratamentul expus la hTA esntiala . S-a recomandat si un tratament chirurgical , denervarea sinusului carotidian uni sau bilateral , dar esecurile au intrecut succesele . Radio terapia sinusurilor carotidiene nu a dat rezultate scontate . CONCLUZII Hipotensiunea ortostatica este o forma cinica insotita de lipotimii , uneori de sincope , care apar cu ocazia trecerii de la clinostatism la ortostatism . Exist forme esentiale , intalnite la bolnavii inalti si slabi , si forme simptomatice , observate in boli grave casectizante , in unele afectiuni neurologice , in insufucienta suprarenala etc . Se consdera ca boala se datoreste insuficientei reflexelor vasoconstrictoare , care face ca sagele sa se acumuleze in vasele membrelor inferioare , rezultand o ischemie cerebrala trecatoare . Trecera de la clinostatism la ortostatism se insoteste de o scadere a tensiunii arteriale cu peste 20 mmHg . Pulsul scade si apar ameteli , lipotimii sau chiar sincope . Tulburarle survin la cateva minute dupa schimbarea pozitiei . O forma particulara a fost descrisa la indivizii de peste 40 de ani , caracterizata prin hipotensiune . ETIOLOGIA HIPOTENSIUNII ARTERIALE Hipotensiunea arteriala poate apare in cadrul unui mare numar de boli cronice si atunci luam in discutie factorii etiologici care au generat afectiunea de baza , care a determinat aparitia hipotensiunii arteriale ca simptom , dar hipotensiunea arteriala poate apare ca boala de sine statatoare a carei cauze sunt mai greu de precizat . in acest caz vorbim de hipotensiune arteriala esentiala . Este foarte greu de precizat caracterul esential sau secundar al hTA . in general hTA acuta are ca mecanisme declansatorii insuficienta cardio-circulatorie sau perturbarea mecanismelor endocrinoneurovegetative . Nu trebuie negat nici aspectul traumelor emotionale avand in vedere ca o mare eficienta in tratarea hTA , s-a dovedit a fi psihoterapia . in cadrul capitolului consacrat clasificarii hTAacesta s-a realizat avand la baza chiar factori etiologici , asa ca ne vom rezuma numai a-i aminti pe cei care privesc hTA simptomatica . Acestia sunt : - factori cardio-vasculari ; - factori endocrini ; - factori neurologici ; - factori infectiosi ; - factori alergici ; - factori toxici ; - factori chirurgicali ; TABLOU CLINIC TABEL NR.1 TABLOUL CLINIC AL HIPOTENSIUNI ARTERIALE SIMPTOME OBOSEALA FATIGABILITATE MARCATA RANDAMENT PSIHIC SI FIZIC SCAZUT DEPRESIE PSIHICA INSOMNII IRASCIBILITATE LIPOTIMI SI SINCOPE AMETELI TULBURARI DE VEDERE VERTU ZGOMOTE iN URECHI ACROCIANOZA TEGUMENTE ROZE CU PETE VIOLACEE TRANSPIRATII STAREA GENERALA ALTERATA SCURTE ABSENTE VOCE SLABA TEGUMENTE PALIDE IMPOTENTA SEXUALA DISMENOREE HIPOTONIE FIZICA SI PSIHICA Am concentrat in tabloul przentat mai sus inventarul simptomelor aparute in hTA Nu este obligatoriu ca ele sa apara in cadrul unei afectiuni de hTA fiind la o hTA esentiala , ortostatica sau simptomatica , de aceea am insistat asupra aspectului tabloului clinic in cadrul prezentarii separate a celor trei tipuri de hTA .De retinut este faptul ca numarul crescut al simptomelor indica gravitatea afectiunii acesteia. DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL Diagnosticul pozitiv si diferential impune tehnici specifice ghidandu-se in primul rand dupa tabloul clinic . Prioritar este sa se stabileasca delimitarea clara a formei hipotensiunii arteriale , respectiv hipotensiune arteriala esentiala in cazul in care nu se deceleazaa o cauza clara , hipotensiunea ortostatica avand un simptom caracteristic scaderea de T.A. la schimbarea pozitiei culcate in pozitie ortostatica , si in sfarsit hipotensiunea arteriala simptomatica , care apare in cadrul unor afectiuni cronice , ca simptom . in general , este dificil de precizat caracterul esential sau secundar al hipotensiunii arteriale . in stabilirea diagnosticului de hipotensiune arteriala trebuie sa se aiba in vedere efectuarea unui diagnostic diferential cu : virozele , anemiile severe , tuberculoza , cancerul , insuficienta suprarenala , hipotiroidismul , mixedemul , ciroza hepatica , scleroza cerebrala izolata , starile de dupa infarct miocardic , depresiunea melancolica , psihastenia , bolile carentiale , distrofia alimentara . Deci , in general diagnosticul se bazeaza pe circumstantele declansatoare , starea bolnavului , valorile tensiunii arteriale . Hipotensiunea arteriala esentiala poate fi cu un caracter permanent si sa fie caracteristica familiei si sa nu deceleze o alta cauza . DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL Hipotensiunea arteriala esentiala (primara) se va deosebi de hipotensiunea arteriala secundara (simptomatica) in cadrul anamneziei , semnele clinice si paraclinice vor conduce la precizarea diagnosticului . Hipotensiunea ortostatica are un caracter interminent si apare la trecerea brusca din clino in ortostatism si apar modificari de vertij , tulburari de vedere , palpitatii , paliditate si greata . EVOLUTIE SI PROGNOSTIC in ceea ce priveste evolutia si prognosticul hipotensiunii arteriale trebuie privita diferit , astfel in hipotensiunea arteriala esentiala remarcam o evolutie relativ stationara . Uneori pe fondul de hipotensiune arteriala permanenta se genereaza crize de hipotensiune paroxistica . in ceea ce priveste prognosticul hipotensiunii arteriale este bun . Se mentioneaza chiar longevitate . in ceea ce priveste evolutia hipotensiunii ortostatice este buna cu conditia ca afectiunea sa fie descoperita la timp si sa se stableasca si sa se respecte planul terapeutic . De asemenea si prognosticul este pozitiv . Astfel stau lucrurile in ceea ce priveste hipotensiunea arteriala simptomatica . in acest caz verdictul il da afectiunea de baza , spre exemplu daca este o intoxicatie acuta cu nicotina, atat evolutia cat si prognosticul trebuie sa se faca cu precautii . Daca hipotensiunea arteriala apare pe fondul unei afectiuni cronice cu posibilitati de ameliorare in urma unei strategii terapeutice corespunzatoare la care si organismul sa raspuna , atunci si evolutia si prognosticul hipotensiunii se regleaza la parametrii dati de afectiunea de baza . O parte din bolnavii cu hipotensiune arteriala esentiala pot trece cu timpul in categoria bolnavilor hipotensivi. Mai putem preciza ca persoanele cu hipotensiune arteriala sunt longevive si pot trai mai mult decat cei cu tensiune crescuta sau chiar normala . COMPLICATIILE HIPOTESIUNII ARTERIALE SOCUL , SINCOPA SI LESINUL 1.SOCUL Este un sindrom clinic cu etiologie variata , caracterizata printr-o insuficienta circulatoie acuta , avand ca expresie clinica prabusire tensiuni arteriale . Socul trbuie deosebit de colaps , primul fiind o manifestare hemoclinamica si maetabolica , o perturbare grava si durabila , iar ultimul o manifestare exclusiv hemodinamica , scaderea TA , de obicei tranzitorie . Cu alte cuvinte colapsul este rasunetul hemodinamic al socului . Socul poate fi , in fuctie de etiopatogenie , de mai multe feluri si anume : -socul hipovolernic datorita pierderii masive de sange ; -socul septic datorat diferitelor infectii ; -socul hipoxic care este produs de afectiuni pulmonare care produc hipoxemie ; -socul neurogen care apare in treaumatisme craniene , anestezii , embolia gazoasa , cardiogen ce este produs de infarctul miocardic urmat de scaderea brusca a TA , aritmii cu ritm rapid . Caracteristica pentru inceputul socului este fie reducerea masei sanguine circulante , fie reducerea debitului cardic . Dar si intr-un caz si in altul , rezultatul este acelasi scaderea TA . Organismul intervine prin mecanismele sale compensatoare : vasoconstrictie generalizata , cu redistribuirea sangelui spre organe de importanta vitala (coronare , creier) si tahicardie , cu mensinerea TA la un nivel care permit aprovizionarea creierului si a inimi cu oxigen . Cat timp TA si aprovizionarea cu sange a creierului si a coroanarelor se mentin in limitele normalului , socul este compensat . Cand starea de soc se prelungeste , mecanismele compensatoare devin insuficiente , debitul cardiac si tensiunea arterila scad progresiv si apare anorexia generalizata . Se crede ca factorii care genereaza decompensarea se datoresc vasoconstructiei compensatoare prelungite , care contribuie la aparitia leziunilor metabolice si toxice tisulare . Hipoxia , acidoza si descarcarea enorma de histamina si urotonica produc vasodilatatie si decompensarea socului . SIMPTOME Se descriu obisnuit trei stadii : in stadiul compensat , de obicei reversibil , bolnavul este vioi , uneori agitat si anexios , puls rapid , TA normala , chiar crescuta , atrage atentia paloarea , transpiratia , polipneea , tegumentele palide si reci , cianoza unghiala , oliguria , mioza . Adeseori evolueaza spre stadiul de soc decompensat , de obicei ireversibil , cand bolnavul este apatic , obnubilat , dar constient , tegumentele sunt palide cianotice , umede si reci , pulsul este rapid , de obicei peste 100 , mic ,filiform , uneori imperceptibil , tensiunea arteriala este scazuta sub 100 mm Hg , venele superficiale colabate , fiind dificila punctionarea lor , respiratia este frecventa si superficiala , pupilele dilatate , anuria este obijnuita . in ultima faza , ireversibila , bolnavul intra in coma , tegumentele sunt cianotice , pamantii , marmorate , pulsul rar si slab , tensiunea 0 , venele periferice destinse , pupilele prezinta midriaza fixa . DIAGNOSTICUL Se bazeaza pe circumstanta declansatoare , starea bolnavului , valorile tensiunii arteriale . PROFILAXIA presupune tratamentul corect al afectiunii cauzale . TRATAMENTUL in faza unei stari de soc supravegherea pulsului , a diurezei orale , a TA si a presiunii venoase centrale este obligatorie . Se va trata corect afectiunea cauzala , iar bolnavul va fi asezat pe spate , cu capul mai jos decat piceoarele (numai pe o perioada limitata de timp si daca exista certitudinea ca nu prezintasi un traumatism cranian) . Temperatura trebuie sa fie constanta si mediul linistit . Tratamentele generale constau , dupa caz , in masaj cardiac extern , insotit de respiratie artificiala "gura la gura" , ventilatie asistata , administrare de O2 , compensarea acidozei prin bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic sau THAM 150 ml , injectie rapida i.v. Pentru combaterea hipovolemiei se foloseste , dupa caz , Dextran 70 in solutie de NaCl , 1000 1500 ml solutie Ringer lactat , gelatini , sange , plasma sau albumina . Glucoza 5 10 % si serul fiziologic au efect redus . Rolul asistentei medicale seste important . in ceea ce priveste primul ajutor , in afara spitalului , trebuie sa calmeze bolnavul , sa combata durerea cu analgetice , sa-l aseze in pozitie decliva , sa acopere bolnavul , dar sa nu uzeze de mijloace de incalzire energetica (pentru a nu mari vasodilatatia periferica) . Sa controleze TA si sa anunte salvarea sau pe cel mai apropiat medic . in spital trebuie sa transporte bolnavul la serviciu de terapie intensiva , dezbracandu-l cu grija si asezandu-l cu capul in pozitie decliva . Asistenta trebuie sa pregateasca tot ce trebuie pentru tratamentul bolnavului : perfuzi cu noradrenalina , analgetice . Urmarirea evolutiei bolnavului este o indatorire fundamentala . 2.SINCOPA SI LESINUL DEFINITIA Sincopa este un sindrom clinic caracterizat prin pierderea brusca , de scurta durata , a cunostintei si a fuctiilor vitale , datorita opririi trecatoare si reversibile a circulatiei cerebrale. Lipotimia sau lesinul este o pierdere de cunonstinta usoara , incompleta , care apare la persoane emotive , cu labilitate psihica , dupa emotii puternice , avand un fond favorizant patogenic : stenoza aortica , hipotensiune arteriala , infartul miocardic , tulburarile de ritm rapid , cardiopatiile congenitale cianogene . SINCOPA SIMPTOME Bolnavul este inert , imobil , palid , nu reactioneaza la excitatie , nu respira , nu are puls , nu se aud bataile inimii , TA este scazuta sau prabusita , pupilele sunt midriatice . Bolnavul se afla intr-o stare de moarte aparenta moarte clinica care se termina fie prin revenirea constintei , fie prin moarte reala moarte biologica . Daca isi revine fata se coloreaza , pulsul si zgomotele inimii reapar , constinta revine . De obicei dupa 5 secunde apar tulburari de vedere , dupa 15 secunde bolnavul isi pierde cunostinta si dispar reflexele , iar dupa 20 30 de secunde se opreste respiratia , apar convulsi generalizate , pierderea urinii si a materilor fecale , iar peste 4 5 minute urmeaza moartea . LIPOTIMIA in cazul lipotimiilor , bolnavul se afla intr-o stare de obnubilare , fara pierderea complecta a cunostintei si fara abolirea totala a functiilor vegetative , pulsul , bataile cardiace si respiratia sunt perceptibile , iar TA masurabila este precedata de ameteli , sudori reci , tulburari vizuale , bolnavul avand timp sa se aseze inainte de a se prabusi ; dureaza cateva minute sau mai mult si se termina progresiv . TRATAMENT Primul gest terapeutic este asezarea pacientului in decubit cu picioarele usor ridicate . Se combate mecanismul de producere hipotensiunea arteriala , rarirea ritmului , ortostatismul . Nu se administreaza lichide pe cale orala . Tratamentul de reanimare consta in aplicarea a 2 3 lovituri de pumn violente in regiunea precordiala , masajul cardiac extern , respiratie "gura la gura" . Se cheama medicul de urgenta si se respecta toate indicatiile terapeutice . TRATAMENTUL HIPOTENSIUNII ARTERIALE Tratamentul hipotensiunii arteriale consta din urmatoarele mijloace , in cazul celei esentiale : 1.Psihoterapie Se va explica bolnavului nesemnificatia patologica a hipotensiunii esentiale . 2.Cultura fizica medicala care amelioreaza tulburarile neuro vegetative si creste nesemnificativ valorile tensiunii . 3.Medicamentele vasopresoare - acestea pot fi clasi ficate in : - SIMPATOMIMETICE -ANGIOTENSINA in cazul medicamentelor simpatomimetice amintim : Efedrina , Noradrenalina si Efortilul . Medicamentele simpatomimetice produc vasoconstrictia arteriala periferica prin stimularea ??(alfa) receptorilor adrenergici. Mod de preparare: EFEDRINA cp 50 mg 1 3 / zi sau fiole 1 mg 12 / zi injectabil , subcutanat sau i.m. 7 10 zile NORADRENALINA (NORATRINAL) Fiole 2 si 4 mg /250 ml solutie glucoza 5 % , perfuzie i.v. sub controlul continuu al TA EFORTIL capsule si fiole 10 mg x 1 3 / zi oral , i.m sau i.v. in ceea ce priveste administrarea ANGIOTENSINEI aceasta se administreaza 2 5 mg perfuzie i.v. cu solutie de glucoza 5 % . Angiotensina produce vasoconstrictie prin actiune directa asupra peretelui arterial . De retinut un amanunt foarte important : NU SE MAI RECOMANDA urmatoarele medicamente : ADRENALINA ca fiind ??(alfa) si ? (beta) stimulent adrenergic , odata cu efectul vasoconstrictiv creste si consumul de oxigen al miocardului . Nu se mai recomanda nici ANALEPTICELE CENTRALE ca : Pentetrazol , Cofeina , Lobelina , Stricnina cu actiune asupra centrilor nervosi vasomotori respectivi , avand eficacitate redusa . in hipotensiunea arteriala secundara tratamentul este identic cu cel di hTA esentiala si socul decompensat (hipovolemic , cardiogen , toxico-septic , anafiliactic). Tratamentul de mai sus I se adauga si tratamentul bolii determinante : tratament antiinfectios , tratament antitoxic , tratament specific endocrin . Bolnavul trebuie sa stie la plecare , modul de a lua medicamentele , semnele preliminare ale supradozarilor de medicamente , datele de prezentare la control medical. in general tratamentul se adreseaza indeosebi afectiunii cauzale si in al doilea rand hipotensiunii arteriale pentru care masurile terapeutice sunt similare cu tratamentul hipotensiuii esentiale . PROFILAXIA HIPOTENSIUNII ARTERIALE Profilaxia hipotensiunii arteriale urmareste , in primul rand , educarea in vederea unui comporament de viata adecvat , cunoasterea simptomelor legate de hipotensiunea arteriala si a strategiilor de prevenire a complicatiilor . De exemplu , cei cu hipotensiune arteriala ortostatica trebuie sa stie si sa respecte tehnicile de ridicare din pat , dietele hipercalorice , oxigenarea si evitarea substantelor toxice. Tratarea cu seriozitate a fiecarui simptom si prezentarea la medic pentru prevenirea instalarii cronicizarii unor afectiuni care apoi sa determine si aparitia hipotensiunii arteriale. Cooperarea bolnavului cu medicul si asistenta medicala pentru a intelege cat mai multe despre lantul vicios declansat prin veriga primului simptom care neluat in seama adauga alta veriga alt simptom celui incipient si astfel ar sti sa preantampine aparitia caracterului cronic al afectiunii. Tot in perimetrul profilactic se recomanda calirea organismului , alimentatia echilibrata pentru a preveni anemierea , slabirea organismului si ca urmare , vulnerabilitatea la factorii infectiosi . Sa nu uitam ca virozele , tuberculozele sunt asociate cu hipotensiunea . in acest ultim aspect , putem sublinia aspectul profilactic , necesitatea asanarii focarelor de infectie . ROLUL ASISTENTEI MEDICALE iN RECUNOASTEREA SI iNGRIJIREA BOLNAVILOR CU HIPOTENSIUNE ARTERIALA 1.CONDITII DE SPITALIZARE Asistenta medicala detine o pozitie foarta importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi . Justificarea rolului ei rezida in caracterul unor boli ce pot sa se incadreze chiar in cadrul urgentelor medicale , sa ne gandim , de exemplu , numai la hTA ce urmeaza un infarct miocardic , care reclama atat o internare de urgenta dar si o internare indelungata . Dar pentru a-si indeplini menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice , chiar perfect , diferitele tehnici de ingrijire a bolnavului , ci trebuie sa cunoasca notiuni teoretice care sa-i permita depistarea unui semn precoce , interpretarea acestuia si daca este nevoie chiar interventia in sitatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale . Asistenta medicala este obligata sa noteze toate datele referitoare la puls , TA , dieta , medicatie . Ea trebuie sa asigure repausul fizic si psihic al bolnavului , care aproape in toate aceste categorii de afectiuni este indispensabil . Nu trebuie insa sa uite dezavantajele repausului indelungat la apt , fapt pentru care este necesar sa se recomande alegerea pozitiei sezande sau semisezute . Asistenta este datoare sa le asigure bolnavilor confortul si linistea , asigurarea conditiilor de efectuare a toaletei personale . La fel de important este si asigurarea repausului psihic . Vizitatorii numerosi , disctiile cu voce tare , chemarile la telefon , ca si neantelegerile familiale sau profesionale sunt tot atatea cauze care pot frana evolutia favorabila a afectiunii. Tabloul clinic trebuie facut clar si foarte sistematizat , memorat , cunoscand mecanismele de interconditionare a simptomelor . Si nu este necesar sa le cunoasca numai teoretic ci si sa le recunoasca practic. Avand aceste cunostinte temeinice referitoare la tabloul clinic poate sa determine diagnosticul pozitiv sau sa stabileasca diagnosticul diferential . Cunoscand toate aceste aspecte va sti sa preantampine complicatiile si chiar sa educe pacientul in ceea ce priveste regimul de viata , tratamentul dietetic , medicamentos , in cadrul sarcinilor de serviciu incadrate in educatia sanitara . in mare parte se face observatia ca ingrijirea bolnavilor , in esenta , cuprinde aceleasi verigi generale . Totusi felul imbolnavirilor , caracterul infirmitatilor pe care le imprima vremelnic sau definitiv bolnavului , gradul suferintelor acestuia ca si particularitatile psihologice ale fiecarui bolnav aparte fac ca pe langa sarcinile generale de ingrijire comune tuturor bonavilor sa apara un numar tot atat de mare de alte sarcini , care sunt mult mai putin specifice numai unor grupe de boli , unor anumite boli sau eventual numai unor bolnavi . Di acest motiv sarcina a orcarei ingrijiri este cunoasterea bolnavului in functie de gradul urgentei in complexitatea sa psihosomatica , boala de care sufera , faza in care se gaseste aceasta boala , modul cum bolnavul suporta suferinta lui , ca si problemele lui psihosociale , familiale sau profesionale care eventual il framanta si sub tensiunea lor insasi spitalizarea constituie o suferinta majora . intrucat hTA se repercuta in mod specific asupra psihicului bolnavului ,particularitatile de ingrijire ale bolnavilor la sectile de specialitate privesc numai natura investigatiilor si a tratementelor curente ci si unele particularitati de comportare fata de bolnav , ceea ce trebuie individualizat . Este bine ca din informatiile culese de la bolnav , din sarcinile curenta si cele specifice in cauza cunoscte de asistenta prcu si din sarcinile primite de la medic in legatura cu cazul dat , ea sasi alcatuieasca un plan complex de ingrijire pentru fiecare bolnav in parte . Aceasta sa cuprinda ingrijirea curenta a bolnavului , planul de investigatie si masuri terapeutice , oranduite in ordinea fireasca a urgentri si indeplinirii lor . Volumul si densitatea sarcinilor ca si ritm de executare a lor se acomodeaza in primul rand la gravitatea si urgenta cazului dar si la la particularitatile psihologice si gradul de epuizare a bolnavului . Acest plan de complex de ingrijire se preda apoi schimburilor urmatoare , ceea ce asigura continuitatea ingrijiri bolnavilor . Durata pentru care se executa planul de ingrijire este foarte diferita , putand varia de la catev ore la cateva zile si chiar mai mult . Continutul lui insa se modifica pe masura ce bolnavul intra din faza diagnostic in faza de tratament , respectiv de covalescenta a bolii sau pe masura sosirii rezultatelor examinarilor paraclinice . Planul se consemneaza pe foaia de temperatura a bolnavului sau in condica de predare de preluare a serviciului . El cuprinde in esenta , urmatoarele probleme : -asigurarea conditiilor adecvate de mediu ; -ingrijirile generale ; -alimentatia ; -supravegherea bolnavului ; -recoltarea produselor biologoce pentru analiza si pregatirea explorarilor paraclinice; -prevenirea si recunoasterea complicatiilor masurilor de urgenta pana la venirea medicului ; -regimul de viata in spital ; -medicatia si alte metode de tratament ; -pregatirea bolnavului pentru externare si probleme de educatie sanitara . 2. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE iN DIAGNOSTICAREA HIPOTENSIUNII ARTERIALE a)Asistarea medicului in timpul examinarii clinice a bolnavului Participarea asistentei la examenul cilnic medical al bolnavului este o obligaaie profesionala . Ajutand medicul si bolnavul la examenul cinic , asistenta contribuie la crearea unui cliumat favorabil pentru relatia medic bolnav . Pentru aceasta asistenta are urmatoarele sarcini : -pregatirea psihica si fizica a pacientului : - asistenta anunta bolnavul si il lamureste asupra caracterului inofensiv al examinarii - se ajuta bolmavul sa ia pozitiile indicate de medic pentru examinare - se ajuta la dezbracare si imbracare - pregatirea materialelor si a instrumentelor necesare examinarii : termometru , tensiometru , stetoscop - se verifica starea de functionare a instrumentelor - se inmaneaza medicului instrumentele solicitate -pregatirea documentelor medicale (fisa , foi de observatie , rezultatul analizelor) -asistenta trebuie sa asigure linistea necesara desfasrarii examenului -se noteaza toate indicatiile si prescriptiile medicului din timpul examinari (medicatie , doze , aerul , modul de administrare , alimentatie , hidratare , examene de laborator si examene paraclinice) b)Explorari paraclinice Colaborarea si examinarea clinica a bolnavului este una din sarcinile importante ale asistentei . Ajutorul acordat medicului si bolnavului in cursul examinarii clinice degerveaza pe aceasta din urma de eforturi fizice si previne o serie de suferinte inutile , contribuie la crearea unui climat afectiv favorabil intre bolnav medic asistenta , face accesibila medicului exporarea tuturor regiunilor organismului , servindu-l si cu instrumentarul necesar , toate acestea intervenind pentru scurtarea timpului expunerii bolnavului in stare fizica si psihica precara la traumatismul examinarilor si recoltarea produselor biologice in vederea examinarii. Bolnavul trebuie pregatit pentru recoltare , pentru buna reusita a examenelor de laborator , in primul rand trebuie sa i se explice ce urmeaza sa i se faca . Pentru aceasta ar trebui sa se foloseasca metode cat mai blande si mai putin traumatizante , alese de la caz la caz . Bolnavii mai suspiciosi sau agitati vor trebui linistinti prin cuvinte potrivite sau , la nevoie , chiar pe cale medicamentoasa . Li se va explica bolnavilor necesitatea analizelor . Ei trebuie sa fie convinsi ca recoltarea se face in interesul lor , ca aceasta contribuie hotarator la stabilirea diagnosticului si tratamentului . Rezultatele bune se vor obtine numai daca aceasta munca de lamurire este insotita de manopere cat mai putin dureroase si neplacue , respectandu-se , pe cat posibil , pudoarea bolnavului . Avand in vedere ca de multe ori aceleasi recoltari trbuiesc repetate pe cursul bolii , bolnavii bine pregatiti vor ajuta ei insasi asistenta in efectuarea lor . Pe langa pregatirea aratata , mai sunt necesatre si alte precautii pentru fiecare recoltare in parte . Unele recoltari se fac pe nemancate , stiut fiind ca alimentatia provoaca secretie de suc gastric , influenteaza numarul globulelor albe si modifica compozitia chimica a sangelui. Aceste recoltari vor fi deci executate dimineata cand bolnavul nu s-a ridicat din pat . Pana la luarea probelor resprctive bolnavii nu trebuie sa faca miscare , sa nu se spele cu apa rece , sa nu fumeze , sa fie ferit de influenta impresiilor noi ale zilei , conditii care pot falsifica in mare masura analiza respectiva . Nerespectarea normelor de pregatire atrage dupa sine rezultate false de laborator , cu urmari foarte grave pentru bolnav . Din acest motiv , asistenta trebiue sa aiba o evidenta a bolnavilor care vor fi pregatiti pentru examene de laborator si sa ii supravegheze inainte de recoltare . Recoltarea se face dupa ce tot materialul necesar a fost pregatit. Vasul in care se face recoltarea trebuie sa fie curat , uscat , si sterilizat , seringile sa fie de unica folosinta . inainte de recoltare vasele se vor eticheta , indicandu-se numarului bonului insotitor . Bonu insotitor trebuie sa cuprinda numele si prenumele bolnavului , numarul salonului si al patului , diagnosticul clinic , natura produsului , analiza ceruta , data recoltarii si numele celui care a facut recoltarea . in unele cazuri este bine daca se indica si scopul pentru care se cere examenul. Etichetarea vaselor trebuie facuta cu mare grija , asistenta sa se asigure ca eticheta este bine lipita , nu s-a patat cu produsul recoltat facand invizibile cele scrise. Produsele biologice vor fi recoltate in cantitate suficienta pentru analiza ceruta , dupa normele indicate pentru fiecare produs si analiza in parte . in cazul hipotensiunii arteriale se indica mai multe analize in primul rand pentru a se preciza cauza , astfel pentru a se confirma sau infirma o infectie ( in cazul unor viroze , febra tifoida) se indica : FORMULA LEUCOCITARA 3 -nuarul leucocitelor 6 8000 /mm - neutrofilie nesegmentate 3 5 % -eozinofilie 2 4 % -neutrofilie segmentate 60 65 % -limfocite 25 35 % -monocite 5 10 % - VSH - la 1 h - la barbati 5 8 mm - la femei 8 12 mm - la 2 h - la barbati 10 14 mm - la femei 12 20 mm Pentru a cerceta starea de nutritie a organismului : HEMOGLOBINA BARBATI - in grame 16 gr % - in procente 100% HEMOGLOBINA FEMEI - in grame 14 gr% - in procente 80% VALOAREA GLOBULARA 0,9 1,1 CALCEMIA 9 11 mg% GLICEMIA 80 120 mg% PROTEINE TOTALE (prin precipitare) 7,2 g% ALBUMINE (prin preceipitare) 5,2 g% GLOBULINE (prin precipitare) 2,0 g% COLESTEROL 150 250 mg% LIPIDE TOTALE 500 700 mg% T3 T4 TSH TGO 8 4 unit y/nl TGP 5 35 unit y /nl TRANSAMNIAZA G.O.T. 8 10 unit y/ml/ora TRANSAMNIAZA G.P.T. 3 35 unit y/ml/ora ELECTROFOREZA FIBRINOGEN 0,2 0,4 g% EXAMEN TOTAL DE URINA Volum 1200 1500 ml 17 CS Densitate 1002 1025 17 OHCS Reactia pH 5,60 6,4 Ureea 26 g Acid uric 0,5 0,6 g Urobilina 0 K Na EXAMEN Rx PULMONAR Ex Doppler vase cerebrale EKG EEG Flebografie Ecografie in boala Addison deosebit de valoroase pentru diagnostic sunt examenele de laborator si dozarile de hormoni steroizi suprarenali , locul principal il detin dozarile de sodiu si potasiu in sange si urina . Concentratia sodiului si a potasiului reflecta activitatea hormonilor mineralocorticoizi supra renali . Pentru aprecierea hormonilor steroizi suprarenali se dozeaza in urina din 24 de ore . 17 CS si 17 OHCS -17 CS reprezinta metaboliti hormonilor andrgeni (2/3 provin din supra renala, iar 1/3 din testicul) . -17 OHCS sau 17 hidrocorticosteroizi reprezinta metabolitii urinari ai cortizonului in special , dar si altor hormoni glucorticoizi din suprarenala . 3) Supravegherea functilor organismului si a comportamentului bolnavului cu hipotensiune arteriala in ingrijirea bolnavului asistenta medicala este obligata sa-l supravegheze pentru a culege toate datele privind starea generala si evolutia bolii acestuia , comunicand medicului tot ce a observat la bolnav , in cursul zilei sau noptii .Astfel va trebui sa urmarim : -comportamentul bolnavului (starea psihica , reactivitatea generala , somnul) -functiile vitale si vegetative ale organismului -aparitia unor manifestari patologice Urmarind comportamentul bolnavului , vom culege observatiile , in mod stiintific si obiectiv , care redau fidel tabloul patologic aparut . Datele culese din supravegherea bolnavului , prin masurarea functiilor vitale le vom nota in foaia de temperatura , componenta a foii de observatie . PREZENTAREA A DOUA TEHNICI UTILE iN HIPOTENSIUNEA ARTERIALA : LUAREA PULSULUI SI A TENSIUNI ARTERIALE PULSUL Cu ocazia sistolei , sangele este impins din cavitatile ventriculare in arterele mari . Aceasta masa de sange intalneste in sistemul arterial o alta masa de sange de care se loveste sub influenta contractiei puternice a muschiului cardiac . Conflictul care ia nastere intre cele doua volume de sange sub forma unei unde vibratorii si se exteriorizeaza prin detinderea ritmca a arterelor , sincrona cu sistolele ventriculare . Aceasta destindere poate fi palpata (apasand usor arterele pe suprafatele dure osoase ) sub forma unor zvacnituri usoare , ritmice , pulsatile , de unde numele de puls . intrucat la aparitia pulsului intervin atat inima cat si vasele , el va reflecta , atat starea functionala a inimii , cat si pe cea a arterelor , dand in acelasi timp indicii pretioase asupra starii anatomice a arborelui arterial . LUAREA PULSULUI Pulsul poate fi luat pe orice artera acesibila palpatiei , care poate fi comprimata pe un plan osos : radiala , superficiala , carotida , humerala , femurala , pedioasa etc .in practica curenta , pulsul se ia la nivelul arterei radiale din care motiv , in limbajul cotidian , prin puls se intelege pulsul arterei radiale . La luarea pulsului bolnavul trebuie sa fie in repaus fizic cel putin 5 10 minute inainte de numaratoare , intrucat un effort sau o emotie oarecare , in timpul sau inaintea luarii pulsului , ar putea modifica valorile reale . Bratul bolnavului trebuie sa fie sprijinit , pentru ca muschiul antebratului sa se relaxeze . Se repereaza santul radial ( denumit si santul pulsului) pe extremitatea distala a antebratului , in continuarea policelui . in apropierea marginii externe a fetei anterioare a antebratului dam de un sant marginit de tendoanele muschilor flexor radial al corpului si brahioradialul in profunzimea caruia se gaseste artera radiala . Palparea pulsului se face cu varful degetelor inelar , mediu si index de la mana dreapta . Dupa ce s-a repetat lantul se va exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial (echivalenta , aproximativ , cu presiunea din interiorul vasului) cu cele trei degete palpatoare , pana la perceperea zvacniturilor pline ale pulslui . Fixarea degetelor se realizeaza cu ajutorul policelui , cu care se imbratiseaza antebratul la nivelul respectiv . Uneori artera radiala prezinta anomalii de pozitie si nu va fi gasita in santul pulsului . in aceste cazuri , ea va fi cautata in tabachera anatomica . Pulsul arterei temporale superficiale se ia deasupra si in afara unghiului temporal al fantei palpebrale , la o distanta de 3 4 cm de aceasta . Pulsul artrerei femurale se palpeaza in partea superioara triungiului Scarpa , sub arcada cururala . Se usureaza palparea daca se ridica soldul cu o perna . Pulsul arterei perioase se va cauta pe fata dorsala a piciorului , deasupra primului spatiu intermetatarsian pe traiectoria arterei , iar pulsul arterei carotide la gat , in santul format intre marginea anterioara a sternochidomastoidianului si laringe . Pulsul poate fi inregistrat si pe cale instrumentala . in unele institutii exista aparate speciale pentru inregistrarea grafica continua a pulsului . Dintre acstea , unele receptioneaza pulsul prin intermediul unei mansete , il inregisteraza electronic si il transmite y pe un cadran . Exista aparate care inregistreaza concomitent cu frecventa pulsului si tensiunea medie , iar cardiotahimetrul sesizeaza personalul de ingrijire prin semnale acustice si luminoase asupra modificarilor de y a pulsului . Pulsul se va lua , la bolnavii spitalizati , in mod regulat de doua ori pe zi , iar y lui va fi notat pe foaia de temperatura , in cadrul rubricii ce-i este rezervata . La cererea medicului sau in scop de orientare , luarea pulsului se poate efectua si de mai multe ori . La luarea pulsului se va tine cont de : frecventa , ritmicitate , volum , tensiune si claritate . TENSIUNEA ARTERIALA Presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali constituie tensiunea arteriala . Valoarea ei este determinata de forta de contractie a inimii ( care asigura propulsarea sangelui in arborele arterial ) , de rezistenta si calibrul sistemului vascular si de vascozitatea sangelui . TA scade in mod progresiv de la centru la periferie . Aceasta scadere pana la arterele la nivelul carora se obijnuieste in mod curent , sa se determine TA nu este prea insemnata , scaderea accentuta se produce numai in arteriole . Valoarea TA fiind determinata , in primul rand , de forta de contractie a inimii , ea variaza in mod fiziologic in raport cu fazele revolutiei cardiace . TA przinta valoarea cea mai inalta in cursu sistolei cand , alaturi de cantitatea de sange existenta in arborele vascular , inima mai pompeaza inca o cantitate de sange peste cel existent in vase . Aceasta tensiune poarta numele de TENSIUNE MAXIMA sau SISTOLICA . TA va avea cea mai mica valoare in cursul diastolei cand forta de contractie a inimii fiind absenta presiunea va fi determinata numai de actoalizarea energiei potentiale din pereti vaselor care , gratie elasticitatii lor , vor cauta sa-si revina la echilibrul lor anterior sistolei . intrucat in cursul diastolei o parte a sangelui din artera trece catre sistemul capilar , valorile cele mai joase ale TA se vor obtine la sfarsitul diastolei . Acesta presiune poarta numele de TENSIUNE MINIMA sau DIASTOLICA . Ea ne indica rezistenta pe care trebuie sa o invinga inima cu ocazia contractiei ventriculare , la care se adauga , in timpul sistolei presiunea rezultata din forta de contractie a inimii . TEHNICA MASURARII VALORILOR TENSIUNII ARTERIALE Trebuie sa fie cunoscta de asistenta medicala . inregistrarea acestora pe foaia de temperatua a bolnavului , la intervale stabilite de medic , cade in sarcina ei . TA poate fi apreciata dupa tensiunea pulsului care este in functie de TA . Pentru aceasta se vor aplica degetele index , mediu si inelar de la mana dreapta pe artera radiala , la nivelul santului pulsului , in asa fel ca inelarul sa aiba o pozitie periferica . Cu acesta se va exercita o presiune mai mare asupra arterei , pentru a impiedica reflexul sangelui de la periferic spre centru . Se va exercita apoi cu indexul o presiune crescanda asupra arterei , pana ce unda pulsatila dispare de sub degetul mediu care palpeaza foarte fin artera . Presiunea digitala a indexului exercita in momentul disparitiei undei pulsatile de sub degetul mediu echivaleaza aproximativ cu valoarea tensiunii arteriale de la nivelul arterei radiale . Acest procedeu necesita o experienta indelungata din partea examinatorului si cu toate acestea , aprecierea ramane pur subiectiva , din acest motiv nu serveste decat pentru o orientare aproximativa . Determinarea exacta , stiintifica a TA se face cu manometre speciale , denumit tonometre si sfigmomanometre . in practica curenta masurarea TA se face dupa metoda indirecta . in loc sa se determine direct tensiunea sangelui din artera , se va determina in mod indirect forta necesarea pentru comprimarea completa a unei artere , care practic echivaleaza cu valoarea tensiunii din artera . in acest scop se comprima cu o manseta pneumatica legata la un manometru segmentul membrului la nivelul caruia se face determinarea , pama ce dispar complet pulsatiile arterei de sub nivelul compresiei . se decomprima apoi treptat pesiune din manseta , pana ce apare prima unda pulsatila . Presiunea existenta in manseta in acest moment echivaleaza cu presiunea maxima a sangelui din artera comprimata , valoarea ei se poate citi pe tonometrul legat cu circuitul mansetei . Tensiometrul este format dintr-o manseta pneumatica in continuare cu o para de cauciuc . Lumentul mansetei este in legatura cu monometrul cu mercur gradat pana la 300 mm . Aparatul este prvazut cu o supapa reglabila de la para de cauciuc , prin care continutul de aer al mansetei pneumatice poate fi evacuat . Pentru determinarea TA bolnavul va fi asezat culcat sau sezand intr-un fotoliu , rezemandu-si bratele . Manometrul , daca nu este fixat pe manseta se fixeaza langa bolnav . Se fixeaza bratul de langa manometru in extensie si se aplica manseta . Cu ajutorul parei de cauciuc se introduce aer in manseta pneumatica iar cu celalta mana exminatorul palpeaza pulsul radial al bolnavului de la acleasi membru . Prin introducerea aerului in manseta , aceasta se umfla si comprima in mod circular bratul , din ce in ce mai mult , pana ce inchide complet lumenul arterei , cand dispare pulsul . Din acest moment , cu ajutorul ventilului , se face decomprimarea aerului din manseta . in momentul in care trece prima unda pulsatila se noteaza valoarea tensionala de pe manometrul cu mercur , acesta echivaland cu tensiune maxima . Continuand decomprimarea mansetei unda sanguina sistolica destinde peretii arteriali din ce in ce mai mult dand nastere la oscilatii din ce in ce mai ample . in momentul cand presiunea din manseta a devenit egala cu cea din timpul diastoliei , artera isi recapata calibrul ei normal si in diastola si astfel miscarile pertiilor devin brusc mai reduse , ceea ce se inregistreaza la acul indicator prin scaderea brusca a amplitudinii oscilatiilor . Prin deschiderea butonului se va masura presiunea din manseta , in acest moment care echivaleaza cu presiunea intraarteriala din timpul distolei , adica cu tensiunea minima . Valoarea tensiunii din manseta , in momentul cand amplitudinea oscilatiilor scade brusc , reprezinta valoarea tensinii minime , diastolice . Reducand mai departe presiunea din manseta sub nivelul tensiunii minime , vom constata prezenta unor oscilatii determinate de expansiunea sistolica obijnuita a peretilor arteriali . Aceste oscilatii determinante poarta numele de inflaminimale . Valorile tensinii maxime si minime vor fi inregistrate pe foaia de observatie iar TA va fi luata in timpul spitalizarii ori de cate ori medicul sau situatia o cere iar la internare si externare este obligatorie . Tehnica de luare a TA este acceasi indiferent daca aceasta se va face cu oscilometrul Pachou , Uskov , Reeklinghausen sau oscilometrul Razumov . Nivelul TA variaza in raport cu sexul , varsta , precum si orarul activitatii fiziologice in cursul zilei. Astfel : - in primii ani ai vietii TA maxima variaza intre 75 90 mm Hg TA minima variaza intre 50 60 mm Hg - in copilarie TA maxima variaza intre 90 110 mm Hg TA minima variaza intre 60 65 mm Hg - la pubertate TA maxima variaza intre 100 120 mm Hg TA minima variaza intre 65 75 mm Hg - la adulti TA maxima variaza intre 115 140 mm Hg TA minima variaza intre 75 90 mm Hg - peste 50 de ani TA maxima variaza pana la 150 mm Hg TA minima variaza pana la 90 mm Hg Cunoastrea raportului dintre tensiune maxima si minima este , de asemenea , foarte importanta . Diferenta de tensiunea sistolica si cea diastolica poarta numele de tensiune diferentiala . CONCLUZII Hipotensiunea arteriala apare odata cu scaderea fortei decontractie a inimii (miocardite , endocardite , afectiuni vulvare stabilizate) , apoi in caz de insuficienta circulatorie periferica , prin relaxarea peretilor vasculari (ca in vasodilatatia paralitica a bolilor infectioase) , in caz de reducere a masei sangelui (hemoragii , diaree , varsaturi , transpiratii abundente) , precum si in unele tulburari endocrine (de exemplu insuficienta glandelor supra renale) . in orele de prectici si apoi elaborand aceasta lucrare am inteles ca dialogul bine condus cu pacientul este o intalnire si o scurta conspiratie contra bolii . Asistam azi la un razboi declarat impotriva suferintei in general desi domeniul sau nu este omogen ca semnificatie , intensitate si nivele . Umilitoarea suferinta fizica nu egaleaza si desigur , nu are "forta" distructivei dureri morale . in prima faza , cand i se aduce la cunostinta unui bolnav ca are hipotensiune arteriala acesta intra in panica datorita "inrudirii" termenului de cu hipertensiunea arteriala al carui risc si pericol este cunoscut de mare majoritate a oamenilor . De aceea se impune sa i se explice bolnavului diferenta dintre HIPER si HIPOtensiunea arteriala , amintind chiar concluzile de longevitate ale hipotensiunii arteriale . in concluzie , vorbim de hipotensiune arteriala cand valorile tensiunii maxime , la adut, scad sub 100 mm Hg si cand persoana cu aceste valori tensionale arteriale scazute prezinta fenomene subiective suparatoare . Se cunosc valori tensionale scazute la persoane care nu au nici un fel de suferinta subiectiva , de obiciei la vagotonoci , adica la cei care au un debit circulator pe minut scazut, o rezistenta periferica ceva mai crescta si , cu toate acestea , nevoile circulatorii sunt acoperite . Hipotensiunea arteriala poate fi primara , secundara si ortostatica . hTA secundara se constituie ca un simptom in cadrul bolii respective si poate aparea dupa unele boli infectioase , in anemiile savere , boli casectizante (cancer , TBC) in cursul sindroanelor endocrine (boala Addison , mixedem) , in boli ale ficatului (ciroza) , in sceroze cerebrale , pot aparea de asemenea in infarct miocardic , in varice extinse ale membrelor inferioare , in distrofie alimentara . Tratandu-se afectiunea de baza , valorile TA tind sa se normalizeze . Impotant pentru pacientii cu hTA esentiala este sa li se explce diagnosticul , prevenire accentuarii afectiuii prin psihoterapie . Psihoterapia are o mare eficienta in tratamentul pacientilor cu hipotensiune arteriala , astfel , acestia vor invata sa nu se panicheze la aparitia unei usoare indispozitii , vor sti s-o depaseasca si vor invata importanta respectarii unui program echilibrat de viata . BIBLIOGRAFIE 1.BURUNDEL C. MANUAL DE MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII Editura ALL , Bucuresti 1996 2.BRUCKNER I. ION BOLILE CARDIOVASCULARE LA TINERI Revista de cardiologie , 1993 3.DASCALU R. BOLILE ENDOCRINE Editura medicala , 1978 4.FODOR O. BOLILE APARATULUI CARDIOVASCULAR BOERILIU I. N. Editura Dacia , Cluj 1976 5.GHERASIM L. MEDICINA INTERNA vol. II Editura medicala , Bucuresti 1995 6.GAVRILESCU S. MEDICAMENTE VASOPRESOARE iN CRISTODORESCU R. MEDICATIA APARATULUI STREIANC CARDIOVASCULAR pg.34 DRAGULESCU I. Editura medicla , Bucuresti 1974 7.HATEIGANU I. TRATAT ELEMENTAR DE SEMIOLOGIE SI GOIA I. PATOLOGIE MEDICALA Editura Academiei , Bucuresti 1972i 8.EFTIMOVICI R. ISTORIA MEDICINEI Editura ALL , Bucuresti 1955 , pg.300 301 9.IONESCU TaRGOVISTE DIETA ALIMENTARA iN BOLILE CONSTANTIN CARDIOVASCULARE Revista de Medicina Interna , iunie 1987 10.FODOR O. TRATAMENT ELEMENTAR DE MEDICINA INTERNA Editura Dacia , Cluj 1974 11.MINCU I. ALIMENTATIA OMULUI BOLNAV Editura Medicala , Bucuresti 1980 12.MOZES C. TEHNICA iNGRIJIRII BONAVULUI vol. I si II Editura Medicala , Bucuresti 1976 13.NEGOITA C. HIPOTENSIUNEA ARTERIALA iN CLINICA pg. 257 Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1983 14.NEGOITA C. HIPOTENSIUNEA ARTERIALA CRONICA iN iNDREPTARE DE DIAGNOSTIC SI TRATAMENT AL BOLILOR CARDIOVASCULARE Editura Medicala , Bucuresti 1989 15.PAUN R. HIPOTENSIUNEA ARTERIALA iN TERAPEUTICA MEDICALA Editura Medicala , Bucuresti 1982 vol. II , pg. 133 PREZENTAREA A TREI CAZURI DE BOLNAVI CU HIPOTENSIUNE ARTERIALA -NUME : G.G. -VaRSTA : 30 ani -SEX : feminin -STAREA CIVILA : casatorita -CONDITII DE VIATA SI MUNCA : - locuieste in apartament cu trei camere cu sotul -este somera -bea si fumeaza -RELIGIE : ortodoxa DIAGNOSTIC MEDICAL : PNEUMONIE INTERSTITIALA BILATERALA Dupa administrarea de agocalmin bolnava preznta semne de soc anafilactic . CULEGREA DE DATEANALIZA SI INTERPRETARE OBIECTIVE EVALUARE 1.Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie -frecventa respiratorie 13a/min -respiratie anevoioasa timpul respiratiei costal superior -puls 100 b/min -TA 60/40 mm Hg -tuse cu expectoratie 2.Nevoia sa bea si a manca -bolnava prezinta greturi si varsaturi 3.Nevoia de a elimina : -transpiratii reci -varsaturi -diaree1.Resoiratie dificila cu scaderea frecventei respiratorii : dspnee cu bradipnee , tahicardie, hipotensiune arteriala tuse cu expectoratie 2.Nevoia este afectata datorita grturilor si varsaturilor.Varsaturi cu continut alimentar 3.Eliminarea inadecvata a materiei fecale . Scaunele sunt de consistenta moale.1.Pacientul sa aiba o respiratie libera pe nas -se umezeste aerul incaperii -pacienta sa prezinte caile respiratorii permeabile si o buna respiratie -pacienta sa prezinte o circulatie adecvata 2.Pacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi -sa fie echilibrata psihic 3.Pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice -sa aiba mucoase perinale curate si integre -sa fie echilibrata hidroelectroliticBolnava in varsta de 30 de ani, fumatoare ,se interneaza cu diagnosticul de pneumonie interstitiala bilaterala Prezinta in urma injectarii cu Algocalmin semne de soc anafilactic. in urma tratamentului instituit simptomele de soc se remit. Bolnava urmeaza in continoare tratamentul cu antibiotice , antialergice.in urma acestuia starea generala se CULEGERI DE DATEANALIZA SI INTERPRETARE OBIECTIVE EVALUARE 4.Nevoia de a misca si a avea o buna postura -junghi toracic 5.Nevoia de a dormi si a se odihni 6.Nevoia de a se imbraca si desbraca -bolnava este capabila sa se inbrace si sa se dezbrace 7.Nevoia de a-si mentine temperatura corpului in limite constante t =38 grade C 8.Nevoia de a-si pastra tegumentele curate si integre -tegumente curate si integre 9.Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a comunica 4.Nevoia este afectata -dificultate in miscare din cauza junghiului toracic puternic 5.Nevoia nu este afectata.Bolnava doarme 6-8 ore/zi 6.Nevoia nu este afectata -pacienta este independenta 7.Sindromul febril cu cefalee , tahicardie , sete din cauza pneumoniei 8.Nevoia este satisfacuta -pacienta este independenta 9.Dificultate in satisfacerea nevoii datorita alterarii itegritatii psihice 10.Comunicare ineficienta -anexitate -devalorizare-sa fie menajata fizic in timpul varsaturilor 4.Pacientul sa-si mentina integritatea tegumentelor si activitatea articulara 5.Pacienta sa-si mentina starea de independenta 6.Pacienta sa-si mentina starea de independenta 7.Paciente sa-si mentina temperatura corpului in limite constante -sa fie echilibrata hidroelectrolitic 8.Pacienta sa-si mentina starea de independenta 9.Pacienta sa-si satisfaca nevoile in functie de sanatate si gradul de independenta -sa benificieze de siguranta psihica si inlaturarea anxitatii 10.Pacienta sa fie echilibrata psihic -sa aiba perceptii pozitiveimbunatateste. Pacienta se externeaza in stare ameliorata cu recomandarile : -reducerea sau oprirea fumatului -control peste 10 zile CULEGEREA DE DATEANALIZA SI INTERPRETARE OBIECTIVE EVALUARE 11.Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori 12.Nevoia de a se recrea -anexitate -tristete 13.Nevoia de a se realiza 14.Nevoia de a invata cum sa-si pastreze sanatatea -pacienta are cunostinte insuficiente despre aceasta boala Motivele internarii : -febra 38 grade C -astenie -tuse cu expectoratie -junghi toracic puternic -TA 120/70 mm Hg 12.05.2002 - iternare11.Nevoia este satisfacuta -pacienta este independenta , crede in existenta lui Dumnezeu 12.Dificultate in satisfacerea nevoii din cauza anexitatii si tristetii 13. Dificultate in satisfacerea nevoii datorita starii de anexitate 14.Pacienta doreste sa afle cat mai multe informatii despre aceasta boala 11.Pacienta sa-si pastrteze imaginea pozitiva de sine 12.Pacienta sa przinte o stare de buna dispozitie -sa-si recapete increderea in fortele proprii 13.Pacienta sa fie constienta de propria valoare si competenta 14.Pacienta sa acumuleze noi cunostinte ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ROLUL PROPRIU ROLUL DELEGAT 1.Asistenta va asigura o camera luminoasa, cu umiditate constanta si temperatura cuprinsa intre 18 20 grade C -aerisirea salonului -curatarea salonului (stergere , aspirare) -asistenta invata bolnava tehnici de relaxare -favorizeaza circulatia prin exercitii active si pasive 2.Asistenta va ajuta bolnava in timpul varsaturilor sprijinind-o si spunandu-I sa respire profund -la indicatia medicului se va administreaza antimetice -alimentele vor fi servite la oere regulate , la temperatura moderata si prezentate atragator -se poate recurge si la alimentatie paranterala la indicatia medicului 3.Asistenta urmareste si noteaza in foaia de observatie numarul si aspectul scaunelor. in caz de diaree serveste bolnavului ceai de menta usor indulcit , supa de morcov , de orez , paine prajita . -protejeaza patul cu musama sau aleza -curata si usuca regiunea anala dupa fiecare scaun -aplica creme protectoare -da dovada de intelegere si rabdare menajand pudoarea bolnavei 4.Pentru o buna postura asistenta planifica exercitii active si pasive -schimba pozitia bolnavei -maseaza si pudreaza zonele expuse escarelor Asistenta are rol in investigatii si tratament 12.05.2002 VSH la 1 h 15 mm (V.N. 5-8 mm) Fibrinogen 0.8g% (V.N. 0.2-0.4g%) Acid uric 3 mg% (V.N. 2-4 mg%) Creatina 2mg% (V.N. 1-2 mg%) Uree 24 mg% (V.N. 24mg%) TP 85% (V.N. 85-100%) Proteina C reactiva przenta Se stabileste tratament astfel : AMPICILINA 500 mg 1 fl/6h BROMEXIN 3 cp/zi PARACETAMOL 3 cp/zi ALGOCALMIN fiole i.m. Se instaleaza socul si se intervine urgent cu : -HHC 8 fi.v. -ROMERGAN 1 fiola i.m. perfuzie cu : Glucoza 5% 500 ml Ser fiziologic 1 flacon -oxigenoterapie (O2 la o presiune de 1-3 atmosfere umidificat) 13.05.2002 AMPICILINA 500 mg 1fl/6 h BROMEXIN 3 cp/zi PARACETAMOL 3 cp/zi HHC 100 mg ROMERGAN 1 fiola i.m. ROLUL PROPRIUROLUL DELEGAT 5.Asistenta urmareste calitatea somnului si satisfacerea celorlalte nevoi -stimuleaza incredera pacientei si o invata tehnici de relaxare -inocmeste un program de odihna coresounzator 6.Acorda timp suficient pentru imbracat si dezbracat -indica folosirea hainelor largi si a incaltamintei comode -ii explica pacientei legatura dintre stima de sine si vestimentatie -educa pacienta in legatura cu importanta vestimentatiei 7.Asistenta aeriseste salonul , icalzeste bolnava in caz de frisoane , masoara dimineata si seara temperatura , si o noteaza in F.O. Este impotant ca rezervorul termometrului sa fie asezat inmijlocul axilei timp de 10 minute cu bratul strans langa corp -se face toaleta zilnica pe regiuni si se schimba lenjeria de pat daca este umeda -se face bilantul ingesta-excreta/24 ore 8.Bolnava este ajutata sa se dezbrace si este sustinuta si ajutata in timpul igenei curporale. Este ajutata sa se imbrace. Taierea unghilor se face in fiecare saptamana, pieptanatul parului in fiecare zi si spalatul dintilor si a fetei in fiecare dimineata. 9.Asistenta incurajeaza pacienta sa comunice , ia masuri profilactice pentru prevenirea complicatiilor septice , determina pacienta sa participe la luarea deciziilor privind ingrijirile . 10.Asistenta ii ofera posibilitatea sa-si exprime nevoile, sa ia decizii singura, sa se relaxeze, este pusa in contact cu alte bolnave care au evoluat pozitiv, 14.05.2002 AMPICILINA 500 mg 1 fl/6 h BROMEXIN 3 cp/zi PARACETAMOL 2 cp/zi ROMERGAN fiola i.m. ROLUL PROPRIUROLUL DELEGAT i se administreaza antidepresive, tranchilizante 11.incurajeaza pacienta sa-si exprime sentimentele, faciliteaza satisfacerea convingerilor sale 12.Asistenta planifica cu pacienta activitati recreative -evita suprasolicitarile -este determinata sa-si exprime sentimentele si emotiile 13.Asistenta observa si noteaz orice schimbare -ajuta bolnava sa se adapteze la noua situatie -este antrenata in desfasurarea activitatilor preferate 14.Asistenta constientizeaza bolnava despre boala sa si despre importanta educatiei sanitare ce are un rol deosebit -indetifica obiceiurile gresite,le corecteaza si intocmeste un program de recuperare 12.05.2002 -asistenta pregateste bolnava pentru investigatiile paraclinice Pentru recoltarea aangelui asistenta linisteste bolnava si ii explica in ce consta tehnica rugand-o ca in dimineata recoltarii sa nu bea nimic si sa nu manance -pentru urina si materii fecale bolnava este rugata ca dimineata imediat dupa ce se trezeste sa-si efectueze toaleta organelor genitale si sa depuna produsele in vase curate , uscate -asistenta eticheteaza si trimite la laborator produsele recoltate -masoara functiile vitale : puls , TA , respiratie dimineata si seara dupa care le trece in foaia de observatie CAZUL II NUME : C.M. VaRSTA : 66 ani SEX : feminim STARE CIVILA : casatorita CONDITII DE VIATA SI MUNCA :-nu bea si nu fumeaza -locuieste in apartament cu dua camere impreuna cu sotul -este pensionara RELIGIE : ortodoxa DIAGNOSTIC MEDICAL : INSUFICIENTA VENTRICULARA STaNGA INFARCT MIOCARD ACUT ANTEROSEPTAL RECENT CULEGERI DE DATEANALIZA SI INTERPRETAREOBIECTIVEEVALUARE 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie -frecventa respiratorie 18 r/min -dispenee la eforturi mici -tuse seaca iritativa -puls 80 b/min -TA 85/55 mm Hg 2.Nevoia de a bea si manca -senzatie de voma 3.Nevoia de a elimina -transpiratii 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura -absenta miscarii -dureri retrosternale cu caracter de 1.Respiratie groaie din cauza dispeneei si a tusei . Bolnava are puls bine batut cu pauze egale intre pulsatii , este hipotensiva. 2.dupa administrarea unui antivomitiv (Emetiral) nevoia este satisfacuta 3.Nevoia nu este afectata -pacient independent 4.Nevoia este afectata in totalitate din cauza ca pacienta a suferit un infarct miocardic si prezinta dureri retrosternale cu 1.Pacienta sa respire liber pe nas -sa prezinte caile respiratorii permeabile -sa prezinte o circulatie adecvata -sa fie echilibrata psihic 2.Pacienta sa aiba o stare de bine fara greturi si varsaturi -sa fie echilibrata psihic 3.Pacienta sa-si mentina starea de dependenta 4.Pacienta sa-si mentina integritatea tegumentelor -sa aiba tonusul si functia musculara pastrataBolnava in varsta de 66 de ani cu I.M.A. arterospetal recent se interneaza pentru: -dispnee nocturna , febra , stare generala alterata, dureri retrosternale. Examenul clinic si paraclinic stabileste diagnosticul de insuficienta ventriculara stanga. in urma tratamentului simptomele dispar. Bolnava devine afebrila se externeaza cu urmatoarele recomandari: -regim alimentar fara sare CULEGERI DE DATEANALIZA SI INTERPRETAREOBIECTIVEEVALUARE Apasare 5.Nevoia de a dormi si a se odihni -somn intrrupt in timpul noptii -neliniste -oboseala 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca -incapacitaea de a se deplasa din cauza repausului absolut la pat 7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite constante t= 38,8 grde C 8.Nevoia de a-si pastra tegumentele si fanerele curate -tegumente acoperite de transpiratie 9.Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori, de a practiac religiaCaracter de apasare declansate dupa effort de tuse si care cedeaza la Nitroglicerina 5.Dificultatea de a dormi si de a se odihni din cauza nelinistii , a obselii 6.Dificultatea in satisfaceri nevoii din cauza ca pacienta trebuie sa stea in repaus absolut la pat 7.Nevoia este afectata din cauza sindromului febril 8.Dificultate in satisfacera nevoii din cauza imposibilitatii deplasarii 9.Nevoia nu este afectata -pacient independent 10.Comunicare ineficienta din cauza bolii pe care o are pacienta (infarct miocardic) 11.Nevoia este satisfacuta pentru ca pacienta are credinta-pacienta sa aiba o postura adecvata 5.Pacienta sa beneficieze de somn calitativ si cantitativ -sa fie odihnita si cu tonus bun 6.Pacienta se poate imbraca si dezbraca singura 7.Pacienta sa-ti mentina temperatura corpului in limita normala 8.Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate -sa nu devina sursa de infectie 9.Pacienta sa-si mentina starea de dependendenta 10.Pacienta sa se foloseasca de mijloacele de comunicare adecvate 11.Pacienta sa-si pastreze imaginea pozitiva de sine-tratament medicamentos cu : -TROMBOSTOP 1tb/zi -CAPTOPRIL tb/zi -FUROSEMID 1 tb x 2/zi -DIGOXIN 1 tb/zi -ASPACARDIN 2 tb/zi -MAYCOR 2 tb x 2/zi CULEGERI DE DATEANALIZA SI INTERPRETAREOBIECTIVEEVALUARE 12.Nevoia de a se recrea -tristete 13.Nevoia de a se realiza 14.Nevoia de a se invata cum sa-ti pastrezi sanatatea Motivel internarii: -dispnee la eforturi mici -tuse seaca iritativa -dureri retrosternale cu caracter de apasare declansata dupa effort de tuse si care cedeaza la Nitroglicerina -brusc in timpul noptii prezinta alterarea starii generale cu dispnee intensa, continuand cu : -febra -frison -senzatie de voma -TA 85/55 mm Hg -puls 80 b/min Data internarii: 16.03.2002 Data externarii: 29.03.200212.Dificultati in satisfacerea nevoii din cauza tristetii 13.Dificultate in a participa la activitatile noi sau obijnuite , sentiment de intilitate 14.Pacienta doreste sa afle cat mai multe informatii despre boala sa12.Pacienta sa prezinte o stare de buna dispozitie -sa-si recapete increderea in fortele proprii 13.Pacienta sa fie constienta de propria valoare si competenta 14.Pacienta sa acumuleze noi cunostinte -pacienta sa-si recapete increderea si stima de sine ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ROLUL PROPRIUROLUL DELEGAT 1.Asistenta va asigura o camera luminoasa si bine aerisita -umezeste aerul incaperii -asigura un aport de lichide suficient pe 24 h -invata pacienta sa tusasca , sa expectoreze -administreaza medicamente antitusive , expectorante , bronhodilatoare -aplica tehnici de favorizare a circulatie 2.Asistenta ajuta bolnava in caz de varsaturi -face bilantul lichidelor ingerate si eliminate -asigura un climat confortabil -incurajeaza pacientul -ii expica scopul interventiilor 3.Asistenta urmareste si noteaza in F.O. numarul si aspectul scaunelor . Serveste bolnava cu bazinet cand este cazul -la nevoie si la indicatia medicului efectueaza o clisma evacuatorie sau in caz de diaree serveste bolnavului o supa de morcovi, de orez , paine prajita , carne slaba fiarta -protejaza patul cu musama sau aleza -curata si usuca regiunea anla dupa fiecare scaun -aplica creme protectoare -da dovada de intelegere si rabdare menajand pudoarea bolnavei 4.Pentru o buna postura asistenta planifica exercitii active si pasive , plimbari , masaje -schimba pozitia bolnavei la 2-3 h , maseaza si pudreaza zonelor expuse escalelor RORUL PROPRIUAsistenta participa la : -investigatii -tratament VSH la 1h 54 mm (V.N. 8-12 mm) la 2h 88 mm (V.N. 12-20 mm) Fibrinogen 4,7 g% (V.N. 0,2-0,4 g%) Glicemie - 1,33 mg% (V.N. 0,9 mg%) Acid uric 3,7mg% (V.N. 2-4 mg%) Creatinina 0,95 mg% (V.N. 1-2 mg%) Uree - 33mg% (V.N. 24 mg%) TGO 7 UI (V.N. 8-4 UI) TGP 5 UI 3 (V.N. 5-35 UI) 3 Leucocite 6500 mm (V.N. 6-8000 mm ) Administrarea medicamentelor dupa urmatoarea schema de tratament : 16-17-18.03.2002 TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 NITRODERM 3 buc FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 ROLUL DELEGAT 5.Asistenta urmareste calitatea somnului si satisfacerea celorlalte nevoi -intocmeste un program de odihna corespunzator si administreaza tranchilizante la indicatia medicului 6.Asistenta acorda acorda timp suficient pentru imbracat si dezbracat , indica folosirea hainelor largi si a incaltamintei comode , fara sireturi 7.Asistenta aeriseste incaperea , aplica comprese reci , incalzeste bolnava in caz de frisoane -masoara dimineata si seara temperatura si o noteaza in F.O. -se face toaleta zilnica pe anumite regiuni si se schimba lenjeria de pat daca este umeda 8.Bolnava este ajutatasa se imbrace , sa se pieptene , sa-si faca toaleta cavitati bucale , sa-si taie unghiile -in timpul efectuarii igenei corporale asistenta o va servi cu sapun ,prosop , o va sustine si o va ajuta pe pacienta 9.Asistenta asigura conditiile de mediu adecvate, amplaseaza pacienta in salonin functie de stare , afectiune si receptvitate -impreuna cu pacienta stabilesc planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistentei fizice 10.Asistenta linisteste pacienta referitor la starea sa , o familiarizeaza cu mediul , explica scopul interventiilor, administreaza medicamentele prescrise 11.incurajeaza pacienta sa-si exprime sentimentele sentimentele in legatura cu problema sa , o asigra de confidentialitate , comunica des cu pacienta , cauta modalitati de practicare a religiei19-20-21.03.2002 TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 22-23-24.03.2002 TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 DIGOXIN 2 tb x 3 25-26-27.03.2002 TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 DIGOXIN 2 tb x 3 RORUL PROPRIUROLUL DELEGAT 12.Asistenta planifica cu pacienta activitati recreative , ii asigura un mediu corespunzator , evita suprasolicitarile -ii castiga increderea si o ajuta si o ajuta sa-si depaseasca dificultatile -o invata tehnici de relaxare , planifica si organizeaza activitati recreative cu consecventa si persevereaza in cele care corespund constitutiei psihosomatice a pacientei 13.Pacienta este antrenata in desfasurarea activitatilor preferate -este indrumata spre activitati atractive si utile -este ajutata in reevaloarea aspiratiilor , sentimentelor si capacitatilor sale 14.Asistenta stimuleaza pacientei dorinta de cunoastere , motiveaza importanta acesteia , constientizeaza bolnava despre boala si sanatate -verifica insusirea cunostintelor de catre pacienta , ii castiga increderea acesteia -o orienteaza spre activitati corespunzatoare capacitatilor sale28-29.03.2002 TROMBOSTOP 1 tb x 3 CAPTOPRIL 25 mg 1 tb(1/4 x 2 ) x 3 FUROSEMID 1 tb x 3 ASPACARDIN 2 tb x 3 DIAZEPAM 1 tb x 3 CODENAL 2 tb x 3 ISODINIT 20 mg 2 tb x 3 DIGOXIN 2 tb x 3 CAZUL III NUME : B.M. VaRSTA : 49 ani SEX : feminin STARE CIVILA : casatorita CONDITII DE VIATA SI MUNCA : -locuieste in apartament cu 3 camere impreuna cu sotul si cei 2 copii -profesia : vanzatoare -bea si fumeaza ocazional RELIGIE : ortodoxa DIAGNOSTIC MEDICAL : CARDIOMIOPATIE DISMETABOLICA TULBURARI PAROXISTICE DE RITM iN ANTECEDENTE CULEGEREA DE DATEANALIZA SI INTERPRETAREOBIECTIVEEVALUARE 1.Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie -frecventa respiratorie 16 r/min -tipul respiratiei costal superior -puls 80 b/min , bine batut -TA 85/50 mm Hg -dispnee 2.Nevoia de a bea si de a manca -scaderea poftei de mancare -dureri abdominale1.Nevoia este perturbata din cauza dispneei care se manifesta prin lipsa de aer si a tensiunii arteriale care este mica (hipotensiune arteriala) 2.Alimentatie inadecvata prin : -tulburarilor de digestie -inapetenta -scaderea in greutate1.Pacienta sa respire bine pe nas -sa prezinte o circulatie adecvata -sa fie echilibrata psihic 2.Pacienta sa fie echilibrata hidro electrolitic si nutritional - sa fie echilibrata psihic -sa aiba greutate in functie de inaltime , varsta,sexBolnava in varsta de 49 de ani diagnosticata cu cardiomiopatie dismetabolica se interneaza acuzand : -ameteli -dispnee -palpitatii -parestezii -dureri precordiale sub forma de apasare in urma tratamentului simptomele se remit si se recomanda la externare urmatoarele : -regim hiposodat si hipolipidic -inerzicerea efortului fizic , fumatul si alcolul -tratament medicamentos cu : Propanolol 40 mg tb x 2/zi CULEGEREA DE DATEANALIZA SI INTERPRETAREOBIECTIVEEVALUARE 3.Nevoia de a elimina -scaune de consistenta tare ce prezinta dificultate la eliminare -eliminarea scaunelor are loc la 3-4 zile 4.Nevoia de a se misca si a avea o buna postura -durri precordiale sub forma de anguasa -ameteli 5.Nevoia de a dormi si a se odihni -somn intrerupt in toiul noptii -neliniste -oboseala 6.Nevoia de a se imbraca si dezbraca -bolnava este capabila sa se imbrace si sa se dezbrace partial 7.Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite constante t=36,9 grade C 8.Nevoia de a-si pastra tegumentele si fanerele curate3.Eliminarea inadecvata caltativ si cantitativ di cauza alimentatiei inadecvate si a constipatiei 4.Nevoia nu este satisfacuta din cauza ametelilor si durerilor precordiale pe care bolnava le prezinta. Pacient dependent. 5.Dificultate in a dormi si a se odihni din cauza nelinistii , oboseli si a durerilor care o chinuie 6.Nevoia nu este satisfacuta in totalitate din cauza ametelilor si durerilor care o chinuie 7.Nevoia este satsfacuta . Pacient independent. 8.Nevoia nu este satisfacuta in totalitate datorita durerii prezente3.Pacienta sa aiba un tranzit intestinal in limite fiziologice -sa aiba mucoasa perineala curata si integra 4.Pacienta sa-si pastreze functia si tonusul muscular -sa-si mentina integritatea fizica 5.Pacienta sa beneficieze de somn calitativ si cantitativ -sa fie odihnita si cu tonus bun 6.Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca singura 7.Pacienta sa-si mentina starea de dependenta 8.Pacienta sa prezinte tegumente si mucoase curate CULEGEREA DE DATEANALIZA SI INTERPRETAREOBIECTIVEEVALUARE -tegumente acoperite de transpiratie 9.Nevoia de a evita pericolele 10.Nevoia de a comunica 11.Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori , de a practica religia -depresie (furie impotriva lui Dumnezeu) 12.Nevoia de a se recrea -anexitate -durere 13.Nevoia de a se realiza 14.Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea Motivele internarii : -ameteli -dispnee -dureri precordiale -TA 85/50 mm Hg Data internarii : 12.05.2002 Data externarii : 15.05.2002 9.Dificultate in satisfacerea nevoii datorita integritatii fizice 10.Nevoia nu este satsfacuta in totalitate din cauza anxietatii . Pacienta este se devalorizeaza 11.Crede in existenta lui Dumnezeu dar crede ca asupra ei se revarsa toate pacatele familiei 12.Nevoia nu este satisfacuta in totalitate din cauza durerii si anexietatii 13.Dificultatea in a participa la activitatile noi sau obijnuite, sentiment de inutilitate 14.pacienta are cunstinte suficiente despre aceasta boala-sa nu devina sursa de infectie 9.Pacienta sa-si satisfaca nevoile in functie de sanatate si gradul de dependenta 10.Pacienta sa fie echilibrata psihic -sa aiba perceptii de sine pozitive 11.Pacienta este sa-si pastreze imaginea pozitiva de sine 12.Pacienta sa przinte o stare de buna dispozitie -sa-si recapete increderea in fortele proprii 13.Pacienta sa fie constienta de propria valoare 14.Pacienta sa-si recapete increderea si stima de sine ROLUL ASISTENTEI MEDICALE RORUL PROPRIUROLUL DELEGAT 1.Asistenta invata pacienta sa intrerupa consumul de tutun , alcool , cafea . Sa aiba o alimentatie bogata in fructe , zarzavaturi . -administreaza medicatia prescrisa -urmareste efectul medicamentelor -aplica tehnici de favorizare a circulatie , exercitii si masaje 2.Asistenta va recurge la alimentatia parentala bogata in vitamine -face bilantul lichidelor ingerate si cele eliminate -servaste pacienta cu alimente la temperatura moderata , la ore regulate si prezentate atragator -alcatuieste un regim alimentar hipocaloric 3.Rolul asistentei consta in urmarirea si notarea in F.O. a consistentei scaunelor , frecventa lor si eventual clisma evacuatorie -curata si usuca regiunea anala dupa fiecare scaun -aplca creme protectoare -protejeaza patul cu aleza si musama 4.Planifica un program de exercitii in functie de cauza imobilitatii si capacitatea pacientei -suplineste nevoia si il serveste cu cele necesare 5.Asistenta invata pacientul tehnici de relaxare , exercitii de respiratie -noteaza in F.O. numarul orelor , calitatea somnului si satisfacerea celorlalte nevoi 6.Asigura timp suficient pentru imbracat si dezbracat , asigura pozitia sezanda daca bolnava ameteste -educa bolnava sa foloseasca haine largi si incaltaminte comoda fara sireturi 7.Asistenta aeriseste incaperea , face bilantul ingesta-excreta pe 24 h , schimba lenjeria de pat si de corp , mentine igiena tegumentelor 8.Asistenta face toaleta bolnavului , ajuta pacienta sa se imbrace , sa se dezbrace , sa se pieptene , sa-si taie unghiile , sa faca toaleta cavitatii bucaleRecoltarea sangelui pentru analize de laborator VSH la 1h 40 mm (V.N. 8-12 mm) la 2h 55 mm (V.N. 12-20 mm) Colesterol-150mg% (V.N. 150-250 mg%) Lipide-530mg% (V.N. 500-700 mg%) Glicemie-1,01 mg% (V.N. 0,9 mg%) Acid uric-3,22 mg% (V.N. 2-4 mg%) Creatina-0,6 mg% (V.N. 1-2 mg%) Uree-70 mg% (V.N. 24 mg%) Hemoglobina-13,2% (V.N. 80%) Hematocrit-41% 3 (V.N. 42%) 3 Leucocite-8400 mm (V.N. 6000-8000 mm Tratamentul medicamentos se administreaza dupa urmatoarea schema de tratament : 12-13-14.04.2002 PROPANOL 40 mg tb (1/4 x 3) x 3 / zi 15.04.2002 PROPANOL 40 mg tb 1/4 x 3 / zi CIOCOLAX tb III/zi DIGESTIN tb 3/zi DIAZEPAM tb 1/zi RORUL PROPRIUROLUL DELEGAT -incurajeaza permanent pacienta , ii explica necesitatea interventiilor 9.Asigura conditii de mediu adecvate , impreuna cu pacienta stabilesc planul de recuperare a starii de sanatate si cresterea rezistenti fizice 10.Linisteste pacienta referitor la starea sa , o familiarizeaza cu mediu -pune in valoare capacitatile si talentele pacientei 11.Asistenta ajuta bolnava sa identifice cauza , o incurajeaza sa-si exprime sentimentele si nevoile , o asigra de confidensialitate 12.Asistenta planifica impreuna cu bolnava activitati recreatve , evita suprasolicitarile -determina pacienta sa-si exprime sentimentele si emotiile 13.O antreneaza in desfasurarea activitatii preferate , o indruma spre activitati atractive si utile -aplica tehnici de ingrijire adaptate la nevoile pacientei 14.Asistenta stimuleaza dorinta de cunoastere , motiveaza importanta acesteia , organizeaza activitati educative , verifica insusirea cunostintelor de catre pacienta ANATOMIA SI FIZOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR INIMA (COR) Inima este considerata ca organ central al intregului aparat cardiovascular , a carui functionare asigura circulatia sangelui , limfei si a lichidului interstitial . ASEZARE Inima se gaseste asezata in cavitatea toracica , in etajul inferior al mediostinului anterior . FORMA , DIMENSIUNI Inima are forma aproximativa a unui con turtit antero-posterior , cu inaltimea mai mica decat diametrul bazei ; inaltimea este de aproximativ 89 mm , iar diametrul bazei de aproximativ 105 mm . Greutatea sa este aproximativ 300 g . PERICARDUL Inima este invelita intr-o formatiune membroasa care poarta denumirea de pericard . Percardul este format din doua parti : cea fibroasa si cea parietala Percardul seros captuseste pericardul fibros si , fiind o seroasa , este format dintr-o foita viscerala (epicard) si cea parietala. intre foitele pericardului seros exista o cavitate virtuala , numita cavitate pericardica . Foitele pericadice sunt umezite de lichidul pericardic , care usureaza lunecarea acestora in timpul miscarilor inimii . in cazuri patologice , cand creste cantitatea de lichid pericardic , el ingreuneaza miscarile acesteia. CONFIGURATIA EXTERNA A INIMII Inima prezinta : o fata anterioara , o fata posterioara , doua margini , un varf si o baza. Fata anterioara este orientata spre stern si coaste , din care cauza se mai numeste fata sternocostala . Pe aceasta fata sunt doua santuri : santul longitudional anerior sau santul inerventricular anterior si santul atrioventricular sau santul coronar . Fata posterioara mai este numita si fata dietragnetica , pentru ca este orientata spre diafragn . pe aceasta fata sunt se asemenea doua santuri : santul interventricular posterior si santul coronar . STRUCTURA INIMII Inima este un organ cavitar musclos , cu o structura caracteristica , potrivit functiilor pe care le indeplineste . in structura ei , avem : cavitatile inimii si peretele inimii . CAVITATILE INIMII Din punct de vedere anatomic , fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) stang si o inima dreapta . Inima stansa este alcatuita din atriul si ventricolul stang , separate prin orificiuul atrioventricular . Atriul stang primeste sange arterial , care vine prin plaman prin cele patru vene pulmonare . Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve , care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei . Ventricolul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang , iar in sistola il evacueaza in artera prin orificiul aortei , prevazut cu tri valve de aspect semilunar (valva sigmoida aortica). Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica) . Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventricolul drept , separete prin orificiul arioventricular drept . Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificile venei cave superioare si al venei inferioare. Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevazut cu trei valve , care inchi orificiul in sistola si il deschid in diastola . Ventricolul drept primeste sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara , prin orificiul pulmonar , prevazut ca si orificiul aortic cu trei valve cu aspect similar . Inima dreapta este motorul micii circulatii . Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistematica si mica circulatie sau circulatie pulmonara . Peretii artriilot si ai ventriculilor se contracta ritmic : mai inai cele dua atrii , apoi cei doi ventriculi , sincron , expulzand aceiasi cantitae de sange pe care o primesc . Atriul drept primeste sange venos din intregul organism prin venele cave si il impinge in ventricolul drept , de unde , prin arterele pulmonare , ajunge in plamani , unde se oxigeneaza , pierzand CO2 .Prin venele pulmonare ajunge in atriul stang , de unde trece in ventricolul stang si de aici prin artera aorta este distribuit in toate tesuturile si organele . Peretele inimii este alcatuit din trei tunici : endocardul , miocardul si pericardul . *Endocardul sau tunica interna captuseste interiorulinimii , iar pliurile sale formeaza aparatele valvulare. *Miocardul sau muschiul cardic este tunica mijlocie , fiind alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul specific sau excitoconductor . Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi . Astfel , ventricolul stang , cu rol de a pulsa sange in tot organismul , are un perete mult mai gros decat cel drept , care impinge sangele numai spre cei doi plamani . Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor . Tesutul specific este constitit dintr-un muschi cu aspect embrionar , foarte bogat in celule nervoase , si mai cuprinde : -nodul sino-atrial Keith-Flack , situat in peretele atriului drept , aproape de orificiul de varsare al venei cave superioare ; -sistemul de conducere atrio-ventricular , alcatuit din nodul atrio-ventricular Aschoff-Tawara , situat in partea postero-inferioara a septului interatrial fasciculul His , care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara , coboara in peretele interventricular si se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga) , care se termina prin reteaua anastomica Purkinje in miocardul ventricular *Pericardul este tunica externa a inimii o seroasacare cuprinde , ca si pleura , doua foi : una viscerala , care acopera miocardul , si alta parietala , care vine in contact cu organele din vecinatate . intre cele doua foi se afla cavitatea pericardica . in starea patologica , cele trei tunici pot fi afectate separat (miocardita , endocardita sau periocardita) sau simultan (panacardita) . Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare . Venele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar , care se deschide in atriul drept . Interventia inimii se face prin firisoare nervoase primite de la sistemului simpatic si parasimpatic . FIZIOLOGIA INIMII ACTIVITATEA INIMII Iima fiind un organ musculos , activitatea sa sa caracterizeaza prin contractii si relaxari ,ce se suced cu regularitate . Contractia inimii se numeste sistola , iar relaxarea diastola. O sistola , impreuna cu diastola care ii urmeaza reprezinta o revolutie cardiaca sau un ciclu cardiac . intr-o revolutie cardiaca , sistola si diastola se succed la un interval de timp bine determinat . Numarul revolutiei cardiace pe minut este determinat de varsta si de starea organismului; aceasta determina sim durata revolutiei cardiace . Asa , de exemplu , la adult , numarul revolutilor cardiace in repaus este de 70 80 /min , pe cand la copil este mult mai mare ; de exemplu , la nou- nascut ajunge pana la 150 /min . Revolutia cardiaca incepe cu sistole atriala , care dureaza 0,1 secunde , timp in care sangele este impins in ventricule . Dupa terminarea sistolei atriale , atriile intra in distola , distola atriala , care dureaza 0,7 secunde . in timpul diastolei atriala , presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in atrii , cuplandu-le din nou . in momentul in care incepe diastola arteriala , incepe si contractia ventriculelor , adica sistola ventriculara care dureaza 0,3 secunde . Dupa ce se termina sistola ventriculara , incepe diastola ventriculara , care dureaza 0,5 secunde . Daca urmarim revolutia cardiaca , constatam ca din 0,8 secunde , cat dureaza ea . Inima , in totalitate , se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde . Acest ritm in care activeaza inima ne explica de ce aceasta poate functiona toata viata farp sa oboseasca . CIRCULATIA SaNGELUI iN INIMA in timpul unei revolutii cardiace , sangele prin cavitatiile inimi , intr-un sens bine determinat . Putem sa inselegem usor aceasta , daca tinem seama de faptul ca circulatia este dirijata de valvele atrioventriculare si de valvele sigmoide , precum si de faptul ca sistolele si diastolele atriale si cele ventriculare nu au loc in acelasi timp (nu sunt sincroane) Circulatia in inima este strict dirijata si schimbarea ei se face numai in stari patologice CIRCULATIA ARTERIALA Circulatia arteriala este circulatia sangelui in artere si este determinata de sistolele ventriculare , care realizeaza presiune mare . PRESIUNEA ARTERIALA Starea de tensiune sub care se gasesc arterele , intretinuta de forta de propulsie a sangelui si de rezistenta periferica a vaselor , poarta denumirea de presiune sau tensiune arteriala . Forta muschiului cardiac face sa apara presiunea , iar rezistenta sistemului arterial o face sa se manifeste cu ajutorul sfigmanometrului s-a determinat la un adult normal , o valoare de 110 125 mm Hg , pentru presiunea sistolica (maxima) si 60 85 mm Hg , pentru presiunea diastolica (minima) Presiunea arteriala fizologica este in functie de varsta . Este de remarcat ca presiunea arteriala variaza cu starea functionala a organismului , in timpul activitatii musculare intense sau sub actiunea unor stari emotionale , presiunea arteriala creste , pe cand in timpul somnului ea scade ; acestea sunt variatii mici si sunt considerate normale . Pot sa aiba loc variatii patologice care atng valori mai mari sau mai mici decat cele fiziologice . Asa , de exemplu uneori , presiunea cistolica atinge valori intre 70 95 mm Hg aceasta scadere se numeste hipotensiune arteriala , sau poate creste si sa atinga valori ce depasesc 150 270 mm Hg , ceea ce poarta numele de hipotensiune arteriala. CIRCULATIA VENOASA Circulatia in vene se face centriped , adica de la periferia corpului spre inima , in timp ce circulatia arteriala si cea capilara se fac centrifug , adica de la inima spre organe . Sensul circulatiei venoase , pozitia venelor in sistemul sanguin , precum si caracterele structurale ale venelor fac ca circulatia venoasa sa fie asigurata prin contributia mai multor factori : contractile ventricolului stang , aspiratia toracica , comprimarea abdominala , contractile musculare , forta gravitationala si inductia undei pulsatile arteriale . Circulatia venoasa are o mare importanta pentru asigurarea circulatiei in general . Se stie ca forta contractilor ventriculare este conditionata de gradul de intindere a fibrelor musculare , deci de afluxul de sange din sistemul venos , iar inima trimite prin sistola ventriculara , tot atat sange , cat primeste din sistemul venos din atrii . CIRCULATIA CAPILARA Circulatia sagelui prin capilare se face continuu si foarte lent . Viteza si presiunea sangelui scazute , peretele subtire unistratificat , suprafata mare de schimb favorizeaza schimburile de substante . MAREA SI MICA CIRCULATIE in sistemul vascular se realizeaza circulatia mare si circulatia mica (pulmonara) . Circulatia mare asigura transportul oxigenului si al substantelor nutritive la celule prin sistemul arterial si sistemul capilar . Acestea asigura schimburile nutritive si gazoase la nivelul tesuturilor . Sistemul venos asigura , intoarcerea sangelui cu CO2 la inima . Circulatia mica incepe din ventricolul drept si se continua spre artera pulmonara care transporta sange incarcat cu CO2 la plamani . dupa oxigenare sangele este readus la inima prin venele pulmonare .

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat de medicina. Hipertensiunea arteriala". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.