Referat MALADII SEXUALE TRANSMISIBILE

Incarcat la data: 13 Martie 2008

Autor: cornel sandulescu

Pret: 80 credite

5 (1 review)
Maladii sexuale transmisibile Capitolul I Introducere. Actualitatea temei n lume si n Republica Moldova In lucrarea data sunt prezentate principalele probleme medico-sociale ?e tin de maladiile sexual transmisibile cu care se confrunta societatea de astazi.Infectiile cu transmitere sexuala (ITS) constituie cele mai frecvente cauze de mbolnavire a populatiei de vrsta tnara, avnd consecinte negative majore asupra sanatatii si potentialului reproductiv al comunitatii.Societatea umana exista datorita capacitatii de perpetuare a vietii prin functia reproductiva, nsa raspndirea bolilor sexual transmisibile contribuie la detereorarea sanatatii de procreare, de aceea este necesara cunoasterea si ameliorarea situatiei create. Implicatiile sociale si economice ridica ITS la rangul problemei de sanatate publica. Supravegherea epidemiologica a infectiilor cu transmitetere sexuala se efectueaza de catre sistemul organelor sanatatii publice,este bazata pe colectarea continua a informatiei speciale, monitorizarea incidentei si prevalentei infectiilor, depistarea cazurilor noi de mbolavire si luarea deciziilor respective.Controlul asupra acestor maladii e posibil numai n rezultatul efectuarii supravegherii epidemiologice eficiente. In toata lumea infectiile genitale (IG) si bolile cu transmitere sexuala (BTS) constituie o problema majora de sanatate publica. n medie, n fiecare zi peste 1 milion de persoane sunt infectate cu o boala cu transmitere sexuala. Incidenta mare a IG/BTS la femeile care solicita consultatii ginecologice, consultatii prenatale sau de planificare familiala arata dimensiunea reala a problemei IG/BTS. Persoanele cu IG/BTS au un risc crescut pentru infectia cu HIV si la transmiterea ei partenerului/partenerilor lor. La persoanele HIV pozitive, tratarea unei alte IG/BTS poate fi mai dificila, vindecarea mai lenta, ceea ce creste riscurile transmiterii HIV la parteneri. Termenul de IG/BTS include 4 tipuri de infectii: -boli cu transmitere sexuala care afecteaza aparatul genital; -infectii ale aparatului genital feminin care nu sunt transmise sexual, ci sunt cauzate de accelerarea dezvoltarii microorganismelor prezente n mod normal n vagin (de exemplu, vaginite bacteriene si infectii purulente); -infectii care pot fi transmise pe cale sexuala si n alte zone dect cea genitala, de exemplu, sifilisul si infectia cu HIV; -infectii ale aparatului genital feminin datorate complicatiilor unor sarcini sau interventii pe aparatul genital (de exemplu, nastere, avort, insertia unui DIU sau interventie chirurgicala ginecologica sau obstetricala). Multe persoane cu IG/BTS, n special femei, nu beneficiaza de ngrijiri si tratamente corespunzatoare, datorita urmatoarelor aspecte: -barbatii si femeile care au IG/BTS pot fi asimptomatici (studiile arata ca pna la 70% dintre femei si 30% dintre barbatii infectati sunt asimptomatici); -persoanele infectate pot avea simptome, dar nu le identifica drept manifestari ale unei infectii (multe femei nu au informatii despre secretiile vaginale normale; unele femei au o infectie un timp att de ndelungat nct nu mai considera simptomele ca fiind anormale). Frecvent, persoanele cu IG/BTS nu solicita ngrijiri pentru ca: -nu nteleg gravitatea IG/BTS; -le este rusine sa se adreseze unui serviciu medical; -BTS se nsotesc de un stigmat social; -nu au acces la tratament; -nu si permit un tratament. Consecintele IG/BTS pot fi foarte severe pentru barbati, femei si copiii lor. Aceste afectiuni pot duce la infertilitate, disfunctii sexuale, se pot croniciza sau pot disemina si produce decesul. La femei pot determina dureri pelviene cronice si complicatii ale sarcinilor (de exemplu, sarcina ectopica).La femeia nsarcinata, orice BTS netratata poate afecta fatul sau nou-nascutul. Ea poate determina nastere prematura, greutate mica la nastere si infectii neonatale. Infectiile cu gonoree si clamidia se pot transmite direct la nou-nascut, determinnd infectii oculare si orbire. Infectia HIV/SIDA ntr-un termen relativ scurt a afectat toate continentele si tarile. Pandemia de HIV/SIDA prezinta un pericol real pentru omenire, securitatea unor state, aducnd cele mai mari prejudicii morale, sociale si economice. Conform datelor Programului UNAIDS n lume numarul de persoane care traiesc cu HIV/SIDA este de 40,3 milioane, din ele maturi 38 milioane (inclusiv femei - 17,5 milioane) si copii 2,3 milioane. Numai pe parcursul anului 2005 au fost depistate 4,9 milioane: maturi 4,2 milioane si copii pna la 15 ani 700 mii. De la debutul epidemiei au decedat din cauza maladiei SIDA mai mult de 25 milioane oameni, inclusiv n 2004 - 3,1 milioane. Permanent creste numarul femeilor si fetelor afectate de infectia HIV/SIDA. O particularitate caracteristica pentru pandemia de HIV/SIDA din ultimii ani este cresterea cu un ritm vertiginos a numarului de persoane afectate n tarile Europei de Est si Asiei Centrale. Un teritoriu cu risc nalt de raspndire a devenit Federatia Rusa, unde au fost depistate 70% din numarul total a persoanelor infectate n aceasta regiune. Pe parcursul a 10 ani epidemia infectiei HIV/SIDA n Ucraina a cuprins zeci de mii de persoane (n 1994 au fost oficial nregistrate 183 cazuri, la mijlocul anului 2004 - 68000. In tarile Baltice pe parcursul ultimilor 2-3 ani numarul persoanelor HIV pozitive depistate s-a majorat de 5-6 ori. In linii generale procesul epidemic al infectiei HIV/SIDA n tarile Europei de Est, se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati: -In majoritatea tarilor epidemia se afla n faza initiala de dezvoltare si interventiile oportune, eficace si operative pot reduce raspndirea ei si micsorarea impactul socio-economic; - peste 80% din numarul persoanelor infectate sau bolnave sunt la vrsta de pna la 30 ani (n tarile Europei de Vest cota acestui grup de vrsta constituie doar 30%); - cresterea rolului caii sexuale de raspndire si tendintei de extindere a infectiei n rndurile populatiei generale; -existenta factorilor sociali si comportamentali (situatia socio-economica nefavorabila, migratia intensiva a populatiei, utilizarea de catre tineret a drogurilor intravenos), care favorizeaza raspndirea infectiei HIV/SIDA. Programele bazate pe strategia Reducerea noxelor" realizate n Ucraina, Federatia Rusa si Moldova creeaza conditii esentiale pentru reducerea consumatorilor de droguri si micsorarea riscului de infectare n rndul acestui contingent Infectia HIV/SIDA prezinta o problema prioritara de sanatate publica si n Republica Moldova.n 2004 au fost nregistrate 357 de cazuri noi ( 8.41 la 1000000), n 2005 - 533 (l2,5 la 100000 populatie). n perioada anilor 1987- 2005 au fost depistate 2782 persoane infectate cu HIV, inclusiv n teritoriile de pe malul drept (MD) al republicii 2169 si n teritoriile de Est - 613 persoane. Procesul epidemic a cuprins toate teritoriile administrative si se caracterizeaza pentru ultimii 5 ani prin urmatoarele particularitati: -Extinderea ariei geografice de raspndire a infectiei HIV/SIDA. Infectia se depisteaza ct n rndul populatiei urbane, att si rurale. Ca si n anii precedenti cea mai nalta raspndire a infectiei are loc n mun. Balti (prevalenta cumulativa 564,43 la 100 mii populatie) si raioanele suburbe al acestui municipii: Glodeni (71,65), Falesti (40,58), Sngerei (34,3).Esential s-a activizat procesul epidemic n raioanele Causeni (50,37), Donduseni (48,52),Rezina (33,39). n teritoriile de Est ale republicii cea mai nalta raspndire a infectiei HIV s-a nregistrat n orasul Tiraspol (190,18) si raionul Rbnita (164,46). -Pna n anul 2000 procesul epidemic a fost determinat de raspndirea infectiei HIV/SIDA n rndul utilizatorilor de droguri intravenos (UDI). n ultimii 5 ani se manifesta scaderea ponderii UDI de la 78,57% n 2001 la 35,8% n 2005 (MD) si sporirea proportiei celor infectati pe cale heterosexuala de la 18,10 % n 2001 la 60,96% n 2005 (MD). -A sporit ponderea femeilor infectate cu HIV de la 26,72 % n 2001 la 40,90 % n 2005.Implicarea femeilor n procesul epidemic creeaza premize de infectare perinatala. n 2002 n cadrul supravegherii de santinela n municipiile Balti si Chisinau au fost testate 4586 femei gravide si depistata o singura persoana HIV pozitiva. n 2003 au fost testate 10863 gravide si depistate 12 gravide HIV pozitive. Accesibilitatea la consiliere si testare benevola a gravidelor a majorat numarul gravidelor HIV pozitive de la 52 n 2004 la 71 n 2005). In 2001-2005 la 22 copii a fost confirmata infectia HIV perinatala. -Ramne la nivel nalt indicele depistarii persoanelor HIV infectate n rndurile donatorilor de snge si a crescut de la 6,54 la 100000 donari n 1998 pna la 44,31 n 2005. -Numarul absolut al cazurilor noi a infectiei HIV/SIDA se afla n crestere, creste si incidenta anuala a infectiei HIV. Acest fenomen este determinat de sporirea accesului populatiei Ia testare si de cresterea numarului de persoane testate. O tendinta epidemiologica pozitiva este diminuarea incidentei cazurilor HIV la 1000 persoane testate de la 2,03 n 2001 la 1,35 n 2005. -Infectia HIV/SIDA n mare masura afecteaza persoane de vrsta neproductiva, inclusiv vrsta de 15-24 ani: 2001 - 74 persoane sau 35,24% din numarul total de persoane depistate (10,59 la 100000 populatie a grupului de vrsta respectiva); 2002 - respectiv - 46, 30,87% si 6,59; 2003 - 45, 26,32% si 6,44, 2004 - 67, 48% si 9,6 si 2005 82 - 26,36% si 11,74 la 100000 populatie a grupului respectiv de vrsta. -Pe parcursul anilor 2001-2005 esential s-a marit numarul persoanelor cu infectia HIV/SIDA, grupul C, simptomatologie severa, SIDA propriu zisa care a fost diagnosticata la 220 persoane. Cele mai frecvente maladii SIDA asociate (indicatoare) diagnosticate snt Infectia cu Mycobacterium tulerculozis pulmonara (123 persoane), candidoza tractului digestiv (78) si sindromul de istovire (67 persoane). Au decedat de SIDA 106 persoane. Clasificarea infectiilor cu transmitere sexuala, dupa agentul patogen: Infectii bacteriene: -sifilisul; -gonoreea; -sancrul moale; -granulomul inghinal;. -infectiile chlamidiene; -uretritele negonococice; -vaginoza bacteriana. Infectii cu protozoare: -trihomonoza. Infectii fungice: -candidoza. Infectii virale: -herpes simplex; -papilomovirusuri umane; -moluscum contagiosum; -cytommegalovirus; -virusul Epstein Barr; -hepatita B; -infectia HIV. Infectii artropozice: -ftiriaza; -scabia. Caracterizarea infectiilor cu transmitere sexuala : Sifilisul Sifilisul este o boala cu transmitere sexuala, produsa de un spirochet microaerofil, numit treponema pallidum care este un bacii spiralat cu lungimea de 5-20 micrometri si grosimea de 0,1-2 micro-metri, care este vizibil la microscop obisnuit, n cmp ntunecat ori cu ajutorul microscopiei electronice. Este sensibil la temperaturi mai mari de 38C, fapt ce explica eficienta piretoterapiei. Aceasta boala susceptibila de raspndire n masa,iar prin posibilitatea de a fi transmisa altor persoane actioneaza asupra sanatatii viitoarelor generatii. Patogenie Integritatea pielii si a mucoaselor prezinta o bariera protectoare mpotriva infectiei cu treponema pallidum. Penetrarea are loc, probabil, prin unele leziuni produse n timpul contactului sexual. Sifilisul primar. Ajunse n derm, treponemele stimuleaza mecanismele imunitare ale gazdei: neutrofilele, limfocitele si macrofagele. Sifilisul secundar. Mecanismele imunologice dezvolta semne de infectie treponemica generalizata, care apar la trei-sase saptamni de la aparitia sancrului dur. Acestea au urmatoarele trasaturi: a) snt rezultatul diseminarii hematogene a treponemelor; b) leziunile snt preponderent cutanate; c) aspectul diferit de cel al sancrului dur sugereaza dezvoltarea unui grad de imunitate sistematica, n acest stadiu, titrul anticorpilor este cel mai nalt. Sifilisul latent. Dupa o perioada variabila, imunitatea gazdei devine suficienta pentru a inhiba activitatea treponemelor si a nu permite aparitia a noi leziuni. Treponemele continua sa persiste si dupa un interval cuprins ntre l si 20 de ani, dupa care apar manifestari tertiare. Sifilisul tertiar este caracterizat prin aparitia leziunilor histo-patologice granulomatoase. Cai de transmitere: -Preponderent sexuala, riscul contaminarii dupa un singur contact cu o persoana infectata fiind de circa 30%; -Tansfuzii de snge infectat; -Transplacentar, de la mama la fat; -Contact direct cu secretiile infectate; -Transmiterea indirecta (prin obiecte) este mai mult ipotetica Sifilisul primar se caracterizeaza prin aparitia sifilomului si a limfoadenopatiei luteice satelite,n locul inocularii, dupa o perioada de circa 21 de zile (limite 10-90 zile), se dezvolta leziunea primara care se numeste sancru dur sau sifilom. Netratat, sifilomul persista 1-6 saptamni si se vindeca fara cicatrice. Sifilomul este unic si are urmatoarele caractere: eroziune rotund-ovala de 1-2 cm., bine conturata, ale carei periferii se pierd n tesutul sanatos. Suprafata este neteda, curata, cu un aspect carnos, acoperita de o secretie transparenta bogata n spirocheti ce-i confera un aspect lucios. Nu este dureros si nici inflamator. Baza sifilomului este dura la palpare. ntarirea apare la 4-5 zile de la formarea leziunii si se mentine timp de 2-3 luni de la epitelizare. Localizarea sifilomului este n 90% de cazuri genitala. Cea extragenitala este rezultatul contactelor sexuale pe cale orala si anala. Afecteaza buzele, limba, amigdalele, mameloanele, extremitatile (panariciul luetic), n cazul afectiunii luetice anorectale, trebuie sa tinem cont de pacientii cu dureri rectale, cu scaune sanguinolente, cu fisuri sau ulceratii anale. Luesul decapitat presupune lipsa sancrului dur. Adenopatia luetica apare la 4-7 zile de la aparitia sancrului dur n regiunea de drenaj limfatic a acestuia, care este de obicei unilateral, poliglandular, neinflamatoriu (consta din ganglioni elastici, bine conturati, nedurerosi) si spontan rezolutiv. Adenopatia se agraveaza atunci cnd sifilomul se suprainfecteaza cu alti germeni. Sifilisul secundar este stadiul de septicemie treponemica, caracterizat prin semne si simptome sistemice cu manifestari cutaneo-mucoase polimorfe, n perioada de trecere de la prima faza la cea de-a doua, treponemele disemineaza n organism hematogen si limfatic. Manifestarile mucoaso-cutanate apar la 3-6 saptamni de la aparitia sancrului si se numesc sifilide. Ele snt initial simetrice, dar pe masura evolutiei bolii devin asimetrice si dispar, cu sau fara tratament, peste 2-10 saptamni. Caracterele sifilidelor: -Rozeola sifilitica este cea mai precoce eruptie: are forma rotund-ovala, de 1-2 cm., culoare roz pal, nescuamoasa, nepruriginoasa, dispare la vitropresiune. De regula, este localizata pe trunchi, pe radacina membrelor, uneori si pe zonele flexore ale extremitatilor; -Rozeola de recidiva are dimensiuni mai mari, leziuni mai grupate si evolutie mai lenta; -Sifilidele papiloase snt leziuni discoide rotund-ovale, de 3-10mm., indolore, cu suprafata lucioasa sau scuamoasa fina, a caror detasare centrala lasa un guleras periferic. Leziunile se pot distribui simetric pe tot corpul. Cele localizate palmo-plan-tar snt hiperkeratozice, infiltrate si pot fi confundate cu der-matomicozele. Eruptia evolueaza n puseuri. -Uneori, sifilidele papiloase pot fi papuloscuamoase cu caracter psoriazoform, avnd urmatoarele semne: a) sifilidele foliculare, papule eritematoase foliculare ce apar n puseuri, pe fata si pe extremitati; b)sifilidele pustuloase, care se ntlnesc foarte rar; c) sifilidele corniforme, a caror varianta tardiva apare la 6-8 luni de la infectare, cu un aspect tipic si papula mare; d)sifilidele inelare snt ntlnite mai des la rasa negroida; se situeaza pe obraji, n apropierea comisurilor bucale, prezinta papule mici, turtite, acoperite cu scuame fine grupate inelar. Toate tipurile de sifilide snt spontan rezolutive. Sifilidele mucoase, prezente la 20-70% dintre pacienti, snt bogate n spirocheti si foarte contagioase: A. Plagi mucoase - arii eritematoase, erodate sau acoperite cu depozite cenusii pseudomembranoase, indolore, ce se pot localiza n regiunea cavitatii bucale (amigdale, limba, faringe, gingii, buze) ori n cea genitala (labii, vagin, cervix); B.Faringita luetica este caracterizata printr-un eritem difuz faring-amigdalian, asociat cu edem si eroziuni; C. Condiloma lata - papule hipertrofice, rosii sau hipopigmentate, macerate, exudative, cu suprafata neteda. Apare, de regula, n regiunea genitala si anala. Afectarea fenelor: Alopatia n luminisuri sau difuza se ntlneste n 3-7% dintre cazuri si se localizeaza pe scalp, predominant parietal si occipital. Ocazional, afecteaza barba si genele. Manifestari sistemice: Majoritatea bolnavilor au stare generala buna a sanatatii. O parte dintre ei pot prezenta fenomene de tip gripal: cefalee, mialgii, artralgii, rinoree. Febra se ntlneste rar. Examenul clinic poate constata: micropoliadenopatie; splenomegalie; mialgii generalizate; artralgii; hepatomegalie dureroasa; afectare oculara (fotofobie, lacrimare, inflamatie oculara); tulburari neurologice (meningita si paraliziile de nervi cranieni snt rar ntlnite).Diagnosticul pozitiv se bazeaza, pe manifestarile clinice, pe testele seropozitive, pe eliminarea T. pallidum din leziuni. Sifilisul tertiar apare la 1-20 de ani dupa aparitia sifilisului secundar. Cu ct debutul este mai tardiv, cu att manifestarile snt mai putine. Leziunile snt asimetrice, cronice, cu tendinta spre extindere. Pot fi unice ori multiple, superficiale sau profunde, nedureroase, predispuse spre ulcerare. Manifestari cutanate: sifilide nodulare (sifilide tuberculoase) care snt papule sau noduli rosii-bruni, aramii, fermi la palpare, de ctiva mm, cu tendinta spre grupare inelara. Nodulii pot evolua spre ulceratii adnci, indolore, cu fundul neted si margini elevate. Se vindeca, dar ramn cicatrice.Gome noduli roz-rosii de marimi variate, unici sau multipli, unilaterali. Nodulii au la nceput consistenta elastica, iar o data cu acumularea de tesut necrotic devin fluctuanti. Se localizeaza mai mult n zonele supuse traumatismelor, dar pot afecta si oricare alta regiune a corpului. Manifestari neurologice (neurosifilis): paralizie generala progresiva; Manifestari cardiovasculare: anevrism aortic, afectarea valvulelor aortice; Alte afectiuni: leziuni osteoarticulare ce pot leza aproape orice viscer. Diagnosticul se stabileste n baza datelor clinice, serologice si histopatologice. Sifilisul congenital este sifilisul fatului contaminat intrauterin de la mama infectata. Aproape toti copiii nascuti de la mame cu sifilis secundar netratat snt infectati, nsa manifestari clinice au mai putin de 50%. Sifilisul la gravide poate provoca nasteri premature, decese antenatale sau anomalii congenitale.Sifilisul congenital poate fi precoce sau tardiv. Precoce este sifilisul aparut n primii doi ani de viata si este considerat echivalentul luesului secundar la adulti. Manifestari clinice: -Coriza luetica, primul semn apare n primele 2-3 saptamni de viata; -Secretii nazale purulente ori sanguinolente si bogate n treponeme; -Leziuni osoase si articulare, desi deseori asimptomatice care fac parte din manifestarile precoce. Cea mai ntlnita este osteohondrita, vizibila radiologie la nivelul metafazei si numita dinti de ferestrau. Sifilisul congenital tardiv apare dupa doi ani de viata, de obicei la pubertate. Sifilidele congenitale tardive se clasifica n: Sigure : santurile Parrot - cicatrici radiare peribucale si paranazale; Triada Hutchinson - dinti bombati, cheratita interstitiala, surditate prin afectarea urechii interne. Probabile: osteohondrita hiperplastica difuza, periostita, bose frontale proeminente (frunte olimpiana), tibie n iatagan". Posibile: placenta cu greutate mare si nou-nascut mic; bolta pala-tina ogivala, semnul Dubois (degetul mic scurt). Geneza Sifilisul a aparut n Asia de Sud prin anul 3000 . Chr.Dupa descoperirea Americii de catre Columb (1493), de unde boala este adusa n Europa de catre marinarii infectati, din Haiti, cea mai larga raspndire a sifilisului are loc la nceputul sec. XVI, cnd nu erau cunoscute mijloacele de prevenire si contaminare. Actuala epidemie de sifilis. Chiar daca n multe tari raspndirea acestuia are tendinta de diminuare n ultimele decenii, stabilizarea cazurilor de sifilis recent lipseste. Conform datelor Centrului de Supraveghere a MST din Marea Britanic, dupa 1982 se constata o diminuare a prevalentei sifilisului. Aceasta evolutie este legata de schimbarea comportamentului la homosexuali, care avnd frica de infectarea cu HIV si-au redus numarul partenerilor, a fost nregistrata o crestere a prevalentei sifilisului la heterosexuali. Deci, putem mentiona, ca aproape n toate tarile de pe Glob sifilisul cunoaste o recrudescenta epidemiologica avansata. Astfel, morbiditatea a crescut n ultimii 10 ani de 8 ori n Portugalia, de 5 ori n Polonia, de 5 ori n Romnia, iar n Franta s-a dublat, etc. Prevalenta sifilisului (Geneva, consfatuirea OMS pe problema infectiei materne si perinatale, 1988) la femeile gravide variaza ntre 0,03%0,5% si 1015%. n Republica Moldova n ultimii 5 ani numarul contaminatilor a sporit de 13 ori. n 1990 indicii morbiditatii la 100000 de locuitori constituiau 15,7, iar la sfrsitul anului 1998 ei au sporit pna la 149,4. Densitatea mare a populatiei in orasele mari favorizeaza difuzia MST, n special a sifilisului. Astfel, de aceasta maladie mai frecvent sufera populatia urbana. Frecventa, n functie de sex, difera de la o tara la alta, fiind n Franta de 4 ori, n Olanda si Marea Britanie de 6 ori mai mica printre femei dect printre barbati. n multe tari, n pofida legislatiei, numarul de cazuri declarate este considerabil mai mic dect realitatea. Spre exemplu, n Franta, n 1981 erau nregistrate 2773 cazuri printre barbati si 649 cazuri printre femei, n SUA n 1987 erau nregistrate 35174 cazuri de sifilis primar si secundar, 4998 cazuri de sancru moale si 303 de limfogranulomatoza veneriana, 22 cazuri de granulom inghinal. Conform datelor Centrului de Dermatovenerologie din Republica Moldova s-a constatat, ca de aceasta maladie sufera att femeile ct si barbatii aproape n proportii egale, predominnd ntructva la femei, n anii 19971998 n Moldova au fost nregistrate 7754 femei contaminate cu Treponema pallidum, contra 7064 barbati cu aceeasi maladie. Totodata n acesti ani au fost la evidenta 373 femei gravide cu sifilis. Gonoreea Gonoreea este cea mai frecventa boala infectioasa, produsa de Neisseria gonnorrheae (dip-lococ Gram negativ), transmisa aproape exclusiv pe cale sexuala, care afecteaza mai mult mucoasa uretrei, a endocervixului, a rectului, a laringelui si conjunctiva oculara. Raspndirea infectiei poate afecta, de asemenea, endometrul, trompele uterine la femei si prostata, epi-didimusul si veziculele la barbati.Este una dintre cele mai raspndite ITS, cu perioada de incubatie de 2-5 (1-14) zile. Manifestari clinice La barbati, infectia gonococica primara afecteaza initial uretra si apoi organele genitale. De obicei, se manifesta prin simptome acute: disurie, secretii mucopurulente din uretra. Poate fi afectata de ase-menea uretra posterioara, ceea ce favorizeaza dezvoltarea prostatitei gonococice, caracterizata prin dureri la urinare, tenezme vezicale la sfr-situl mictiunii, erectii dureroase sau ejaculari accidentale. Epididimita gonococica debuteaza de obicei brusc, nsotita de febra, frisoane, edem scrotal unilateral ori bilateral, ce poate conduce la obturarea canalului epididimal si dezvoltarea oligospermiei sau azospermiei.Alte simptome, ntlnite la barbati n cazul gonoreii, snt secretiile din anus si durerile din regiunea perirectala.De asemenea, se ntlnesc si forme asimptomatice de infectare a uretrei (n 10% dintre cazuri), a rectului (85% ) sau a laringelui (pna la 90%).Infectia disemenata este nsotita de febra, eruptii petehiale ori pustuloase pe piele, artralgie asimetrica, artrite septice, n cazuri foarte rare - de meningita si de endocardita. La femei, de regula, infectia decurge asimptomatic. Cel mai frecvent indiciu ntlnit este cervicita gonococica, caracterizata prin secretii mucopurulente abundente din cervix, colul fiind normal, hiperemiat sau edematiat. Aparitia uretritei gonococice initiale poate fi ntrziata, deoarece partea ei anterioara este tapetata cu epiteliu scuamos rezistent la infectie, n cazul infectiei, n timpul presarii, uretra elimina secretii purulente. Uretrita poate fi asimptomatica sau nsotita de simptome urinare. Endometrita gonococica este ntlnita n 30% de cazuri. Infectia ascendenta este favorizata de menstruatie, avorturi, nastere si are urmatoarele manifestari clinice: dureri, hipermenoree, menoragii. Este frecvent ntlnita si salpingita gonococica care favorizeaza piosalpinxul. n cele mai dese cazuri, ea cauzeaza sterilitatea feminina. Este caracterizata prin dureri n regiunea inferioara a abdomenului, dureri la palpatia organelor genitale interne si prin febra.Infectia este asimptomatica: cervicite >50%; infectarea rectului >85%; a laringelui > 90%.La nou-nascuti, acest tip de infectie provoaca conjunctivita purulenta. Indicatii pentru testare la gonoree: -Simptome de disurie si secretii din uretra; -Secretii mucopurulente din cervix; -Partenerul sexual este infectat cu ITS sau are procese inflamatorii pelviene; -Cercetare la solicitarea clientului; -Orhoepididimita acuta; -Inflamatie pelviana acuta; -Conjunctivita purulenta la nou-nascuti. sancrul moale sancrul moale este o infectie bacteriana, produsa de Haemophilus ducreyi, numit streptobacil Gram negativ. Apar ulceratii genitale nsotite de adenopatie regionala inflamatorie. Infectia este raspndita mai mult n regiunile tropice si n subtropice. n ultimii ani, au nceput sa fie nregistrate tot mai multe cazuri de acest tip de infectie si n Europa. Este cel mai des ntlnita la barbati. Se transmite pe cale sexuala, perioada de incubatie fiind de 3-5 zile.Este un aerob facultativ cu regim de crestere fin, conditiile optime de dezvoltare ale caruia sunt atmosfera si umiditatea sporita, nivelul major al presiunii dioxidului de carbon si temperatura de 3335C. sancroidul este o patologie ce afecteaza sanatatea publica n tarile lumii a treia, n unele regiuni ea este mai frecventa dect sifilisul si chiar gonoreea. Patologia apare mai frecvent la barbati, n special la cei tineri, care au avut un contact sexual recent ocazional. Prevaleaza n grupul socio-economic inferior. Barbatii fara circumcizie sunt mai sensibili la H. ducreyi. Circa 10% din numarul de bolnavi de sancroid pot avea si lues sau herpes. La barbati maladia poate evolua simptomatic si asimptomatic (mai rar). Femeile cu evaluare asimptomatica sunt foarte rar decelate. Prezenta la ele a leziunilor asimptomatice pune la ndoiala diagnosticul de sancroid, care e putin probabil. S-a demonstrat, ca sancroidul este un cofactor major n transmiterea heterosexuala a HIV-infectiei si e asociat cu cresterea frecventei HIV-infectiei n Africa. Manifestari clinice Primul simptom este formarea unei papule eritematoase care trece n ulceratie dolora, cu diametrul de 1-2 cm, cu margini rufoase, cu centrul acoperit cu exudat si fund fara induratie. Ulceratia se localizeaza : la barbati, de obicei, pe preput ori pe teaca penisului, iar la femei - pe labiile mari, n regiunea perianala sau pe comisura pos-terioara. La 1-2 saptamni de la ulceratie, apare adenopatia regionala. Are caracter cronic, se vindeca ntr-un timp ndelungat si formeaza fistule si cicatrici fibroase. Chlamydia trachomatis, limfogranulomatoza veneriana Infectia cu Chlamydia trachomatis este cea mai raspndita afectiune sexual transmisibila. ncepnd cu anii'70, infectiile provocate de chlamidii au nceput a prevala asupra celor gonococice. n SUA si Marea Britanie incidenta uretritelor negonococice (echivalentul infectiei cu chlamidii la barbati) este de 2-3 ori mai mare dect a celor gonococice. n tarile Scandinave infectia cu chlamidii se determina de 5-6 ori mai frecvent ca gonoreea. n SUA numarul total de cazuri noi depistate depaseste cifra de 3-4 milioane, nct pentru tratamentul consecintelor infectiei cu chlamidii se cheltuiesc anual circa 2 mlrd dolari. De mult timp Chlamydia trachomatis este recunoscuta ca agentul patogen al trahomului, o afectiune hiperendemica n multe tari in curs de dezvoltare, considerata cea mai frecventa cauza a orbirii, n afara de aceasta Chlamydia trachomatis provoaca conjunctivita la nou-nascuti si e agentul patogen al limfogra-nulomatozei veneriene. ncepnd cu anii'80, infectia chlamidiana a tractului genital si consecintele transmiterii ei perinatale au devenit o importanta problema att medicala, ct si socio-economica. Circa 600 mii de cazuri de salpingita descrise anual n Europa, a patra parte dintre care se termina cu sterilitate tubara, sunt considerate urmari ale infectiei cu Chlamydia trachomatis. Femeile care sufera de sterilitate tubara n 50% din cazuri au semne de infectie chlamidiana recenta sau suportata. Peste 60% dintre barbatii cu epididimita sunt infectati cu chlamidii. O data cu cresterea frecventei infectiilor provocate de acest agent patogen a crescut brusc si incidenta sarcinii ectopice n toate tarile dezvoltate. Infectia cu Chlamydia trachomatis se considera si o cauza a multor complicatii ale sarcinii, fiind totodata sursa chlamidiozelor la nou-nascuti. Limfogranulomatoza este o boala infectioasa, produsa de Chlamydia trahomatis. Se transmite pe cale sexuala. Perioada de incubatie este de 3-30 de zile. Omul este singura gazda naturala a Chlamydiei trahomatis. Se vizualizeaza prin coloratie Giemsa. Chlamydiile nu penetreaza pielea sau mucoasa intacta. Poarta de intrare poate fi chiar si o leziune mica.Chlamydia trahomatis are 15 serotipuri. Tipurile A, B si C produc trahomul, tipurile D-K produc chlamidiaza urogenitala. Ambele tipuri afecteaza uretra, cervixul, endometrul si mucoasa trompelor uterine. Tipurile LI, L2, L3 afecteaza tesutul limfatic si provoaca aparitia limogranulomatozei. Limfogranulomatoza se ntlneste mai mult n regiunile tropicale. Este o maladie endemica n Estul si Vestul Africii, India, n regiunile Sud-Estice ale Asiei, n America de Sud si regiunea Caraibilor. Poate fi o maladie sporadica n America de Nord, Europa, Australia, majoritatea regiunilor Asiei si n America de Sud. n SUA se depisteaza circa 350 de cazuri pe an, majoritatea la barbati, raportul aproximativ fiind de 6: l fata de femei. Schacheter considera ca aceasta diferentiere sexuala are loc datorita drenarii limfei din regiunea bazinului, care la femeie conduce la adenopatia iliaca profunda, iar la barbati la adenopatia inghinala. Maladia e mai caracteristica persoanelor din localitatile urbane si din paturile sociale inferioare. Ca infectie transplacentara congenitala nu a fost identificata, nsa contaminarea la trecerea prin caile de nastere infectate poate aparea. Manifestari clinice Chlamidiaza urogenitala nu are manifestari clinice specifice. De obicei, infectia decurge asimptomatic sau are manifestari clinice nesemnificative. Focarul primar de infectie se afla n uretra, la barbati, si n canalul cervical, la femei. Chlamydia trahomatis poate afecta si alte zone tapetate cu epiteliu cilindric: faringele, rectul, bursele sinoviale, conjunctiva oculara.La barbati, snt nregistrate urmatoarele manifestari clinice: uretrita, epididimita si prostatita. n cazul femeilor: salpingita, oforita, pelviperitonita. Studiile au aratat ca 70% de cazuri de sterilitate tubara snt cauzate de chlamydia trahomatis, care provoaca procese autoimune n organele pelviene. Perioada de incubatie este de 10-14 zile, dupa care, la barbati, apare o secretie mucoasa sau mucopurulenta neabundenta din uretra, iar la femei - din cervix. n cazul limfogranulomatozei apare o eroziune de 5-8 mm, de culoare roz-rosie, cu baza moale, suprafata neteda, nedureroasa, ce se vindeca fara cicatrizare. De obicei, este neobservata. Mai trziu, poate aparea adenoptia regionala, unilaterala (n o treime dintre cazuri -bilaterala), inflamatorie la palpatie, ce se situeaza pe ambele parti ale ligamentului inghinal. Regreseaza spontan, n 8-12 saptamni. Granulomul inghinal Maladia este cauzata de Klebsiella granulomatis, un bacil Gram negativ ce se coloreaza bipolar. Testele tisulare contin incluziuni intracitoplasmatice (corpii Donovan) vizibili n urma coloratiei Wright.Infectia este raspndita n tarile tropicale si subtropicale.Perioada de incubatie variaza de la 9 la 50 de zile. Donovanoza e frecventa n Guineea Noua de West, India, Bazinul Caraibilor si n alte regiuni tropicale. Patologia e foarte rara n zonele cu clima temperata. Perioada de incubatie variabila si semnele clinice initial fruste conditioneaza raspndirea Donovanozei. Cu toate ca patologia se atribuie maladiilor sexual transmisibile, modul exact de transmitere nu se cunoaste. Manifestari clinice ncepe cu o papula sau cu un nodul subcutanat ce erodeaza si provoaca o ulceratie bine delimitata, nedureroasa. Ulceratia se extinde periferic. Zonele de electiune snt labiile mari, perineul, pubisul, preputul, regiunea inghinala si perianala. Leziunile, de obicei, nu snt nsotite de limfoadenopatie. Vaginita bacteriana Caracteristici Este o boala frecvent ntlnita la femeile de vrsta reproductiva. n 20-30% dintre cazuri este provocata de o serie de agenti conditionat-patogeni anaerobi, cum ar fi: gardnerrela vaginalis, corynebacteriae, mobiluncus spp., bacteroiddes spp., mycoplasma hominis. n cazurile de dereglare a biocenozei vaginului, scade brusc cantitatea de lacto-bacterii si, respectiv, se creeaza un mediu favorabil dezvoltarii florei conditionat patogene, care si provoaca aceasta maladie. Dezvoltarea vaginozei bacteriene poate fi favorizata de anumiti factori endogeni (schimbari hormonale, scaderea imunitatii, dereglarea biocenozei intestinului) si exogeni (dus vaginal frecvent, lenjerie sintetica, absorbante aromatizate, noi parteneri sexuali, tratament antibacterial, administrare de imunosupresoare, de preparate hormonale, utilizarea DIU). nca nu exista dovezi ca aceasta infectie se transmite pe cale sexuala. Simptomele vaginitei bacteriene constau n inflamatia moderata a mucoasei vaginale, prurit genital, scurgeri genitale moderate cu miros specific. Candidoza vaginala Caracteristici Candidoza urogenitala este o problema medico-sociala actuala. Este o infectie ce cuprinde, n special, pielea, mucoasele si anumite organe interne si este cauzata de levuri apartinnd genului Candida, mai ales Candida albicans (n 90% de cazuri), Candida glabrata (5%-10%) si Candida tropicalis (3%-5%). Este o infectie conditionat patogena, dezvoltarea ei fiind influentata att de factori endogeni (dereglari endocrine, imunodeficienta, schimbari reactive n organism, avitaminoze - A, B6, C), ct si de factori externi (utilizare de contraceptive hormonale, imunosupresoare, tratament cu raze, regim alimentar bogat n glucide). n prezent, nu exista o clasificare tipica a candidozei. Snt, totusi, evidentiate doua forme de candidoza: acuta si cronica recidivanta.Candidoza se caracterizeaza prin: secretii caseoase abundente alb-galbui ce adera la peretii vaginului; mucoasa vaginului este hiperimata, edematiata; pH vaginului este acid; uretrita, balanopostita, balanita cu eruptii eritematoase, acoperite cu un strat alb-cenusiu (la barbati). Acest tip de infectie are urmatoarele simptome: prurit genital, disurie, dureri n regiunea organelor genitale externe.Afectiunea poate fi diagnosticata prin microscopia frotiurilor native si colorate, precum si cu ajutorul metodei culturale. Herpesul genital Caracteristici Herpesul este, astazi, cea mai raspndita infectie n rndul celor virale. Mai mult de 90% din populatia Globului Pamntesc este purtatoare a virusului herpes simplex I si doar 20% poate avea anumite manifestari clinice. Virusul HS cuprinde, de cele mai multe ori, pielea si mucoasele (n special, zona faciala si organele genitale), dar mai poate afecta sistemul nervos central si conjunctiva oculara. n cazuri rare, VHS I se localizeaza pe organele genitale. Alta forma a virusului - VHS II - afecteaza organele genitale, el fiind contractat pe cale sexuala sau n timpul nasterii. Transmiterea virsului are loc prin contact direct cu leziunile sau secretiile infectate. Eliminarea asimptomatica de virus (70%) duce, la fel, la raspndirea infectiei. Femeile snt cele care, la infectia primara cu herpes, suporta manifestari clinice serioase. Acestea se manifesta, de regula, printr-o dureroasa vulvo-vaginita acuta si prurit genital. Pe mucoasa valvara pot sa apara buchete de vezicule si de eroziuni policiclice, unele aftoide, ce invadeaza colul si vaginul. Eruptia este nsotita de ade-nopatie inghinala, disurie. Vindecarea spontana dureaza trei saptamni. La barbati, infectia primara este mai putin severa si are aceleasi manifestari clinice n cazul ambelor tipuri de virus.n jumatate dintre cazuri, herpesul primar poate fi neobservat. n majoritatea statelor dezvoltate, herpesul genital recurent este cea mai frecventa cauza a ulceratiilor genitale. Herpesul poate recidiva n acelasi loc, motivele fiind: depresia imunitara, alte infectii prezente n organism, stresul, imunosupresoarele, menstruatia, sub-nutritia, raporturile sexuale. De cele mai multe ori, reluarea infectiei este caracteristica VHS II. Simptomele recurentului ar fi urmatoarele: senzatiile de arsura si pruritul, urmate la scurt timp de aparitia unei plagi eritematoase, pe suprafata careia apar n doar cteva ore vezicule grupate ce se crustifica, dupa care se vindeca. Herpesul genital pe durata sarcinii poate fi cauza unei infectii grave a nou-nascutului, cum ar fi pneumonia herpetica, ce poate fi contractata n timpul nasterii si care pune n pericol viata copilului. Infectii genitale cu papilomovirusuri umane Caracteristici Papilomovirusurile umane snt ADN-virusuri, capabile sa produ-ca proliferarea celulelor epiteliale scuamoase ale pielii si ale mucoa-selor.Din cele 80 de tipuri de virusuri PVU, 45 pot afecta mucoasa organelor genitale si se transmit pe cale sexuala. Epidemiologie: circa 30-50% din populatia adulta este contaminata cu VPU, nsa, doar 1-2 % dintre cei contaminati au leziuni clinic vizibile.Deocamdata, singura cale probata de transmitere a acestor virusuri este cea sexuala. Contaminarea de la mama la nou-nascut este ntlnita foarte rar. Manifestari clinice Candiloame ano-genitale: -Candiloame acuminate care afecteaza mucoasa genitala si zona perigenitala. Pe mucoase apar mici formatiuni papiloase, roz-rosietice, nekeratozice, care, datorita maceratiei, capata un aspect albicios, cresc progresiv n numar si dimensiuni, capatnd aspect de conopida. Se localizeaza n zonele de frictiune coitala maxima. Se pot raspndi si perianal. Ele pot evolua spontan, dar recidiveaza frecvent. -Condiloamele plane ale colului uterin prezinta o forma aparte de condiloame genitale, care afecteaza colul uterin. Snt dificil de observat, vizualizarea lor fiind posibila n urma aplicarii acidului acetic de 5%. Au un potential oncogen n 30-50% dintre cazuri (vezi cancerul de col). Dintre displaziile cervicale, se asociaza cu infectiile cu VPU, aproximativ 10% evolund spre carcinom invaziv. -Papuloza bowenoida - leziuni papiloase multicentrice, izolate,de culoare roza, violacee sau bruna, au suprafata neteda,uneori leucocheratinizata, snt specifice printr-o dezorganizare arhitecturala epidermica, cu potential oncogenic sporit. -Condiloma giganta (Buschke-Lowenstein) prezinta o forma tumorala agresiva, care simuleaza epiteliomul invaziv. De regula, tumoarea este benigna si nu metaplazeaza. Scabia Aparitia scabiei presupune prezenta unui parazit femela care sapa un canal n piele n care depune 2-3 oua pe zi timp de o luna,ceea ce determina mncarimi si iritarea pielii.Transmiterea capusei Sarcoptes scabiei are loc prin contact direct corporal, de obicei prelungit; cu toate ca n anumite cazuri, n special n scabia crustoasa (scabia norvegiana), transmiterea poate sa aiba loc si prin hainele sau lenjeria infectata.Capusele sunt capabile sa sape santuri si sa traverseze stratul cornos al persoanei infectate timp de o ora. Hipersensibilitatea la proteazele din fecalele capusei poate genera reactii de hipersensibilitate locala si la distanta. Simptomele sunt reprezentate de mncarimi pe fata interioara a minilor,ntre degete,n regiunea snilor si a organelor genitale.n privinta tratamentului,acesta se aplica att partenerilor sexuali,ct si persoanelor care traiesc cu cei infectati de scabie.Lenjeriile si obiectele personale folosite de persoanele infectate necesita dezinfectarea. Infectia cu virusul hepatitei B(HBV) Hepatita B este cauzata de un virus Hepadna (ADN). Virusul este endemic pe ntreg globul, nu se refera la comunitati izolate, avnd o rata de purtatori foarte nalta (pna la 20%) n particular n Asia de Sud si de Est. Rata nalta de purtatori (pna la 10%) se ntlneste, de asemenea, n America Centrala si de Sud, Africa si Asia. Incidenta comunicata a hepatitei B acute: n Europa de Nord-Vest este de l la 100 000 populatie; n Europa de Sud-Vest - 6 la 100 000; n Europa Centrala - 22 la 100 000 si n Europa de Est - 92 la 100 000, cu toate ca adevarata incidenta ar putea fi de 6 ori mai nalta. Este estimat ca anual n Europa au loc l milion de cazuri noi de hepatita B acuta si 90 000 cazuri noi de hepatita B cronica. Purtatorii cronici constituie 5% din populatia generala a Europei de Sud, iar n Europa de Nord rata lor generala oscileaza ntre 0,01-0,5%. Totusi, rate de purtatori mult mai nalte sunt ntlnite n anumite subgrupuri, inclusiv la utilizatorii de droguri intravenoase, la barbatii homosexuali, la femeile care practica sexul comercial si la migrantii din tarile cu endemicitate nalta. Transmiterea Transmiterea pe cale sexuala are loc la barbatii homosexuali nevaccinati si coreleaza cu eventualitatea partenerilor multipli, sexul anal neprotejat si, de asemenea, cu sexul oro-anal. Transmiterea are loc si dupa un contact heterosexual, de exemplu, rata de infectare a partenerilor permanenti ai bolnavilor de hepatita B acuta este de 18%. Cei care practica sexul comercial sunt expusi la un risc sporit. Alte cai de transmitere sunt: parenteral (snge, produse din snge, utilizatori de droguri folosind aceleasi ace si seringi, mpunsaturi de ac) si vertical (de la mama infectata la copil).Infectii sporadice au loc la persoanele fara factori de risc aparenti, n institutiile pentru pacientii cu deficiente mentale si, de asemenea, la copiii n tarile cu endemicitate sporita, dar n aceste cazuri caile de transmitere nu sunt bine ntelese. Hepatita D (infectia virala delta, HDV) Agentul reprezinta un virus cu ARN incomplet care necesita nvelisul exterior al virusului hepatitei B. Se ntlneste doar la pacientii cu hepatita B. Este n mare masura infectia utilizatorilor de droguri intravenoase si a partenerilor lor sexuali, dar si a femeilor angajate n sexul comercial, iar n mod sporadic si a altor grupuri. Se va suspecta HDV n hepatita B, n special cnd infectia acuta este severa, daca purtatorii cronici de hepatita B manifesta un atac ulterior de hepatita acuta sau daca boala ficatului la pacientii cu hepatita B cronica progreseaza rapid. n aceasta forma rata de hepatite fulminante este nalta si de progresie a hepatitei cronice n ciroza. Diagnosticul este confirmat de testul pozitiv la anticorpii anti-HDV sau de catre testul HDV-ARN. Infectia cu virusul hepatitei C (HCV) Este un virus ARN din familia Flaviviridae. Este raspndit endemic n toata lumea cu o rata sporita de prevalenta n Asia de Sud si de Est si n Europa de Est. Ratele prevalentelor variaza ntre 0,06-1 % la donatorii de snge din Europa de Nord, l ,5-12% n Europa de Sud si de Est si pna la 90% din cazurile utilizatorilor de droguri intravenoase. Transmiterea -Transmiterea parenterala este responsabila de majoritatea cazurilor printre utilizatorii de droguri intravenoase prin folosirea n comun a acelor si seringilor, aceasta realizndu-se si prin transfuziile de snge sau ale produselor din snge (nainte de 1990), precum si prin dializa renala, utilizarea n comun, cu indivizii infectati, a lamelor de ras sau prin mpunsaturi accidentale de ac. -Rata transmiterii sexuale este scazuta (aproximativ 0,2-2% la fiecare an de relatie), dar aceasta rata creste daca pacientul n cauza este concomitent infectat cu HIV Se observa o rata sporita (2%) de purtatori ntre barbatii homosexuali examinati n clinicile de ITS, dar acest fapt n mare masura este atribuit co-infectiei HIV Exista dovezi ale riscului sporit de infectare la femeile care practica sexul comercial, la fostii detinuti, recipientii de tatuaj si la alcoolici. -Transmiterea verticala (de la mama la fat), de asemenea, are o rata scazuta (5% sau mai putin), preponderent la femeile HCV-ARN pozitive. Rate mai sporite (pna la 40%) sunt nregistrate cnd femeia este dublu pozitiva la HIV si HCV, fiind previzibil nivelul nalt de HCV-ARN n serul sanguin. -Vorbind de donatorii de snge, 50% din cei cu infectia HCV nu indica existenta factorilor de risc. Artrita dobndita pe cale sexuala Artrita reactiva (AR) reprezinta o inflamatie sterila a membranei sinoviale, tendoanelor si fasciei cauzata de o infectie la distanta, de obicei, gastrointestinala sau genitala. AR cauzata de o infectie cu transmitere sexuala (ITS) este cunoscuta ca artrita reactiva cu transmitere sexuala (ARTS). Aceasta include sindromul Reiter dobndit pe cale sexuala, descris ca triada uretritei, artritei si conjunctivitei, cu sau fara leziuni cutanate sau a membranelor mucoase, asa ca keratoderma blennorrhagica, balanita/vulvita circinata, uveita, ulceratiile orale, implicatiile cardiace sau neurologice. Infectiile tractului genital inferior n forma de uretrite sau cervicite pot fi asociate cu ARTS, trasaturile obiective caracteristice ARTS fiind prezente n 0,8-4% cazuri, n ce priveste infectiile tractului genital superior, asa ca prostatitele si salpingitele, statutul acestora referitor la ARTS ramne nca incomplet elucidat. Nu exista o asociere directa ntre ARTS si infectia HIV, n pofida unor sugestii anterioare cum ca o astfel de legatura ar exista.Mecanismul exact, care leaga agentii infectiosi cu ARTS nu este pe deplin nteles, de aceea legaturile cu microorganismele specifice sunt n parte speculative. -Chlamydia trachomatis, cea mai raspndita cauza identificabila a uretritelor non-gonococice (UNG), este microorganismul cel mai strns corelat cu ARTS, fiind identificat n 35-69% cazuri. -Neisseria gonorrhoeae a fost corelata cu pna la 16% cazuri, acestea fiind distincte de artritele septice gonococice. Rolul exact al acestui microorganism n ce priveste ARTS ramne necunoscut. -Ureaplasma urealyticum a fost corelata n putine cazuri de ARTS. -Un rol cauzal al altor microorganisme patogene si saprofite ale tractului genital este posibil,dar pentru a le evalua nca nu sunt date suficiente. Mecanismul patogeniei ARTS este neclar, totusi se pare ca el implica raspunsul imunologic fata de microorganismele urogenitale. ARTS pare sa fie de 10 ori mai raspndita la barbati dect la femei, cu toate ca diagnosticarea insuficienta la femei ar putea prezenta o problema. Prezenta genei HLA-B27 creste susceptibilitatea catre ARTS pna la 50 de ori.ADN-ul si/sau antigenii de suprafata ai Ch. trachomatis, Ur. urealyticum si ai altor micoplasme ar putea fi detectate n tesuturile articulare la indivizii cu ARTS. Este posibil ca persistenta intra-articulara a microorganismelor viabile sa prezinte un factor important la cauzarea si perpetuarea artritei. Rolul depistarii si tratamentului BST n preventia infectiei cu HIV/SIDA Depistarea si tratamentul bolilor sexual transmisibile (BST) poate fi considerata o masura efectiva n preventia raspndirii infectiei cu HIV/SIDA. Ca urmare programele HIV/SIDA, depistarea BST si programele de tratament sunt interdependente, acest fapt este deosebit de important pentru programele ce planifica controlul asupra transmiterii pe cale sexuala a infectiei HIV. Legatura dintre HIV si alte BST n Statele Unite raspndirea infectiei printre femei pe cale sexuala este n pas cu alte BST. Distribuirea geografica a transmiterii heterosexuale a HIV/SIDA n regiunile de Sud este paralela cu distribuirea geografica a luesului. Indivizii afectati de BST sunt expusi, n cel mai bun caz doi din cinci sa fie infectati cu HIV pe cale sexuala si, mai mult probabil, ei vor transmite virusul pe cale sexuala, dect alti HIV infectati pe alte cai (Wasserheit, 1992). Exista o substantiala evidenta biologica ce demonstreaza ca prezenta cresterii cazurilor de BST majoreaza probabilitatea transmiterii si achizitionarii HIV. - Susceptibilitatea majorata. BST probabil majoreaza succeptibilitatea cu HIV prin doua mecanisme. Ulcerele genitale (sifilis, herpes, chancroid), cauznd leziuni ale tractului genital si pielii, creaza poarta de intrare pentru HIV. BST non-ulcerative (chlamidia, gonorrhea, tri-chomoniasis) majoreaza concentratia celulelor n secretiile genitale, care pot servi ca tinta pentru HIV (celule CD4). -Contagiozitatea majorata. Studiile au demonstrat ca indivizii HIV infectati, ce sunt infectati de alte BST mai mult probabil vor avea virusul n secretiile genitale. Spre exemplu, la persoanele ce sunt infectate cu gonorrhea si HIV, de doua ori mai mult creste cantitatea de virus n secretii comparativ cu infectatii doar cu HIV. Plus la toate, concentratia HIV n sperma creste de zece ori la persoanele infectate cu gonorrhea si HIV comparativ cu persoanele infectate numai cu HIV. Controlul BST micsoreaza raspndirea infectiei cu HIV O noua realitate din studiile de interventa indica ca depistarea si tratamentul BST poate substantial reduce transmiterea HIV la nivel de individ si comunitate. -Depistarea si tratamentul BST reduce abilitatea individului sa transmita HIV. -Depistarea si tratamentul BST reduce raspndirea infectiei cu HIV n cadrul comunitatilor. Capitolul II HIV/SIDA SIDA este maladia provocata de catre HIV. Reprezentnd manifestarea finala, grava, a infectiei cu HIV, o boala cronica, cu evolutie ndelungata si imprevizibila. Cele mai multe persoane HIV infectate au evoluat catre SIDA si deces, de obicei, n decurs de ctiva ani. Persoanele care au SIDA sunt foarte sensibile la multe boli periculoase pentru viata, numite infectii oportuniste si la anumite forme de cancer.Ea este o problema pentru ntreaga omenire, o boala incurabila si fara remedii specifice de profilaxie.SIDA este o boala care da timp pentru a muri si da timp mortii sa traiasca. Ce este HIV? H -Human (uman) - numai oamenii l pot avea I Imunodeficientei distruge sistemul imun al organismului V -Virus - un agent patogen care cauzeaza o anumita boala Virusii sunt agenti infectiosi ai bacteriilor, plantelor si ai animalelor inclusiv ai (celui mai evoluat) - omului. Reprezinta entitati de sine statatoare, vii, de dimensiuni foarte mici, cu structura foarte simpla, incapabile sa creasca si sa se nmulteasca altfel dect prin parazitarea celulelor vii cu organizare complexa. Virusii patrund n celule, se dezvolta, se multiplica, dezorganiznd si omornd, n final, celula. Ce este SIDA? S - Sindrom - ansamblul simptomelor, semnelor care caracterizeaza o boala I - Imuno - ceea ce tine de imunitate, de apararea pe care organismul si-o poate asigura fata de agresori, fata de agentii inductori de boala D - Deficienta - slabirea capacitatii de aparare a sistemului imunitar A - Achizitionat - dobndit, cstigat n cursul vietii. (Daca mpreunarea celor 4 initiale ar respecta regula, Sigla in limba romna ar fi "SIDD": Sindromul de Imuno-Defcienta Dobndita. S-a retinut insa prin folosirea curenta sigla SIDA, care are avantajul de a evita pronuntarea grea a celui de al doilea D, fiind eufonica.) Diferenta dintre imunitate si imunodeficienta Imunitatea reprezinta proprietatea organismului de a se apara de diversi agresori externi (bacterii, virusi, paraziti, ciuperci) prin intermediul unor celule si al anticorpilor specifici (produsi de alte celule specializate); se induce, deci o stare de rezistenta specifica fata de actiunea unui agent inductor de boala. Imunodeficienta congenitala (ereditara) sau cstigata (dobndita) n cursul vietii reprezinta o stare anormala, patologica, ce se manifesta prin disfunctii, reduceri ale capacitatii de aparare a organismului. Imunodeficienta cstigata apare, insa ca urmare a unei cauze externe care actioneaza asupra sistemului imunitar. Una din cele mai importante cauze ale imunodeficientei cstigate este infectarea cu virusul HIV. Imunodeficienta se exprima n diverse niveluri de gravitate si poate ataca diverse componente ale sistemului imunitar. Termeni care se refera la sistemul imunintar Antigen -orice "parte" din structura unui agent patogen, orice "macromolecula", n sens larg, capabila sa stimuleze sistemul imunitar si sa-i faca sa riposteze, fie prin producerea de anticorpi specifici (pot bloca actiunea daunatoare a antigenului care le-a indus aparitia), fie prin instruirea unor celule capabile sa recunoasca si sa actioneze mpotriva antigenului fata de care s-au instruit. Anticorp -a carui aparitie se datoreaza stimularii sistemului imunitar de catre antigen, reprezint o structura proteica de dimensiune mici, prezenta n "snge", circulnd o data cu acesta n tot organismul, capabil sa se "lege" specific de antigenul care i-a indus aparitia si sa-i blocheze actiunea vatamatoare. Anticorpul care intervine n apararea imuna se numeste anticorp protector tot asa cum antigenul care i-a determinat aparitia se numeste antigen protector. Subliniem cele de mai sus pentru faptul ca un agent infectios poate contine multe parti din structura sa cu proprietati antigenice (multi epitopi) care induc aparitia de anticorpi al caror rol nu este de protectie, putnd nsa folosi ca un semn (marker) al infectiei sau bolii. Infectie - organismul uman, de-a lungul vietii vine n contact cu mediul exterior, mediu din care fac parte si microorganismele patogene. Un microorganism care a patruns printr-una din "portile de intrare" ale organismului, n organism este "ntmpinat" de apararea imuna, putnd fi distrus si eliminat. Daca apararea nu face fata, microorganismul se multiplica, prezenta lui n organism, fiind urmarea unui echilibru ntre agresivitatea agentului si mijloacele de aparare ale organismului. Aceasta stare biologica de echilibru se numeste "infectie persistenta", germenele patogen prezent se multiplica si se elimina n absenta oricarui semn, simptom de boala. Boala - Reprezinta totalitatea reactiilor locale sau generale ale unui organism al carui sistem de aparare a fost incapabil sa distruga, sa elimine agentul patogen patruns n organism. Este o stare biologica anormala, o destabilizare a echilibrului normal al organismului, ce reprezinta starea de sanatate. Boala infectioasa - Orice modificare n structura si in functionarea normala a unui organism, orice abatere deci de la un echilibru normal, determinat de actiunea unor agenti infectiosi si transmisibili de la o persoana la alta. Sistemul Imunitar - Sistemul imunitar constituie un ntreg complex de aparare a organismului mpotriva agentilor infectiosi, straini de organism; numarul agentilor infectiosi cu care s-a confruntat si se poate confrunta organismul uman este foarte mare. n evolutia speciei umane contactul cu agentii infectiosi a constituit si constituie un permanent factor de presiune care a determinat si determina selectarea raspunsului imunitar convenabil supravietuirii speciei. Organismul este obligat sa faca fata multor agresori: -microbi (bacterii, virusi, paraziti, ciuperci) -celule straine (de exemplu, cele transplantate - grefe) -celule care prin transformare maligna (canceroasa) devin "straine" si deci devin tinta apararii imune. Sistemul imunitar este capabil sa repereze, sa recunoasca si sa identifice agresorii, prelundu-si sarcina de a-i distruge sau de a le neutraliza actiunea. Cum afecteaza HIV corpul uman Virusul Imunodeficientei Umane ataca direct sistemul imunitar, sistemul de aparare al organismului care de regula nlatura, elimina multi agenti infectiosi, asigurndu-i protectie, stare de rezistenta de-a lungul vietii. Distrugnd treptat sistemul de aparare, virusul imunodeficientei umane este cauza principala, desi indirecta, a tuturor complicatiilor care apar ulterior. Virusul nu omoara prin actiune directa, ci prin intermediul unor microorganisme, prezente in mediul exterior, care gasesc n organismul infectat si lipsit de aparare "o prada usoara". Virusul HIV face parte dintr-o familie speciala denumita "Retroviridae". Ca orice organism viu, capabil de nmultire, virusii contin un "genom" constituit fie dintr-o macromolecula de acid dezoxiribonucleic (ADN), fie ribonucleic (ARN), detinator al informatiei genetice care face ca descendentii sa fie asemanatori parintilor. n celulele animale si umane, genomul este constituit numai din ADN, singurul detinator al informatiei genetice. Acesta are rol de "matrice"; prin intermediul unei enzime transcrie informatia genetica si produce acizi ribonucleici "mesageri" (ARNm), capabili sa transmita mai departe "proiectul" dupa care se construiesc in celula proteinele structurale functionale. Diferit de celulele cu organizare complexa, HIV poseda nsa un genom care contine numai acid ribonucleic (ARN). Ca sa infecteze o celula umana, al carui genom este reprezentat de ADN, are nevoie de o enzima ("transcripteaza") de transcriere a propriului mesaj genetic care sa inverseze fluxul normal de transcriere a informatiilor genetice; aceasta enzima va actiona deci invers dect enzima existenta n celulele umane (ADN > transcripteaza > ARN) fiind denumita "revertranscripteaza" (ARN > revertranscripteaza > ADN-copie). Aceasta revertranscriptare permite ca ADN-ul viral (provirusul) "copiat" dupa ARN-ul viral sa se integreze n genomul celulei infectate, unde se poate mentine perioade ndelungate, fara a se evidentia (stare latenta); sub aceasta forma, el este la adapost, ascuns de atacul anticorpilor si al celulelor apararii imune. Prezenta revertranscriptarii reuneste toti virusii n ceea ce s-a denumit familia "Retroviridae". ntr-un organism care nu are HIV si care are sistemul imunitar sanatos, celulele albe ale sngelui si anticorpii ataca si distrug oranismele straine care intra n corp, n asa fel ocrotind corpul mpotriva infectarii. Aceasta reactie imunitara normala este coordonata de celululele albe ale sngelui, numite "CD4 limfocite". Din pacate, odata ce a intrat n organism, HIV ataca aceste celule. Virusul intra n aceste celule CD4 si le foloseste pentru a face copii ale propriului organism, n esenta, transformnd fiecare celula CD4 ntr-o fabrica de producere HIV. Cnd aceste noi copii de HIV sunt produse, ele explodeaza din celula gazda CD4, intra n circuitul sngelui si cauta celule CD4 pentru a le ataca si de a continua procesul. De fiecare data cnd HIV este n celula CD4, aceasta celula gazda este omorta, n asa fel distragnd sistemul imunitar al organismului. Pentru a putea lupta cu acest proces, sistemul imunitar produce aproape 2 miliarde de celule CD4 pe zi, nsa, cu toate acestea, pot fi produse zilnic aproximativ 10 miliarde de particule noi de HIV.Fara tratament, cantitatea virala (cantitatea virusilor n plasma sngelui) va continua sa creasca si numarul de CD4 va scadea considerabil, pna n momentul n care sistemul imunitar al organismului nu va mai putea lupta cu virusul. ntruct numarul celulelor de CD4 scade n permanenta, individul infectat va dezvolta o deficienta imunitara aspra, ceea ce nseamna ca organismul lui nu mai poate combate eficient virusii si bacteriile cu care vine n contact, lasnd corpul vulnerabil la diferite boli si infectii. Progresarea HIV poate fi mpartita n 4 perioade: Seroconversie - Aparitia n sngele celui infectat a anticorpilor specifici anti-HIV, ca urmare a contactului dintre virus si sistemul imunitar. Seroconversia nu se produce imediat, dupa contactul virus - sistem imunitar, necesitnd o perioada de timp, variabila ca durata, de care organismul are nevoie ca sa produca anticorpii specifici. n cazul infectiei cu HIV, aparitia anticorpilor necesita 4-12 saptamni din momentul infectarii.Prin seropozitivitate se intelege prezenta n ser a anticorpului sau/si a antigenului. A fi HlV-pozitiv sau seropozitiv este, deci, sinonim cu prezenta anticorpilor specifici n serul persoanei testate, dupa cum HlV-seronegativ atesta absenta anticorpilor specifici n serul testat n momentul recoltarii probei de snge. Perioada de latenta dintre momentul contagierii si cel al seroconversiei ne obliga sa tinem cont de momentul recoltarii, rezultatele testului referindu-se la prezenta sau absenta anticorpilor numai la data recoltarii probei. Perioada fara simptome- HIV ramne activ n organism, dar simptomele nu sunt aparente. Aceasta perioada poate dura de la cteva luni pna la multi ani. Perioada cu simptome- persoana infectata nu se simte bine si sufera din cauza infectiilor care nu sunt specifice pentru HIV, dar sunt cauzate de bacterii si virusi care nconjoara zilnic organisul uman. Simptomele pentru SIDA si pentru HIV sunt cauzate de conditii speciale, de infectii si tumori, care nsa nu sunt cauzate direct de HIV. SIDA (Sindromul Imunodeficientei Achizitionate)- Un organism sanatos are njur de 800 -1200 de celule CD4 pe mililitru cub n snge. Cu scaderea acestei cantitati, individul devine foarte vulnerabil la viitoare infectii. Cnd cantitatea de CD4 a unui individ seropozitiv ajunge mai jos de 200 de mililitri cubi n snge, aceasta persoana poate fi clasificata ca bolnava de SIDA. SIDA este o conditie cronica, amenintatoare pentru viata, care apare ca rezultat al distrugerii sistemului imunitar, si care nu este o boala specifica, dar mai degraba o colectie"de boli care afecteaza organismul si la care nu poate raspunde sistemul imunitar slabit. Infectiile oportuniste Infectiile oportuniste sunt infectiile care apar atunci cnd sistemul imunitar nu poate reactiona. Acestea sunt cauzate de agenti patogeni care, de obicei, sunt manevrati de sistemul imunitar, dar care nu evita ocazia" de a cauza o boala daca sistemul imuntar a fost slabit, ntr-un organism cu sistemul imunitar sanatos, aceste infectii nu ar fi amenintatoare pentru viata. Insa, ntr-un individ seropozitiv, aceste infectii pot fi fatale, din cauza incapabilitatii sistemului imunitar de a lupta cu infectiile care cauzeaza boala. Pentru seropozitivii (oamenii care sunt infectati cu HIV), este recomandat de a evita contactele cu alte persoane infectate HIV ca si cu alte persoane suferinde de boli infectioase. Cu ct sistemul de aparare va fi mai putin solicitat de alti agenti infectiosi, cu att si va pastra o mai mare disponibilitate de a se apara de HIV. S-a semnalat existenta la acelasi seropozitiv a unor mutanti, tulpini diferite de HIV, care pot accelera evolutia catre boala att a infectatului, ct si a reinfectatului. Mai mult, ca urmare a tratamentului antivirus, pot aparea mutanti rezistenti la actiunea acestuia; daca un seropozitiv se reinfecteaza cu asemenea mutanti, nu va putea beneficia de tratamentul chimioterapeutic respectiv, virusul "propriu" fiind deja rezistent la actiunea respectivului tratament.Seropozitivii trebuie informati exact, pentru a cunoaste riscul inerent reinfectarii si a-i determina sa-si schimbe comportamentul, a evita epuizarea sistemului imunitar propriu prin prevenirea infectiilor de orice gen, a stresului si oboselii; aceste masuri se impun pentru ncetinirea evolutiei infectiei catre boala. Exemple de comportament obligator pentru seropozitivii sunt: sex protejat, alimentatie sanatoasa, abandonarea fumatului, evitarea consumului de alcool si a utilizarii drogurilor. Transmiterea infectiei HIV HIV se afla n snge (inclusiv n sngele menstrual), sperma, secretiile vaginale si ale colului uterin, n laptele matern. HIV este prezent de asemenea si n lichidele aditionale ale corpului cu care pot veni n contact lucratorii medicali: lichidul care nconjoara creierul si maduva spinarii, lihidul care nconjoara ncheieturile oaselor si lichidul care nconjoara un fat nenascut. Virusul poate fi transmis numai de la o persoana infectata la o alta persoana, daca oricare dintre aceste lichide intra n celalalt corp. HIV nu se poate reproduce n afara organismului uman si moare la cteva minute dupa ce este expus n contact cu aerul. Desi virusul este prezent si n alte lichide ale corpului persoanei infectate, cum ar fi : saliva, lacrimile, urina, secretiile nazofaringiene si transpiratia, nivelul sau este prea scazut pentru a fi infectios. Este foarte important de nteles ca aflarea unei cantitati mici de HIV ntr-un lichid al corpului, nu nseamna ca HIV poate fi transmis prin acest lichid. Contactul cu lacrimile, saliva sau transpiratia nu a fost niciodata o dovada de trasmitere a infectiei HIV. HIV poate fi transmis prin urmatoarele cai: Contactul sexual- HIV este prezent n sperma sau n secretiile vaginale ale unei persoane infectate. Infectiile pot aparea prin patrunderea spermei n corpul partenerului. Transmiterea poate avea loc prin picaturi mici care se pot dezvolta n rect sau vagin n timpul unui contact sexual, n general, persoana care primeste sperma de la o persoana infectata are un risc mai nalt dect persoana care introduce sperma n corpul unei persoane infectate. Cu toate acestea, persoana care introduce penisul n corpul partenerului infectat este suspus unui risc, ntruct HIV poate intra n corp si prin uretra (deschizatura de la vrful penisului) sau prin rani usoare, zgrieturi sau rani deschise pe penis. Infectiile pot fi posibile, de asemenea, prin folosirea acelorasi dispozitive sexuale care nu au fost spalate ntre utilizari sau nu au fost acoperite cu un prezervativ. Riscul infectarii cu HIV prin contacte sexuale este mult mai ridicat daca partenerul care nu este infectat cu HIV este infectat cu o alta boala sexual transmisibila (BST). Riscul nalt exista daca BST cauzeaza rani deschise pe piele (cum ar fi sifilisul sau herpesul) sau daca nu (cum ar fi gonoreea). Daca BST cauzeaza iritatii ale pielii, aceste rani sau dureri fac ca HIV sa intre mai simplu n organismul uman n timpul contactului sexual. Cu toate acestea, chiar atunci cnd BST nu cauzeaza rani sau dureri , infectarea poate stimula o actiune imunitara care face posibila transmiterea HIV. De asemenea, daca o persoana seropozitiva este infectata si cu o alta BST, aceasta persoana este de trei ori mai capabila transmita HIV prin contact sexual dect o persoana numai seropozitiva. n sfirsit, daca exista vreun contact cu sngele n timpul sexului, acesta sporeste riscul infectarii. De exemplu, poate fi snge n vagin daca contactul este n timpul ciclului menstrual al femeii. De asemenea, poate fi sngerare n timpul sexului anal. Cai de transmitere sexuala a infectiei HIV: Vaginala- Daca un barbat seropozitiv are relatii sexuale fara a folosi un prezervativ, lichidul infectat poate fi transmis n sngele femeii printr-o ranire usoara n interiorul corpului ei. Aceasta ranire poate fi att de mica, nct femeia nici sa n-o simta. Daca o femeie seropozitiva ntretine o relatie sexuala fara prezervativ, HIV poate ajunge n sngele barbatului printr-o usoara ranire pe penis sau prin intrarea n tubul care este n penis. Anala- Daca doua persoane au relatii sexuale anale, riscul de infectare este mai mare dect n timpul relatiilor sexuale vaginale. Stratul interior al anusului este mai sensibil decit cel al vaginului si poate fi ranit mai usor n timpul relatiei sexuale. Orala- Riscul transmiterii este mai scazut pentru aceasta cale de activitate sexuala, nsa riscul oricum exista. Sperma infectata sau secretiile vaginale pot intra n corpul persoanei care realizeaza sexul oral, daca aceasta persoana are mici taieturi sau rani n/pe gura. Contactul snge de la snge tranfuzii de snge - HIV poate fi transmis prin snge si produse de snge obtinute prin transfuziile de snge. folosirea acelorasi seringi-Folosirea instrumentelor pentru drogurile intravenoase cu mai multe persoane l pune pe consummator la un risc nalt, pe lnga alte boli infectioase cum ar fi hepatita. Transmiterea HIV poate fi prin ace si seringi care sunt contaminate cu snge infectat. La nceputul fiecarei injectari intravenoase, sngele este introdus n ace si seringi. Refolosirea unui ac sau a unei seringi de catre un alt consumator de droguri are un risc nalt n transmiterea HIV, pentru ca sngele infectat poate fi injectat direct n circuitul sanguin al unei persoane neinfectate. Desi se considera ca HIV moare dupa cteva minute de la expunerea lui n aer, unele studii arata ca el poate supravietui pentru un timp ndelungat ntr-o seringa folosita. Pentru a reduce riscul infectarii, echipamentul pentru injectare trebuie sa fie sterilizat. Transmiterea poate avea loc prin introducerea n solutia drogului a unor seringi care contin snge contaminat, prin refolosirea apei, dopurilor, a lingurilor sau a altor vase pentru a dizolva drogurile n apa si de a ncalzi solutiile. De asemenea, virusul se poate transmite si prin reultilizarea tampoanelor de vata sau filtrelor de tigari folosite pentru a filtra particulele care pot bloca acul. accidente cu ace- mai putin de 1% din indivizi care capata rani cu acele contaminate cu HIV devin infectati. transplante de organe- Riscul transmiterii prin organe sau a transplantelor de organe este foarte mic pentru ca toate donarile de organe trebuie testate pna a fi transplantate. printr-un echipament dental sau chirurgical nesterilizat- riscul transmiterii printr-un echipament dental sau chirurgical nesterilizat este foarte nesemnificativ. sarutul ndelungat - saratul este considerat o activitate cu risc mic pentru transmiterea HIV. Saliva din gura poate sa ajute la distrugerea HIV, iar si cantitatea virala prezenta n saliva nu este suficienta pentru a cauza transmiterea la un individ care nghite saliva unei persoane seropozitive. Cu toate acestea,sarutarile prelungite au un potential de a deteriora gura sau buzele, permitnd infectiei HIV sa treaca de la sngele unei persoane infectate la sngele unei persoane neinfectate. Transmiterea este posibila, n special, pentru persoanele care au gingii sngernde. De la mama la fat Exista trei cai prin care copiii si fatii pot deveni infectati cu HIV: -n uter- Infectarea poate aparea cnd fatul dobndeste HIV prin lichidul sau sngele infectat de la mama (cnd nu este nascut nca). -n timpul nasterii- copilul este ntr-un contact direct cu secretiile vaginale sau sngele infectat n canalul de nastere. -alaptarea- HIV este prezent si n laptele matern al unei mame infectate si poate fi transmis la copil n timpul alaptarii. Pentru ca infectarea cu HIV sa aiba loc, sngele infectat, sperma sau secretiile vaginale trebuie sa intre n corpul unei persoane. Infectarea cu HIV nu va avea loc prin contact simplu. Caile prin care infectarea cu HIV nu este posibila sunt: -mbratisare -Dans -Strngere de mna -Contactul cu lacrimile sau transpiratia unei persoane infectate. -Mncarea n comun, folisirea acelorasi stergare, scaldatul n acelasi bazin cu apa sau folosirea pisoarelor mpreuna cu o persoana infectata. -Muscaturile de insecte. -Sarutul pe obraz cu o persoana infectata. -Donarea de snge. Riscul unei persoane de a se infecta cu HIV este nalt daca: -ntretine relatii sexuale neprotejate cu mai multi parteneri. -Are o relatie sexuala neprotejata cu o persoana infectata. -Are o alta boala sexual transmisibila cum ar fi sifilisul, herpesul, gonoreea sau bacteriile vaginale. -Utilizeaza unele si aceleasi ace n timpul drogarii intravenoase. -A primit snge netestat. Prevenirea Transmiterii HIV: -n timpul contactului sexual: Desi nici un act sexual nu este considerat 100% sigur, sexul sigur implica gasirea cailor intime, pentru scaderea riscului de transmitere HIV sau BST. Cea mai sigura metoda ramne abstinenta sexuala sau evitarea activitatii care nu expune o persoana la lichidele corpului. Pentru sexul vaginal, anal si oral, folosirea barierelor (prezervativele feminine si cele masculine) poate reduce considerabil riscul transmiterii HIV. Pentru evitarea riscului n timpul sexului oral, este foarte important de a nu introduce sperma sau lichidul vaginal n gura si de a fi sigur ca gura persoanei date nu are sngerari de gingii, rani sau dureri. -Contactului snge de la snge Transfuzii de snge- demonstreaza ca sngele a fost testat anti HIV si alte BST care sunt transmise prin snge. Utilizarea acelor n comun- niciodata nu reutilizati sau folositi n comun seringi,apa sau alte ustensile pentru preparea drogurilor, ci folositi numai seringile primite de la o sursa sigura (farmacii si programe de schimb special de ace). Daca sunteti nou si seringile sterile si alte ustensile pentru injectari nu sunt la ndemna,atunci ntregul echipament trebuie sterilizat nainte de reutilizare. Chiar si o cantitate mica de snge pe mini, pe aragazuri, pe filtre sau n apa simpla, poate fi n de-ajuns pentru a infecta un alt consmumator de droguri, daca este contactul dintre acestea si sngele persoanei. Curatarea seringelor nu distruge ntotdeauna HIV, prin urmare, daca este posibil, trebuie folosita o noua seringa. Accidente cu ace- n timpul lucrului cu ace, trebuie sa fiti atenti la punerea lor ntr-un loc sigur. -De la mama la copil Daca o mama seropozitiva primeste medicamente antiretrovirale n timpul sarcinii, naste prin operatie cezariana si nu alapteaza copilul, atunci riscul transmiterii este foarte scazut. n uter - pentru a micsora riscul ca HIV sa fie transmis la fat n timpul nasterii,mama nsarcinata trebuie sa primeasca medicamentele antiretrovirale -nevirapine. n timpul nasterii - nasterea trebuie sa fie facuta prin operatia cezariana,prevaznd faptul ca are loc ntr-un mediu steril, ceea ce reduce riscul de transmitere a infectiei HIV la copil. alaptarea - femeile seropozitive nu trebuie sa-si alapteze copiii, pentru a reduce riscul de transmitere HIV la copil. Daca ne-am ntepat cu o seringa abandonata si, probabil, contaminata Cele mai expuse ramn persoanele neavizate (mai ales copii) care, gasind seringi abandonate, se pot ntepa accidental.Riscul de transmitere este sub 1%, deci mic! Totusi masurile de prevenire trebuie luate dupa cum urmeaza: -se exercita presiune n jurul ntepaturii pentru a exprima snge si a ndeparta pe ct posibil inoculul infectant; -se dezinfecteaza abundent cu alcool etilic 70%; apa oxigenata 3% -prezentarea la serviciul medical pentru profilaxia hepatitei virale B (vaccinare, eventual); -solicitarea testarii pentru punerea n evidenta a anticorpilor anti HIV imediat si la 3-6 luni de la ntepare. n toata aceasta perioada, persoanele n cauza se vor comporta ca si cum ar putea fi infectati, pentru a nu difuza infectia (nu se doneaza snge, organe, sperma; contactele sexuale vor fi protejate prin utilizarea prezervativului). Ct timp si n ce conditii virusul HIV poate supravetui n afara organismului uman? Virusul imunodeficientei umane nu face parte din grupa virusilor rezistenti in conditiile mediului ambiant (n afara organismului). Virusul este foarte sensibil la actiunea caldurii fie ca ne referim la caldura umeda (fierbere, vapori de apa sub presiune) sau la caldura uscata (cuptorul cu aer cald). Fierberea (100C) l inactiveaza in cteva minute, durata recomandata de 20-30 minute, oferind siguranta deplina. In activitatea medicala curenta sterilizarea fie la autoclav (vapori sub presiune), fie la cuptorul cu aer cald, n conditiile si durata prescrisa este pe deplin asiguratorie. Virusul rezista la actiunea radiatiilor, inclusiv a celor ultraviolete. Radiatia solara (calorica si ultravioleta) n functie de durata expunerii, concentratie etc., poate sa scada durata supravietuirii; nu constituie o metoda sigura de inactivare. Virusul este inactivat rapid (30 minute) de substantele chimice utilizate curent in decontaminare (dezinfectie): aldehida formica (formol), aldehida glutarica, apa oxigenata, alcoolul etilic 70% (chiar denaturat), iodul (iodoform), sapunul cu 0,5% fenol, substantele clorigene (hipocloritul de sodiu, de calciu, cloramina si alte substante care contin clor). n seringi utilizate (si reutilizate fara sterilizare), virusul poate rezista si 10 zile, la adapost de uscaciune (partea terminala al seringii utilizata intravenos, mai pastreaza urme de snge coagulat care "astupa" si mentine umiditatea). Originea Virusului Imunodeficientei Umane Originea geografica exacta a infectiei cu HIV ramne nca n discutie. Controverse persista, neexistnd date si argumente stiintifice certe, ntrebarea vizeaza att originea virusului (cum si cnd a aparut, care i sunt ascendentii), ct si originea geografica a acestuia (unde, n ce regiune a globului si-a facut aparitia). Interesul cunoasterii originii virusului nu este numai unul academic (a sti!), ci si unul practic, deoarece cunoasterea stramosului (precursorul evolutionar), care a indus imunitatea necesara supravietuirii, ar putea sa ne indice drumul de urmat n cercetare n vederea obtinerii unui vaccin curativ (tratament) sau profilactic (vaccinare preventiva). Se pare ca originea geografica a virusului este Africa Centrala, deoarece: -seruri recoltate de la om (din Africa) si pastrate la congelator s-au dovedit H1V-pozitive. Cel mai vechi ser dateaza din 1950. Persista nsa ndoiala referitoare la un eventual rezultat fals pozitiv, data fiind vechimea serului. -dintr-un lot de seruri recoltate in 1976 n Zair si pastrat la congelator, s-a izolat si identificat virusul imunodeficientei umane; -n SUA, nu s-au gasit seruri pozitive recoltate nainte de 1968-70, ci numai dupa,serurile provenind n aceste cazuri numai de la grupele de risc (homosexuali si dependenti de droguri) initial infectate; -au fost cercetate foi de observatie ale unor bolnavi decedati prin boli care apar frecvent n cadrul sindromului imunodeficientei dobndite, n SUA si Europa de Vest. Au fost puse n evidenta multe cazuri "suspecte" dar, n absenta serurilor de la acestia,suspiciunile au ramas simple presupuneri, desi acestea nu exclud posibilitatea; -a fost izolat si identificat de la maimute salbatice (maimuta verde africana -Cercophitecus ethiops), un retrovirus denumit SIV nrudit cu HIV-II; 60% din maimutele acestei specii, capturate din jungla, s-au dovedit infectate. Virusul SIV nu mbolnaveste aceasta specie, dar injectat la o alta specie de maimute (Macaccus) induce aparitia sindromului de imunodeficieta dobndita. Faptul sugereaza existenta n trecut (cnd?) a unei epizootii careia i-au supravietuit numai maimutele care s-au adaptat; "trecerea" virusului la om (n mod cert, o mutanta), nefiind exclusa, maimutele constituind n Africa un vnat comestibil. Controversa ramne, fiind foarte dificil de a trage concluzii valide. Istoria epidemiei HIV/SIDA n ultimele decenii n medicina s-a produs o adevarata revolutie: succesele vaccinarii, aparitia unor noi antibiotice foarte active, implementarea n practica clinica a noilor metode de diagnosticare au permis omenirii sa se debaraseze de un sir de boli infectioase grave. Insa acest fapt a deschis calea si acelor microorganisme, n special virusi, care anterior niciodata nu se manifestau activ, ncepnd cu anii 1970, au fost descrise mai bine de 30 de maladii necunoscute pna atunci: hepatitele B si C, febra lui Ebol, febra Nilului de Vest, pneumonia atipica (SAPS) si multe altele, inclusiv si infectia HIV. Epidemiile noilor maladii sunt precedate de constatarea unor cazuri izolate: noul agent patogen asteapta conditii favorabile pentru raspndirea sa. n mod analogic au evoluat si epidemiile de ciuma si holera n Evul Mediu, cele de sifilis - n Epoca Renasterii, cele de gripa - la finele secolului XVIII. Cteva cazuri, similare prin tabloul lor clinic cu SIDA, au fost descrise n anii 1950, 60 si 70. Mai mult chiar, n unele mostre de snge, prelevate de la acesti bolnavi si conservate n stare congelata pna n anii 1980, au fost depistati anticorpi la HIV. Cu tot numarul mare de dovezi si probe, adunate de savanti n sprijinul diferitelor versiuni, pna n prezent nu exista o opinie unica privind originea virusului sau privind cauzele raspndirii impetuoase a infectiei HIV la finele secolului XX. Principalele evenimente din istoria epidemiei 1979 Medicii din New-York si Los-Angeles au remarcat unele dereglari neobisnuite ale sistemului imun la un sir de pacienti - barbati homosexuali: cazuri serioase de herpes genital, cancer al vaselor sanguine (sarkomul Kaposi) si o forma rara de pneumonie (pneumocistoza). 1982 Centrele federale americane pentru controlul morbiditatii (CDC) au introdus n registrul de boli o noua maladie: sindromul imunodeficientei achizitionate - SIDA (AIDS - "acquired immune deficiency syndrome"). A fost stabilita legatura SIDA cu hemotransfuziile, cu injectarea intravenoasa a drogurilor si cu infectiile congenitale. Totodata, cercetatorii si medicii practicanti din SUA si Europa Occidentala au ajuns la urmatoarea concluzie: e posibil ca drept cauza a SIDA sa fie un virus transmisibil pe cale sexuala. Maladia a fost descrisa si a nceput sa fie studiata activ. n Marea Britanie a fost nregistrat primul caz letal de SIDA. Barbatul decedat era homosexual. Cu numele acestui om a fost intitulata una din cele mai prestigioase organizatii din Marea Britanie, care activeaza n domeniul HIV/SIDA Terrence Higgins Trust. 1983 Grupul doctorului Luck Montagnier de la Institutul Pasteur din Paris a identificat virusul limfotrop T-celular (LAV). n acelasi timp, n SUA grupul doctorului Robert Gallow de la Institutul National al Sanatatii a depistat un virus, numit virusul T-limfotrop uman de tipul III (HTLV3), care s-a dovedit a fi absolut identic cu cel depistat n Franta. A fost acceptata denumirea HIV - virusul imunodeficientei umane (HIV - "human immunodeficiency virus"). HIV este considerat agentul care provoaca SIDA. n SUA, timp de un an, au decedat din cauza SIDA circa o mie si jumatate de oameni.Investigatiile au aratat ca SIDA este raspndita pe larg n Africa si printre heterosexuali. 1984 Ryan White, adolescent, bolnav de hemofilie, din initiativa parintilor colegilor lui, este izgonit din scoala din Kokomo, Indiana, din cauza ca este bolnav de SIDA (ulterior acest caz a devenit un exemplu de cea mai salbatica reactie a societatii la o epidemie). Pna la sfrsitul scurtei sale vieti, Ryan, cu sprijinul parintilor sai, a ncercat sa explice societatii americane ca SIDA nu este transmisibil prin contacte habituale. Astazi este considerat erou n tara sa. 1985 n URSS au fost depistate primele cazuri de SIDA la studentii straini, care si faceau studiile n institutiile sovietice de nvatamnt superior. S-a constatat ca HIV se transmite prin lichidele biologice ale organismului: snge, sperma, secretie vaginala si lapte matern. Cercetarile au mai demonstrat ca virusul imunodeficitar se contine si n celulele creierului si ale lichidului cefalorahidian. Directia federala pentru controlul produselor alimentare si al preparatelor medicinale din SUA (FDA) a aprobat primul test pentru depistarea anticorpilor la HIV - reactia de imunofluorescenta (RIF). n SUA si Japonia a nceput sa fie controlat la HIV sngele donatorilor si preparatele din snge.n SUA, timp de un an, au fost nregistrate 6972 de decese din cauza SIDA.n Statele Unite se efectueaza primele testari clinice ale medicamentelor pentru combaterea infectiei HIV. In iulie a nceput experimentarea zidovudinei (AZT sau ZDV), care a devenit unica speranta a persoanelor infectate cu HIV si a bolnavilor de SIDA pentru urmatorul deceniu. 1987 n Uniunea Sovietica a fost anuntata oficial nregistrarea primului caz de SIDA, depistat la un cetatean al tarii. Acesta era un homosexual care lucrase timp ndelungat ca traducator militar ntr-o tara din Africa. n Republica Moldova , n anul 1987, a fost nregistrat primul caz de infectie cu HIV.La 25 august 1987, Presedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS A. A. Gromko semneaza primul act legislativ sovietic referitor la SIDA. Decretul prevede: 1) testarea generala la HIV a populatiei URSS si a cetatenilor straini aflati pe teritoriul tarii; 2) pedepsirea aspra pentru infectarea sau "punerea intentionata a altei persoane n pericolul infectiei cu SIDA"- respectiv cu opt si cinci ani de privatiune de libertate. SIDA este detasat ntr-o ramura stiintifica independenta, ceea ce permite crearea unui sistem de centre specializate pentru monitorizarea situatiei epidemio-logice, organizarea profilaxiei infectiei si acordarea asistentei medicale persoanelor infectate cu HIV si bolnavilor de SIDA. Sistemul sovietic al centrelor SIDA a devenit o baza reala pentru formarea centrelor nationale de profilaxie si combatere a SIDA n tarile formate pe teritoriul fostei URSS. A fost instituit Programul Global al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) pentru SIDA. SIDA este prima maladie pusa n discutie la o sedinta a sesiunii Asam-bleei Generale a ONU.n cteva tari a fost aprobat primul medicament mpotriva SIDA - AZT (zidovudina, retrovir). n SUA a fost interzisa intrarea n tara a imigrantilor si turistilor purtatori ai infectiei HIV. 1988 n Moldova, la finele anului, au fost nregistrate 8 cazuri de infectie HIV.Din pacate, n URSS, majoritatea venerologilor, infectionistilor, narcologilor,terapeutilor si a altor medici au fost izolati de informatiile despre SIDA si practica clinica legata de ea, de aceea ei au pierdut repede interesul fata de aceasta problema. Rezultatul nu s-a lasat mult asteptat... n Rusia sunt 71 de cazuri de infectie HIV Ziua de l decembrie este declarata Ziua Mondiala a combaterii SIDA. 1989 Este, se pare, cel mai dramatic moment n evolutia epidemiei n URSS.n spitalele din Elista,Volgograd si Rostov-pe-Don au fost infectati cu virusul imunodeficitar 250 de copii. Cauza oficiala a tragediei: neglijenta personalului medical.Din initiativa medicilor, care activau sub conducerea lui V. V. Pokrovski, este creata prima n istoria URSS si a Rusiei organizatie non-guvernamentala de asistenta SIDA - Asociatia pentru combaterea SIDA. Asociatia n-a existat mult timp, dar aceasta a fost prima ncercare de a constientiza importanta epidemiei iminente si necesitatea unei asistente nu numai medicale, ci si sociale pentru oamenii infectati.n SUA, timp de un an, au fost nregistrate 27 666 decesuri din cauza SIDA. 1990 Pe piata farmaceutica mondiala au aparut nca doua preparate pentru tratarea SIDA (DDI si DDC), care apartin aceleiasi clase ca si AZT. 1991 Are loc un eveniment, la prima vedere lipsit de importanta, care a determinat umanizarea evolutiei ulterioare a atitudinii societatii fata de persoanele infectate cu HIV si bolnavii de SIDA din Rusia. Pentru prima data n istoria evolutiei epidemiei n URSS, n spitalul clinic pentru persoanele infectate cu HIV (Spitalul clinic de boli infectioase nr.2 [SCBI]) a venit un preot - parintele Anatolii (Bkov), preot ortodox al unei biserici de rit vechi: "Am venit nu sa nvinuiesc, ci sa consolez si sa botez pe cei care au nevoie de asta". 1992 La Moscova, n SCBI nr. 2 moare primul bolnav de SIDA din URSS. 1993 A fost adoptata legea Republicii Moldova "Cu privire la profilaxia maladiei SIDA", care este nca n vigoare. Legea prevede obligatiunile statului n promovarea unor activitati eficiente de profilaxie, tratare a maladiei si declara garantiile sociale si medicale de stat pentru populatie, personal medical si persoanele care traiesc cu HIV/ SIDA. Legea mai prevede dreptul cetatenilor la investigatie gratuita, confidentiala si anonima.Este nregistrat si analogul rusesc al azidotimidinei. Unul din principalii sai creatori a fost acad. AsR A.A.Kraevski. 1995 n anul 1995, n Ukraina se declanseaza o epidemie de infectie HIV printre utilizatorii de droguri injectabile (UDI). La mijlocul anului, specialistii-epidemi-ologi rusi si exprima ngrijorarea n legatura cu faptul ca epidemia se poate raspndi printre UDI din Rusia. Presupuneri similare fac si epidemiologii altor republici independente noi. Un sir de companii farmaceutice americane si europene aproape simultan au anuntat crearea unei noi clase de preparate pentru tratarea infectiei HIV - inhibitori ai proteazei. n 1995, concomitent la cteva conferinte internationale pe probleme de SIDA, au fost prezentate referate privind rezultatele impresionante, demonstrate de inhibitorii proteazei. Vorbind pe scurt, crearea noilor preparate a apropiat foarte mult momentul cnd infectia HIV va deveni o boala dirijabila, cum este, de exemplu, diabetul zaharat. Oamenii care stiu ca sunt purtatori ai HIV, au obtinut o noua si foarte mare speranta. 1996 Din 55 de cazuri de infectii HIV, nregistrate n Republica Moldova, 38 sunt dintre UDI. Anul 1996 este considerat anul prevestitor al epidemiei HIV/SIDA n Moldova.Din acest an organizatiile non-guvernamentale au nceput sa participe nemijlocit la programele de profilaxie a infectiei HIV/SIDA. 1997 Acest an se considera nceputul epidemiei infectiei HIV/SIDA n Moldova. n 1997 au fost nregistrate 407 cazuri de infectii HIV, fata de 55 de cazuri n 1996. Este creat Business-consiliul HIV/SIDA - primul organ international de coordonare a participarii structurilor comerciale n combaterea epidemiei. UNAIDS pune nceputul "initiativei pentru acces la tratament", proiect de asigurare a accesibilitatii medicamentelor pentru tarile n curs de dezvoltare. Centrele americane pentru controlul morbiditatii pentru prima data nregistreaza scaderea nivelului mortalitatii de SIDA din SUA, n comparatie cu anul precedent, scadere conditionata de aplicarea noilor metode de tratament. Numarul total al oamenilor decedati din cauza SIDA, n toata lumea, constituie circa 6,4 milioane. Numarul aproximativ de oameni infectati cu HIV, n lume, este de 22 de milioane. 2000 Specialistii Centrului pentru profilaxia si combaterea SIDA au elaborat si au publicat "Stanrdardul de tratament paliativ al bolnavilor de SIDA". 2001 Guvernul Republicii Moldova aproba Programul National de Profilaxie si Combatere a infectiei HIV/SIDA si a infectiilor cu transmitere sexuala (Hotarrea nr. 482 din 18 iunie). n orasele Chisinau, Balti, Falesti, Soroca, de comun acord cu Centrul republican pentru profilaxia si combaterea SIDA si cu Fundatia SOROS-Moldova, ONG regionale ncep sa implementeze proiecte privind reducerea noxei provocate de utilizarea drogurilor injectabile. A fost elaborat si aprobat Standardul National de tratare a bolnavilor de SIDA si a persoanelor infectate cu HIV. Au fost elaborate si prezentate Fondului Global pentru combaterea tuberculozei, HIV/SIDA si malariei propuneri de proiect pentru profilaxia si combaterea infectiei HIV/SIDA. 2002 Moldova obtine un grant de la Banca Mondiala pentru sustinerea Programului National de Profilaxie si Combatere a infectiei HIV/SIDA si a infectiilor cu transmitere sexuala. 2003 Bolnavii de SIDA si persoanele infectate cu HIV primesc acces la terapia ARV. 2004 Are loc primul Forum al organizatiilor non-guvernamentale si al structurilor statale, care activeaza n domeniul infectiei HIV/SIDA. 2006 Istoria continua... n ce consta pericolul actual si viitor n raspndirea infectiei HIV n cresterea necontenita a transmiterii heterosexuale care ii expune din ce n ce mai mult pe toti cei de vrsta sexuala activa, astfel nct, daca azi vorbim de grupe de risc si de comportamente riscante, n viitor, preponderenta neta a transmiterii heterosexuale va expune populatia sexual activa pna la acel nivel care ar putea-o considera grupa de risc. Pna cnd omenirea va avea la dispozitie fie un vaccin eficace profilactic sau/si curativ, medicamente capabile sa vindece, sa debaraseze organismul de prezenta virusului, suntem obligati a face fata - profesionisti si voluntari - situatiei, prin cea mai eficace cale cunoscuta azi, cea a preventiei primare, care vizeaza modificarea stilului si comportamentului de viata, evitarea deci a contractarii infectiei. Sa nu se uite ca efortul nu poate fi numai al institutiilor statale, ci si al colectivitatilor, organizatiilor, asociatiilor voluntare care ar trebui sa i cuprinda pe toti. Prevalenta HIV Prevalenta este procentajul estimat al populatiei adulte care traieste actualmente cu HIV la un timp dat, independent de timpul cnd a avut loc infectarea. Ea descrie dendintele HIV n termeni ai timpului, locului si vrstei. Cercetarile nivelului national al prevalentei sunt, de obicei, dirijate de prezenta femeilor nsarcinate, drept mostre, la maternitati. Cu toate acestea, ele pot fi manevrate de un numar al populatiei n general, de la locurile de munca, din comunitati specifice sau populatii specifice (de exemplu, prostituate, conducatori de tiruri). Prevalenta este exprimata ca un procentaj dintr-o populatie anumita. Incidenta HIV Incidenta este numarul de infectii care au loc ntr-o anumita perioada printre populatia neinfectata. Aceasta este de obicei exprimata ca un numar al unei populatii anumite- de exemplu, este estimat ca exista 600 de infectii care apar pe zi. Masurarea infectiilor HIV este un proces foarte complicat si de aceea, este, de obicei, estimat dect masurat. HIV n Moldova n 2004, Ministerul Sanatatii din Republica Moldova a raportat ca 1905 de moldoveni traiesc cu HIV/SIDA. Cu toate acestea, expertii n domeniul sanatatii sustin ca numarul actual al seropozitivilor este cu mult mai mare. n Moldova, prevalenta HIV a aproape 5 % din cei infectati se datoreaza persoanelor care practica sexul comercial.Una din zece dintre aceste persoane a relatat cte o istorie cu injectare de droguri, sustinnd ca o legatura puternica n transmiterea HIV printre consumatorii de droguri o constituie persoanelor care practica sexul comercial si clientii lor. Infectia HIV/SIDA afecteaza preponderent persoane cu vrsta cuprinsa ntre 20 - 39 ani - 81,19 %. Se pastreaza tendinta de scadere a ponderii utilizatorilor de droguri n grupul persoanelor infectate si cresterea ponderii persoanelor infectate pe cale sexuala (20% n 2001, 28% - 2002, 43,8% - 2003 si 55,36% n 2004). Creste ponderea femeilor infectate (27,4% n 2001, 31,15% - 2002, 38,46% - 2003 si 45,37% n 2004. n 2004 au fost depistate 38 femei gravide HIV pozitive. Diagnosticul infectiei HIV s-a confirmat la 5 copii nascuti din mame HIV pozitive. n Republica Moldova continua realizarea strategiilor si activitatilor prioritare stipulate n Programul National de profilaxie si combatere a infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala pe anii 2001-2005, aprobat prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr. 482 din 18.06.2001. n cadrul realizarii granturilor Fondului Global si Bancii Mondiale, au fost efectuate activitati n fortificarea capacitatilor de planificare, supraveghere si control HIV/SIDA/BST, extinderea interventiilor de prevenire, management, diagnosticare de laborator, tratament, ngrijiri si suport pentru persoanele cu HIV/SIDA. Au fost procurate medicamente, consumabile, teste si echipament pentru fortificarea capacitatii de laborator n diagnosticarea HIV/SIDA. Catre finele anului 2004, cu linii de echipament pentru investigatii ELISA au fost dotate CMP Causeni, Soroca si Ungheni. Au fost procurate 246 mii de teste pentru asiguarea supravegherii epidemiologice, testarea persoanelor din grupurile de risc sporit de infectare, asigurarea inofensivitatii hemotransfuziilor si testarea femeilor gravide.Republica Moldova este una dintre primele state din cadrul CSI care acorda tratament antiretroviral persoanelor HIV pozitive si bolnave de SIDA, au fost create conditii pentru spitalizarea acestei categorii de persoane, monitorizarea starii sanatatii si tratamentului. La 01.01.05 au beneficiat de tratament specific antiretroviral 96 persoane, dintre care 90 maturi si 6 copii, tratament profilactic specific au primit 31 femei gravide HIV pozitive si 32 copii nascuti din mame HIV pozitive. Pentru prima data, n republica, au fost efectuate 204 investigatii molecularo-genetice pentru aprecierea ncarcaturii virale a persoanelor cu HIV, bolnavilor de SIDA si copiilor nou-nascuti din mame HIV pozitive.n 2004, n republica au activat 11 laboratoare si sectii de diagnosticare a SIDA, a hepatitelor si altor infectii virale. Toate au fost dotate suficient cu preparate diagnostice pentru asigurarea screeningului femeilor gravide, contingentelor de risc, sngelui donat si diagnosticul infectiei HIV/SIDA.n afara de test/sisteme moderne de screening, laboratorul de referinta a fost aprovizionat cu test-sistemul pentru depistarea antigenului p24 al HIV-1, care permit depistarea n stadiile de pre- si seroconversia precoace.Pentru formarea deprinderilor de viata n parteneriat cu Fondul Global SIDA/TB/Malarie, UNICEF Moldova si Ministerul Educatiei, a fost evaluata starea pregatirii elevilor n prevenirea HIV/SIDA/ITS si narcomaniei, elaborata, aprobata n anul de nvatamnt 2004/2005 si aplicata n 35 institutii preuniversitare. Curriculumul obiectului Deprinderi pentru Viata", 70 profesori din institutiile pilot au fost instruiti pentru predarea disciplinei numite si au fost elaborate ghidul profesorului si ghidul elevului. Disciplina Deprinderi pentru Viata" va fi introdus ca obiect obligatoriu n toate scolile ncepnd cu anul de studii 2005/2006. Incidenta infectiei HIV 20042005 CazLa 100000CazLa 100000 1.mun.Chisinau466,02688,72 2.mun.Balti5536,78758,39 3.Total pe mun.101155 4.Anenii Noi33,581011,95 5.Basarabeasca13,3613,38 6.Briceni11,2711,27 7.Cahul21,5853,95 8.Cantemir34,6411,55 9.Calarasi67,3611,23 10.Causeni77,4944,29 11.Cimislia11,5334,59 12.Criuleni22,7476,45 13.Donduseni714,6924,17 14.Drochia22,1133,17 15.Edinet33,4711,16 16.Falesti88,3466,24 17.Floresti44,2544,25 18.Glodeni46,21710,9 19.Hncesti21,5510,77 20.Ialoveni11,0571,35 21.Leova0000 22.Nisporeni0000 23.Ocnita23,5734,39 24.Orhei10,76118,36 25.Rezina0000 26.Rscani45,51912,43 27.Sngerei44,1577,56 28.Soroca87,7987,79 29.Straseni44,3666,54 30.soldanesti12,2100 31.stefan-Voda45,4211,36 32.Taraclia24,41715,49 33.Telenesti11,3156,55 34.Ungheni10,8354,15 35.Comrat45,5534,16 36.Ciadr-Lunga0046,07 37.Vulcanesti0000 38.Total pe raioane93133 39.Total Malul drept1945,37288 40.DIP MJ RM3027 41.MAI RM0 42.CMP ASCaCS0 43.CMP CFM0 44.Total alte ministere 40-433027 45.Total Malul drept2246,23108,53 46.Bender129,312016,72 47.Tiraspol9352,868751,7 48.Camenca13,1613,16 49.Dubasari0034,6 50.Grigoriopol35,84714,8 51.Rbnita1618,037691,9 52.Slobozia87,442929,23 53.Total Transnistria si Bender13321,1522338,58 54.Total pe M.S al RM3578,4153312,5 55.Cet.straini35 56.Total pe RM360538 Examinarea populatiei,depistarea persoanelor infectate cu HIV,bolnavilor de SIDA n Republica Moldova (1987-2005) AniiNumarul persoanelor testateDepistate HIV +Preva- lenta la 1000 pers. test.Incide- nta la 100000 popu- latieDin numarul Persoanelr HIV pozitiveDiagno- sticata maladia SIDA Cet.RM Cet.RMCet.Str. 19879274580,090,02170 198847015190,020,21090 198960934860,0090,14421 199071338620,0020,046110 1991735370000000 199270922620,0030,047200 199347438330,0060,07122 199441761130,0070,07300 199536200870,0190,16702 1996258304550,211,34871 19972800764071,459,38404310 19982348624131,769,4740854 19991015531571,563,6315525 2000917381761,924,0617424 20011163742342,015,4623229 20021119702061,844,67199719 20031590172571,626,01253446 20042406533601,498,41357353 20052572035382,0912,5533564 Total634323328430,44865,28278261220 HIV n lume SIDA a devenit o epidemie globala, care afecteaza oameni din orice tara ,indiferent de pregatire. Statisticile Natiunilor Unite estimeaza ca aproximativ 40 de milioane de persoane din lume sunt n prezent infectate cu HIV.Douazeci de milioane de persoane au murit deja de la nceputul anilor 1980,din cauza complicatiilor care tin de SIDA. Toate informatiile despre prevalenta HIV sunt doar o estimare a numarului actual real, pentru ca, desi o persoana este voluntara pentru a da un test de snge, statutul ei la capitolul HIV este necunoscut. Prin urmare, prevalarea n unele locuri sau regiuni poate fi mai mare dect estimarea oficiala. HIV continua sa se raspndeasca rapid, fara a cunoaste care este tratamentul si vindecarea mpotriva acestui virus. Numarul persoanelor care traiesc cu HIV a crescut n multe regiuni, evidentiindu-se cresteri n Europa de Est, Asia Centrala si Asia de Est. n Europa de Est si Asia Centrala traiesc aproximativ l .4 milioane de barbati, femei, copii care au HIV/SIDA. Mai mult de jumatate de milion de oameni care traiesc n Europa de Vest sunt infectati cu acest virus. Aproximativ l milion dintre americani traiesc cu HIV/SIDA. Continentul care este cel mai afectat de HIV/SIDA este Africa, cu mai mult de 25 de milioane de barbati, femei si copii care sunt n prezent seropozitivi. TaraEstimari ale Persoanelor cu HIV/SIDA Africa25.4 milioane Asia de Est1.1 milioane Asia de Sud si Sud-Est7.1 milioane America Latina1 .7 milioane Europa de Est si Asia Centrala1 .4 milioane Statele Unite1 .0 milioane Europa de Vest0.6 milioane (aproximativ 600,000) Caraibele0.4 milioane (aproximativ 440,000) Oceania0.04 milioane (aproximativ 35,000) Sursa: Estimari ale Adultilor si copiilor cu HIV/SIDA, (UNAIDS si Organizatia Sanatatii Mondiale), Dezvoltarea Epidemiei SIDA, Decembrie 2004. Europa de Est si Asia Centrala Majoritatea epidemiilor n aceasta regiune sunt nca la nceput, ceea ce nseamna ca o data cu timpul, internventiile efective le pot preveni de la nrautatirea lor. Cu toate acestea, din cauza nivelurilor de comportamente riscante cum ar fi: consumarea drogurilor intravenoase si ntretinerea relatiilor sexuale neprotejate ntre tineri, numarul perosanelor infectate cu HIV n aceasta regiune continua sa creasca dramatic. Federatia Rusa si Ucraina sunt, n prezent, cele mai afectate tari din aceasta regiune, nsa HIV continua sa se raspndeasca si n alte tari cum ar fi: Letonia, Estonia, Belorusia, Kazakhstan si Moldova. Persoanele care traiesc n prezent cu HIV n Rusia sunt de 70% din toate persoanle infectate cu HIV din aceasta regiune. Principala cale de transmitere a virusului n aceasta regiune este consumul de droguri prin injectare, nsa aceasta ncepe sa se schimbe cu o crestere rapida si nsemnata a transmiterii HIV prin sexul heterosexual, n asa fel permitndu-i virusului sa se ncadreze si n populatia generala. O caracteristica proeminenta a epidemiei n aceasta regiune este vrsta frageda a persoanelor infectate. Mai mult de 80% din persoanele seropozitive, din aceasta regiune, au vrsta sub 30 de ani. In contrast cu America de Nord si Europa de Vest unde numai 30 % din persoanele infectate au vrsta sub 30 de ani. Expertii cred ca anume comportamentul riscant larg raspndit (cum ar fi injectarea cu droguri sau sexul neprotejat) printre persoanele tinere este de vina pentru acest fapt. Folosirea rara a prezervativului printre tineri n timpul reiatilor sexuale sporeste riscul nalt al transmiterii HIV. Potrivit unui sondaj, n Federatia Rusa, mai putin de jumatate dintre adolescenti, cu vrsta cuprinsa ntre 16-20 de ani, au folosit prezervative n timpul activitatilor sexuale. Procentajul prostituatelor care raporta folosirea permanenta a prezervativului abia atinge 50%, pe cnd printre consumatorii de droguri intravenoase mai putin de 20 % raporta folosirea permanenta a prezervativului. Nefolosirea consistenta a prezervativului, mai ales printre consumatorii de droguri, va mari rata cresterii transmiterii prin sex dect prin folosirea de droguri. Africa sub Sahariana Africa sub Sahariana ramne de departe cea mai afectata regiune de epidemia bolii SIDA. Aceasta regiune are peste 10% din populatia globului pamntesc, nsa n acelasi timp este si casa pentru doua treimi (64%) din toata populatia care traieste cu HIV si mai mult de trei patrimi (76%) din toate femeile care traiesc cu HIV. De fapt, femeile africane sunt mult mai mult estimate (cel putin de 1.2 ori) de a fi infectate cu HIV dect barbatii. Epidemia este generalizata (1% HIV prevaleaza printre peroanele de 15-49 ani) n aproape fiecare regiune. sapte tari sud africane (Botswana, Lesotho, Namibia, Africa de Sud, Zambia si Zimbabwe) au o prevalare a ratelor pentru adulti mai sus de 20%. Numarul deceselor de SIDA este n crestere,din cauza cresterii prevalarii multor ani n urma si accesului sarac la medicamentele antiretrovirale. Caraibele Cu o estimare a ratei prevalarii HIV ntre adulti de aproximativ 2.3%, Caraibele este a doua cea mai afectata regiune din lume dupa Africa de sub Sahara. De fapt, n aceasta regiune, SIDA a devenit cauza principala a mortalitatii ntre persoanele cu vrsta cuprinsa ntre 15-44 de ani.. SIDA este stabilita foarte bine n aceasta regiune, n special, n trei tari care au o prevalare HIV ntre adulti de cel putin 3%: insulele Bahamas, Haiti si Trinidad sau Tobago. Epidemia n Caraibe este predominant hetersosexuala si n multe regiuni ea este concentrata asupra prostituatelor. Cu toate acestea, frecventa HIV creste si printre populatia tnara. Puerto Rico reprezinta o exceptie n aceasta regiune, deoarece metoda transmiterii este prin injectarea drogurilor. Asia de Sud si de Sud-Est Aceasta regiune a Asiei de Sud si de Sud- Est are o varitetate de epidemii SIDA, un numar mare de infectari cu HIV si o mortalitate ridicata din cauza bolii SIDA foarte nalta, cu exceptia Africii de sub Sahara. Cea mai afectata tara din aceasta regiune este India, unde aproximativ ntre 2,200,000 si 7,600,000 de persoane au fost infectate pna la sfrsitul anului 2003. n unele orase prevalarea a mai mult de 50% a fost depistata printre prostituate si n alte orase HIV prevaleaza printre consumatorii de droguri cu o rata ntre 60% si 75%. In vecinatate, Bangladesh, Nepal si Pakistan, prevalarea nationala HIV este scazuta, dar comportamentul riscant cum ar fi consumarea drogurilor intravenoase, este att de raspndit nct epidemiile foarte serioase se pot dezvolta n viitorul apropiat. Trei tari din Asia de Sud-Est au experimentat deja epidemii serioase nationale: Cambodia, Myanmar si Thailanda. Rata prevalarii HIV n Thailanda si Cambodia a ramas stabila n anii recenti, datorita eforturilor de prevenire, n special a folosirii prezervativului n ntretinerea relatiilor sexuale pentru prostituate si scaderea frecventei barbatilor de a avea realtii cu prosituate. Cu toate acestea, transmiterea HIV ntre parteneri a devenit o cauza proeminenta, ilustrnd n asa fel ca este inadecvat sa urmarim o prevenire a metodelor doar pentru persoanele cu comportament riscant, n Vietnam, prevalarea HIV printre adulti este scazuta, nsa eruptii de injectari cu droguri ale consumatorilor indica faptul ca este posibila o epidemie serioasa, n Indonezia este distincta o epidemie grava, datorita nefolosirii prezervativului, chiar si printre prostituate. Asia de Est n Asia de Est numarul persoanelor infectate a crescut semnfcativ n ultimii ani, n special n China care avea un numar de 180,000 de noi infectari n 2002 si 2003. De fapt, China numara n jur de 90% a persoanelor cu HIV/SIDA n aceasta regiune. Numarul total de persoane care traieste cu HIV n Asia de Est a crescut pna la 50% n anii 2002-2004. n alte tari, din aceasta regiune, prevalarea nationala HIV printre adulti ramne sub 1%, nsa prevaleaza printre anumite populatii, cum ar fi consumatorii de droguri, numarul carora este foarte nalt. Mai mult dect att, dovezile arata ca consumarea de droguri intravenos creste (cu o proportie nalta a celor care folosesc ace si seringi contaminate), si ca folosirea prezervativului este la un nivel scazut printre prostituate si alte grupuri vulnerabile, cum ar fi barbatii care au relatii sexuale cu alti barbati, n Japonia, s-a nregistrat o crestere a ambelor infectii HIV si alte Boli Sexual Transmisible (BST), precum si o crestere nalta a activitatilor sexuale printre tinerii japonezi. America de Nord n America de Nord, majoritatea peroanelor care traiesc cu HIV au acces la un tratament antiretroviral, care le permite sa fie mai sanatosi si sa aiba o viata mai lunga. Aproximativ o treime din noile infectii din aceasta regiune apar n urma contactului heterosexual. n SUA si Canada, aproximativ 25% din infectiile acaparate de HIV sunt din cauza consumarii drogurilor si sexului homosexual ntre barbati care sunt estimati la 42 % pentru transmiterea HIV n 2002. n Statele Unite, njur de o jumatate din 40,000 de noi infectii apar anual ntre Afro-Americani (12% din populatia tarii), cu o proportie nalta n special pentru femeile Afro- Americane. De fapt, SIDA este acum o cauza principala a deceselor femeilor Afro-Americane cu vrsta cuprinsa ntre 25-34 de ani. Multe dintre aceste femei nu au un comportament cu risc nalt, nsa acapareaza HIV prin intermediul partenerilor cu care au relatii sexuale - dintre care o buna parte au relatii sexuale cu alti barbati sau consuma droguri. Cu toate acestea, numai un numar foarte mic de femei seropozitive au relatat ca stiau faptul ca partenerul lor avusese relatii sexuale cu un alt barbat. Potrivit Centrului de Control si Prevenire a Bolii, aproximativ 90% din Afro-Americanii tineri seropozitivi care au avut relalatii sexuale cu alti barbati, nu cunosc statutul pozitiv HIV. n general, este estimat ca aproximativ o patrime din l milion din populatie care traieste cu HIV/SIDA nu cunoaste acest fapt. Europa de Vest Numarul anual de decese, din cauza epidemiei de SIDA, a scazut n Europa de Vest, datorita accesibilitatii la medicamentele si tratamentele antiretrovirale. n mai multe tari, care raporteaza cazuri de HIV, contactul heterosexual ar putea acum sa devina un mod de transmitere HIV. Cu toate acestea, sexul ntre barbati ramne a fi un aspect al epidemiei n Europa de Vest. Este cel mai raspndit mod de transmitere n Germania, Grecia si Olanda, n sfrsit, aproximativ 10% din cazurile noi diagnostificate cu HIV n toata Europa de Vest n anul 2002, a fost din cauza consumului de droguri prin injectare, n Portugalia acest mod a cauzat aproape o jumatate din toate cazurile nregistrate n 2002. O crestere a unui semnificativ numar nregistrat de infectii HTV raportat n 2002, a inclus persoanele care credeau ca sunt infectate din cauza vizitarii sau locuirii ntr-o tara cu o prevalenta nalta. De exemplu, n Marea Britanic, 70% din cazurile de infectare transmise heterosexual erau nregistrate printre persoanele care traisera n una dintre tarile cu cu epidemii. Aceasta vizeaza, de asemenea, si tarile care au noi diagnoze cum ar fi Olanda, Norvegia si Suedia. Africa de Nord si Orientul Mijlociu Exista potentialul pentru o cresetere considerabila a numarului persoanelor infectate n Africa de Nord si orientul Mijlociu. Cea mai afectata tara pna acum este Sudan- n special n partea de sud, unde epidemia este concentrata n populatia heterosexuala. O statistica accesibila indica o prevalare a adultilor infectati de aproape 2.3%, nsa conflictul mpiedica ambele: o examinare a epidemiei si o dezvoltare a unui tratament cu efect, n majoritatea celorlalte tari, raspndirea HIV pare sa creasca, cu toate acestea, exista o informatie limitata ntre persoane unde epidemia pare a fi mai serioasa, ncluznd barbatii care au relatii sexuale cu barbati si consumatorii de droguri. De asemenea, pare a fi semnificative migrarile persoanelor infectate n alte tari pentru cautarea unor tratamente sau remedii, realiznd astfel o sporire a numarului infectati cu HIV n aceasta regiune. America Latina America Latina este caracterizata printr-o concentrare mare de epidemii, n special n America de Sud. De fapt, majoritatea seropozitivilor din aceasta regiune traiesc n Brazilia. Multe dintre cazurile de infectari cu HIV din America de Sud este datorata injectarii drogurilor si sexului ntre barbati (cu o succesiune de transmitere heterosexuala a partenerilor lor).n Columbia si Peru, freceventa HIV este raspndinta ntre barbatii care au relatii sexuale cu alti barbati, n acelasi timp, folosirea prezervativului este la un nivel foarte mic. n America Centrala, majoritatea nregistrarilor de HIV apar n exclusivitate din cauza relatiilor sexuale (ambele heterosexuale si ntre barbati).n cteva dintre tarile Americii Centrale, prevalarea nationala HIV este aproximativ 1%. Cu toate acestea, HIV prevaleaza printre prosituate diferit n diferite tari, cu aproape mai putin de 1% n Nicaragua si pna aproape 10% n Honduras. Prevalarea HIV ntre barbatii, care au sex cu alti barbati, a fost gasita respectiv foarte nalta n toata America Centrala, de la 9% n Nicaragua pna la 8% n El Salvador. Oceania Distanta dintre insule n Oceania si nivelul diferit de dezvoltare n aceasta regiune este reflectata si n numarul foarte diferit, dar destul de mare, al cazurilor infectarii cu HIV/SIDA. Noua Guinee are acum cea mai nalta rata de infectii HIV nregistrata n Oceania, cu estimarea prevalarii HIV de aproape 1% printre femeile nsarcinate care merg la maternitate. Transmiterea n aceasta tara are loc, n primul rnd, prin relatii heterosexuale, si este ajutata" de nefolosirea prezervativelor n timpul relatiilor sexuale, plus nivelul foarte nalt al altor boli sexual transmisibile.n alte insule din aceasta regiune, frecventa HIV este scazuta, nsa prevaleaza alte boli sexual transmisibile (BST), ceea ce arata ca multe persoane risca sa achizitioneze si HIV n timpul relatiilor sexuale. Gender si HIV Femeile ramn a fi grupul dominant cel mai mult infectat cu HIV si care se largeste. Din punct de vedere global, mai putin de jumatate din persoanele infectate cu HIV sunt femei. Este un adevar biologic ca femeile, n special cele tinere, sunt mult mai vulnerabile la HIV/SIDA dect barbatii. Acesti factori biologici sunt nrautatiti de rolul genurilor si asteptarile pe care unele societati le plaseaza asupra femeilor si barbatilor, precum si factorii economici, sociali si politici care creeaza un mediu posibil pentru aceasta epidemie. Majoritatea femeilor devin infectate din cauza comportamentului riscant pe care l are partenerul lor, asupra caruia ele au o dominare foarte scazuta. Femeile si fetele adesea sunt lipsite de puterea de a se abtine de la sex sau de a insista asupra folosirii prezervativului, chiar si atunci cnd ele suspecteaza faptul ca partenerul lor a avut si alte partenere sexuale si ar putea sa fie infectat cu HIV. De asemenea, gndul despre saracie si dorinta de a avea o viata mai buna, le obliga sa ntretina relatii sexuale n schimbul produselor alimentare, servicii, bani. HIV/SIDA afecteaza femeile, n special, n regiunile unde relatiile heterosexuale sunt calea dominanta de transmitere HIV, cum ar Africa sub Sahariana si Caraibele. Femeile si fetele formeaza 57% dintre adultii seropozitivi global care traiesc n Africa sub Sahariana , ntruct trei patrimi din femeile infectate cu HIV traiesc aici. n alte regiuni, numarul femeilor infectate creste considerabil. n Rusia, tara cu cea mai nalta rata a epidemiei din Europa de Est, proportia femeilor infectate cu HIV a crescut de la 24% n 2001 pna la 38% n 2003. Desi femeile sunt mult mai vulnerabile dect barbatii n achizitionarea HIV, chiar n urma unui singur act sexual cu un partener infectat, nu exista o metoda globala de prevenire pentru ele.Chiar daca femeile au relatii sexuale si chiar daca sunt protejate, aceasta relatie sexuala adesea depinde de decizia si comportamentul partenerului masculin. Prezervativele feminine ofera protectie femeilor, nsa ele au nevoie si de cooperarea barbatilor n acest caz. De altfel, prezervativele feminine sunt mult mai scumpe dect cele masculine si, n plus, ele nu sunt accesibile pentru toata lumea. Exista, de asemenea, multe lacune n privinta cunostintelor noastre despre femei si HIV. Se pare ca exista diferente mari n simptomele si efectele drogurilor asupra femeilor si a barbatilor, precum si complicatiile ginecologice. Unii factori care au un aport la frecventa HIV printre femei, din punct de vedere global, sunt: -Femeile sunt mult mai vulnerabile de a deveni infectate printr-un contact heterosexual dect prin alte cai de transmitere. Aceasta este adevarat si pentru barbatii homosexuali care au sex anal. -Vaginul si anusul au arii mai mari de expunere, o piele mult mai sensibila. -Virusul poate trai mai usor n vagin si n anus, dect pe vrrul penisului. -Prezenta virusului n sperma este mult mai mare dect n lichidele vaginale sau cele ale anusului. -Mai multe rani sau zgrieturi apar n timpul unui contact sexual vaginal si anal. Taieturile si ranile apar mai ales n timpul unui sex violent sau cnd femeia este foarte tnara si cervixul ei nu este dezvoltat n totalitate. n sfrsit, ignoranta despre HIV si sex este foarte raspndita n special printre femei.n multe culturi, fetele si femeile cunosc foarte putin despre sex si sexualitate. Respectiv, multe femei nu cunosc cum trebuie sa se protejeze mpotrvia infectarii cu HIV. De exemplu, n Moldova, Ukraina, si Uzbekistan, n timpul unui sondaj mai mult de 80% dintre Temei nu au fost n stare sa spuna trei metode de prevenire HIV (evitarea sexului penetrativ, folosirea prezervativelor, sau mentinerea relatiei monogamice). Att timp ct femeile ramn neinformate despre sex si metodele de protectie, aceast grup va ramne sa fie afectat si rata lui va creste substantial din punct de vedere global. Coalitia Globala a Femeilor si SIDA a fost fondata de UNAIDS la nceputul anului 2004 pentru a evidentia efectele bolii SIDA asupra femeilor si fetelor si de a stimula actiunile pentru a reduce impactul. Aceasta nu este o organizatie noua, dar o miscare a oamenilor, retelei de internet, organizatii, reprezentanti ai guvernului, lucratori ai comunitatii si celebritati. Activitatile lor sunt concentrate asupra urmatoarelor sapte domenii: -Prevenirea HIV printre adolescente. -Reducerea violentei mpotriva femeilor. -Protectia proprietatii si drepturilor femeilor si a fetelor. -Asigurarea unui acces egal la tratament pentru femei si fete. -Acordarea unei ngrijiri mbunatatite din partea comunitatii, cu o axare pe femei si fete. -Promovarea accesului la optiunile noi de prevenire, care includ si metodele de control pentru femei. Sustinerea eforturilor constante pentru educatia fetelor. Testarea pentru HIV Ce este testul pentru HIV? Este un test de laborator, un examen special al sngelui prin care se pune in evidenta prezenta anticorpilor specifici anti-HIV. Este un test serologic care se efectueaza utiliznd serul celui testat (ceea ce ramne dupa ce sngele total se coaguleaza, cheagul fiind ndepartat) si care pune n evidenta indirect prezenta virusului n respectivul organism.Persoanei care solicita testarea i se va preleva snge prin punctie venoasa si n conditii de certa securitate (o cantitate de 3-5 ml snge total). Dupa coagulare, se separa serul si se trimite la laborator. Laboratorul efectueaza testul la solicitarea medicului si cu acceptul pacientului.Cea mai utilizata metoda, n toata lumea, ramne metoda diagnosticului serologic, adica punerea in evidenta n sngele (serul) pacientului a anticorpilor specifici anti-HIV. Prezenta acestor anticorpi specifici anti-HIV are semnificatia contactului organismului respectiv cu virusul, prezenta infectiei deci, cu evolutie n timp catre SIDA si ceea ce este foarte important, contagiozitatea seropozitivului. Testul va ramne deci pozitiv pe ntreaga durata de viata a subiectului, att n faza de incubatie, ct si n faza de boala (SIDA). Amintim, de asemenea, ca organismul are nevoie de o perioada de minimum 4-12 saptamni pentru a fabrica anticorpii specifici anti-HIV pe a caror aparitie se bazeaza diagnosticul serologic; practicat in aceasta perioada, testul poate fi negativ, ceea ce nu reflecta adevarul; solutia care se impune este repetarea testului chiar la 12 luni pna la certitudinea seronegativitatii. Serviciile de consiliere si testari voluntare HIV/SIDA Scopul principal al consilierii pretestare este de a oferi si clarifica informatiile despre infectia cu HIV si boala SIDA, despre prevenirea infectarii si reducerea riscului de infectare, ct si despre implicatiile psihologice, sociale, medicale si/sau juridice pe care le presupune statutul de persoana infectata cu HIV. La consilierea pre-testare se recomanda: -un mediu neoficial al consultatiei -ncredintarea clientului n confidentialitate -determinarea scopului testarii la HIV -tactica n discutie privitor comportamentului riscant din trecut -acordarea informatiei despre HIV/SIDA -testare la prezenta anticorpilor HIV -explicarea semnificatiei rezultatului pozitiv, a semnificatiei rezultatului nedeterminat -posibila reactie a pacientului la rezultatul pozitiv -importanta testului negativ -procedura efectuarii testului -acordul de efectuare a testului Recomandari privind consultatiile si particularitatile individuale ale consilierului: Confidentialitatea Confidentialitatea presupune interdictia de a discuta cu persoane straine informatiile referitoare la situatia sau problemele clientului.Multi oameni nu se ncumeta sa apeleze la serviciile privind HIV de teama consecintelor (nstrainarea din partea familiei si/sau a societatii). Pentru ei este foarte importanta garantia confidentialitatii. Ea i ajuta sa stabileasca relatii de ncredere reciproca ntre consilier si client, care sunt necesare pentru discutarea problemelor de profilaxie a HIV si de acordare a serviciilor de ngrijire. n unele circumstante, persoana care a apelat la Consilierea si testarea voluntara (CTV) poate avea nevoie de prezenta la consultatie a partenerului sau sexual, a unei rude sau prieten. O asemenea participare la problemele confidentiale poate fi nu numai oportuna, dar chiar foarte utila pentru toti.Respectarea confidentialitatii este deosebit de importanta n cazul consilierii n grup. n prealabil, fiecare persoana din grup trebuie sa-si confirme acordul sau n privinta consilierii n grup si sa ia asupra sa responsabilitatea pentru nedivulgarea informatiei despre ceilalti participanti. Accesibilitatea Consilierea si testarea la anticorpii anti-HIV trebuie sa fie accesibila oricarei persoane pe care o preocupa starea propriei sanatati sau posibilitatea infectarii cu HIV. Consilierea trebuie sa aiba un caracter permanent. Este important ca clientii sa fie siguri ca n orice moment pot telefona si/sau fixa nca o ntrevedere. Serviciile de consiliere trebuie sa fie accesibile din punct de vedere teritorial, iar orele de lucru - convenabile pentru clienti. n cazul cnd este necesara asistenta si consultatia altor servicii si specialisti, serviciile de consiliere trebuie sa detina informatia necesara si s-o ofere clientilor sai. Durata consultatiei pentru un client n stare critica Consilierea, n functie de situatie si de starea clientului, de regula, dureaza de la 15 pna la 30 de minute. Daca persoana se afla n situatie critica, poate fi necesara o consultatie mai ndelungata n cazul cnd consilierul nu are deprinderi de lucru cu persoane aflate n situatii critice, este importanta constatarea crizei n timp util si implicarea unui specialist n situatii critice: psihoterapeut sau psihiatru. Procesul de consiliere nu poate fi ajustat" dupa un anumit standard temporal. In primul rnd, este necesar a i se acorda clientului timp pentru ca el sa-si analizeze problemele si sa-si exprime parerea n al doilea rnd, e nevoie de timp si pentru stabilirea unor relatii confidentiale. n al treilea rnd, reactiile psihologice ale clientului pot fi complicate si pot necesita o durata considerabila de timp pentru solutionarea lor. Consecutivitatea si claritatea Procesul consilierii trebuie sa fie clar structurat att n timp, ct si n ceea ce priveste consecutivitatea expunerii. Trebuie respectat principiul necesitatii si suficientei". Uneori consilierul ncepator vrea sa-i comunice clientului ct mai multe date si, n rezultat, clientul este coplesit de informatii. Respectarea unui echilibru poate fi obtinuta prin orientarea la necesitatile clientului. Consilierul este obligat sa utilizeze doar informatia veridica si sa actioneze numai n limitele competentei sale. (Pentru eficientizarea lucrului toti consilierii trebuie sa aiba acces la instruirea continua!) Personalitatea si particularitatile individuale ale consilierului Pe lnga cunostintele si abilitatile necesare din domeniul medicinii si psihologiei, consilierul mai are nevoie si de o capacitate fireasca de autocunoastere, autodisciplina si discretie. Consilierul trebuie sa stie a determina n ce masura educatia si nivelul sau de cultura pot influenta posibilitatea discutarii unor teme si acceptarea anumitor stereotipuri de comportament. Consilierii nu sunt obligati sa-si iubeasca clientii, dar ei sunt datori sa constientizeze clar ca propriile sentimente, conceptii si superstitii pot influenta negativ relatiile cu clientul. Profesionalismul n cazul dat consta n capacitatea de a prevedea un eventual conflict si de a ntelege cauzele lui. Daca probabilitatea conflictului este mare, atunci clientului i se recomanda un alt specialist. Consilierul nsa trebuie sa-si analizeze mpreuna cu supervizorul emotiile sale personale. Pentru verificarea propriilor capacitati si motivari consilierul si poate propune urmatoarele ntrebari: -Ce simt eu fata de persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA? Ce cred despre cei al caror mod de viata este conjugat cu riscul infectarii? Ma tem de ei? Ii critic? Ce ma respinge la ei sau ma pune pe gnduri? -Exista oare astfel de persoane sau stereotipuri de comportament, pe care eu le condamn ntr-att de mult, ca n mod sigur nu voi putea lucra fara sa-mi exprim dezaprobarea? -Nu ncerc eu oare sa-mi impun propriile valori clientilor? Ct de mare este dorinta mea de a-i influenta si a-i controla? -n ce masura sunt pregatit sa le permit clientilor ca ei sa decida singuri ce sa faca? Atitudinea consilierului fata de client trebuie sa se bazeze pe principiul respectului si necondamnarii. Contactul consultativ Calitatea contactului consultativ depinde de doi factori importanti: ambianta placuta si de abilitatile comunicative ale consilierului. Ambianta placuta are cteva componente semnificative. Dintre componentele fizice" cele mai importante sunt: mobilierul din ncaperea unde are loc procesul consilierii, plasarea consilierului si a clientului n spatiu (distanta, maniera de a sedea s.a.), timpul consultatiei. La componentele emotionale" se refera: atmosfera de ncredere reciproca, sinceritatea consilierului, capacitatea lui de a-si manifesta empatia si respectul neconditionat. n acest compartiment vom analiza componentele emotionale ale unei ambiante placute si abilitatile comunicative necesare consilierului (att cu caracter verbal, ct si non-verbal). Componentele emotionale ale contactului consultativ. ncrederea Este unul din cei mai importanti factori n relatiile dintre consilier si client. A crea o stare de ncredere reciproca nseamna a crea o atmosfera care predispune la discutarea unor probleme importante. Succesul acestei discutii depinde de calitatile individuale ale consilierului si de atitudinea lui fata de procesul consilierii. -Consilierul trebuie sa aiba un interes personal fata de omul dat si o dorinta de a-i ajuta. Este important nu sa iubesti omenirea n general, dar sa ai o atitudine respectuoasa fata de reprezentantul ei concret. Se stie ca oamenii sunt sensibili la atitudinea fata de ei si se comporta n conformitate cu aceasta. -n timpul consilierii trebuie acordata o atentie sporita clientului, nu se cuvine sa te sustragi la alte chestiuni (conversatii la telefon, vizite ale colegilor si discutarea cu ei a altor subiecte, fie chiar si importante, s.a.). -E necesar a i se oferi clientului posibilitatea maxima de a-si spune opinia. -Consilierul nu trebuie sa semene unui detectiv. Daca el l forteaza" pe client la o sinceritate excesiva, nu este exclus ca, dupa ntlnire, n rezultatul sentimentului de culpabilitate, clientul sa renunte la deciziile pozitive, pe care le-a putut lua n timpul consultatiei, si sa aiba o atitudine circumspecta si suspicioasa fata de consilier. -Este necesara pastrarea secretului profesional, n cazul cnd consilierul, din anumite considerente, trebuie sa mpartaseasca altora datele despre client, el este obligat sa-i comunice acest lucru clientului chiar la nceputul discutiei. -Clientul trebuie sa se simta n siguranta, n acest scop, consilierul trebuie sa ncerce a se substitui clientului, manifestnd o atitudine prietenoasa, sincera si cointeresata. -Problemele clientului trebuie tratate fara dezaprobare. Consilierul nu tre buie sa aprecieze, dar sa asculte, sa auda si sa nteleaga. Daca el, n mod sincer si firesc, demonstreaza predispozitia sa de acceptare", clientul se simte nteles, demn de respect si, la rndul sau, este sincer si respectuos fata de consilier. Pentru stabilirea unei ncrederi reciproce, consilierul are nevoie de anumite calitati sufletesti, cum sunt: sinceritatea, capacitatea de empatie si respect neconditionat fata de oameni. Asupra acestor aspecte a indicat, pentru prima data n anul 1951, cunoscutul psiholog american K. Rogers. Respectarea neconditionata a clientului Prin notiunea de respectare neconditionata" se are n vedere acceptarea neconditionata si neestimativa a clientului ca personalitate integra. K. Rogers propune urmatoarea definitie: Atitudinea pozitiva neconditionata presupune toleranta fata de toate aspectele lumii interioare a clientului, ca si cum tu nsuti ai fi o parte integranta a ei". Clientul trebuie sa simta o acceptare neestimativa, indiferent de statutul sau HIV, de apartenenta sa etnica sau religioasa, de orientarea sexuala, de modul de trai sau de particularitatile individuale, de statutul sau social si economic. Atitudinea pozitiva nu nainteaza nici un fel de conditii (mi vei placea, daca vei fi asa si asa..."), este exclusa divizarea calitatilor n bune si rele. E necesar a lua n consideratie toate aspectele sociale ale clientului att cele pozitive, ct si cele negative. Trebuie acceptata chiar si firea lui contradictorie. Empatia Este imposibil a ntelege pe altcineva, daca nu te identifici cu el. n felul acesta, a manifesta empatie n comunicare nseamna ca la framntarile sufletesti ale clientului consilierul reactioneaza cu precizie si compasiune. Pentru a ntelege ce importanta are pentru client un eveniment sau altul, este necesar a ncerca evitarea unei aprecieri proprii a evenimentului dat si a accepta aprecierea clientului. Pozitia neestimativa a consilierului i ajuta clientului, n primul rnd, sa se accepte pe sine nsusi. Insa si consilierul trebuie sa ramna el nsusi si sa nu teleporteze framntarile clientului n lumea sa! Compasiunea consilierului fata de client niciodata nu trebuie sa fie totala, ci doar partiala si temporara. Sinceritatea contactului consultativ (congruentivitatea) Sinceritatea este unul din elementele principale ale crearii unui climat terapeutic. Consilierul trebuie sa aiba un anumit comportament cu clientii, pentru ca acestia sa perceapa implicarea n lumea lor interioara ca pe un sprijin, nu ca pe o amenintare. Asadar, sinceritatea consilierului consta n capacitatea lui de a ramne el nsusi si lipsa unei necesitati de a-si demonstra profesionalismul. Un om sincer nu se ascunde dupa o masca si nu ncearca sa joace un rol. El este firesc n comunicare, pentru ca este receptiv la reactiile si emotiile sale, este constiincios si corect atunci cnd le transmite clientilor. Sinceritatea presupune corespunderea celor spuse sentimentelor si comportamentului. Un consilier care este receptiv la propriile sentimente, gnduri, predispozitii si, totodata, este calm, contribuie la starea de confort a clientului. Interactiunea congruenta permite si clientului sa nu se ascunda dupa vreo masca n timpul comunicarii cu consilierul. Aspectele non-verbale ale comunicarii Comunicarea nonverbala n procesul comunicarii, oamenii si transmit n permanenta informatii unul altuia nu numai prin intermediul vorbirii, dar si prin expresia fetei, prin miscarile corpului, prin stabilirea unei distante etc. n felul acesta, aflndu-ne unul n fata celuilalt, noi comunicam, chiar daca nu vorbim. Prin mijloace non-verbale putem arata cum ne simtim, ce gndim, cum am vrea sa procedam. Comportamentul non-verbal al omului este o parte esentiala a procesului comunicativ, n timpul consilierii, noi de asemenea transmitem clientului mesaje non-verbale si citim" reactiile lor non-verbale. Pentru consilier este extrem de important sa perceapa mesajele non-verbale ale clientilor, sa reactioneze la ele si, totodata, sa constientizeze influenta comportamentului sau non-verbal asupra clientilor. Daca ati observat ca clientul pe neasteptate" s-a nchis n sine: a ncrucisat minile, s-a rezemat de speteaza scaunului, s-a izolat de dumneavoastra cu geanta sau cu vreo brosura de pe masa, pentru dumneavoastra acesta este un semnal foarte important: S-a ntmplat ceva, omul simte disconfort, el vrea sa se apere". Cauzele pot fi diverse: subiectul discutiei nu este actual sau, dimpotriva, e prea actual; omului i s-a parut ca este condamnat sau ca este nvatat sa traiasca", cuvintele consilierului i-au provocat suparare, incomoditate. Omul, involuntar, va reactiona non-verbal: prin pozitie, mimica, gesturi. Un consilier bun neaparat va observa schimbarile si va interveni cu unele corectari n procesul de comunicare. La rndul sau, si comportamentul non-verbal al consilierului influenteaza n mod considerabil procesul interactiunii si rezultatul consilierii. Sa examinam patru exigente de baza: 1.A fi cu clientul tete a tete". Ambianta fizica trebuie sa-i permita consili erului si clientului sa se vada bine unul pe altul. Este interzisa prezenta persoanelor straine. 2.A se afla ntr-o pozitie receptiva. Minile sau picioarele ncrucisate, de regula, sunt interpretate ca o pozitie defensiva, impartiala si retractiva. Dimpotriva, o pozitie receptiva a consilierului nseamna ca el este gata sa accepte toata informatia care va urma din partea clientului. Binenteles, minile ncrucisate ale consilierului nu nseamna neaparat ca el a iesit" din contact. Este important ca el sa se ntrebe mereu: n ce masura pozitia mea demonstreaza receptivitatea mea si bunavointa fata de client?" 3.A mentine contactul vizual cu clientul. Aceasta e necesar pentru a accentua atentia si cointeresarea. Dar contactul nu trebuie sa fie fix, pentru ca poate crea un sentiment de disconfort. Pe de alta parte, daca privirea consilierului rataceste" n gol, fara a se opri asupra clientului, se creeaza impresia ca el nu-1 asculta pe client. 4.A fi calm. Deoarece majoritatea clientilor snt tulburati n timpul consultatiei, este important ca, la aceste ntrevederi, consilierul sa nu fie ncordat si, prin aceasta, sa intensifice nelinistea clientului. Cele mai raspndite greseli posibile n consiliere Consilierii, ca si alti profesionisti, pot comite greseli. Mai jos sunt enumerate unele dintre acestea: -Control, n loc de ncurajare, al exprimarii spontane de catre client a sen timentelor si necesitatilor sale; -Dezaprobare, observatii, din care se poate conchide ca clientul nu corespunde exigentelor" consultantului; -Exprimarea unei tutelari excesive, notatii pe tema cum sa te porti, cum sa traiesti; -Etichetarea", n loc de ncercarea de a clarifica motivele, cauzele fricii sau nelinistii pacientului; -ncercari nentemeiate de a linisti, de a insufla optimism, subaprecierea complexitatii problemei; -Incapacitatea de a compatimi, de a accepta sentimentele clientului asa cum sunt; -Oferirea prematura a sfaturilor (de exemplu, nainte ca clientul sa fi primit informatia suficienta pentru a lua o decizie proprie); -ntrebari puse ntr-o maniera dezaprobatoare (chiar si ntrebarea De ce?" poate fi conceputa ca o dezaprobare); -ncurajarea dependentei clientului de consilier, a necesitatii n ndrumarea lui; -Magulirea, convingerea de a accepta un stereotip sau altul de comporta ment cu ajutorul complimentelor sau al nselaciunii. Consilierea post-test Consilierea post-test trebuie propusa la orice rezultate ale testarii. Obiectivele si continutul consilierii post-test, fara ndoiala, depind de rezultatul testului, care poate fi pozitiv, negativ sau incert. Sarcina consilierii post-test n cazul rezultatului pozitiv este de a-i da clientului posibilitatea sa nteleaga si, n perspectiva cea mai apropiata, sa accepte diagnosticul sau si sa-si nceapa planificarea vietii n noua sa calitate. Daca testul este negativ, sarcina consta n a-1 face pe client sa traga anumite nvataminte din experienta si emotiile cauzate de efectuarea lui. Ele pot servi drept un temei solid pentru ca clientul sa-si formeze un comportament inofensiv fata de infectarea cu HIV. In cazul unui rezultat incert, este important de a-1 convinge pe client sa aiba o atitudine ngaduitoare fata de problemele tehnice ale laboratorului (nimic nu e ideal!) si sa-si dea acordul pentru un nou test, ca sa obtina un rezultat clar. Consilierea dupa test este un proces care se poate ncadra ntr-o singura ntrevedere a consilierului cu clientul, dar poate sa solicite si mai multe. Consilierea post-testare, n functie de rezultatul testarii, are ca scop: -ntarirea informatiilor care sa-i permita persoanei testate adoptarea unor comportamente ct mai putin riscante si motivarea acestora pentru schimbarea modului de viata n cazul unui rezultat negativ. -acceptarea noului statut serologic, constientizarea implicatiilor infectiei si evolutiei bolii, precum si informare cu privire la caile de prevenire a transmiterii infectarii cu HIV n cazul unui rezultat pozitiv. -explicarea avantajelor cunoasterii statutului seropozitiv -eliberarea rezultatului testarii personal clientului, preferabil nu nainte de zilele de odihna si ct mai urgent posibil -a lua n consideratie emotiile clientului la rezultatul negativ, discutii privind profilaxia infectarii, "perioada imunologica" -a lua n consideratie posibila reactie a pacientului la rezultatul pozitiv -se va discuta asupra problemelor care apar n primul rnd -se va discuta cum va petrece clientul urmatoarele ore, zile -se va discuta cine va informa partenerul sexual despre rezultatul testarii: prioritatea si riscul -se va discuta asupra problemelor care apar si rezolvarea lor -se va oferi informatii despre modul sanatos de viata , evidenta medicala Cele mai frecvente subiecte abordate n timpul consilierii Problemele abordate de oameni n timpul consilierii adesea se refera la un registru larg de subiecte: incertitudinea, pastrarea secretului, sentimentul de pierdere. Consilierii au remarcat ca spectrul problemelor este foarte larg. In diagrama sunt incluse subiecte enumerate de 177 de consilieri n probleme de HIV/SIDA. Cei care manifesta compasiune si acorda sprijin persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA deseori simt un disconfort emotional important si o teama de izolare sociala. In rezultatul anchetarii efectuate printre acesti specialisti (pe un esantion de 470 de participanti), au fost obtinute urmatoarele motivari ale cauzelor unor asemenea emotii: 35% doreau sa asigure o ngrijire optima si se straduiau sa realizeze acest lucru; 23% s-au concentrat asupra propriului disconfort emotional (sentimentul de pierdere, mnie, neputinta, vinovatie, neliniste si depresie; 27% erau preocupati de riscul transmiterii HIV si 20% erau ngrijorati de dezaprobarea si discriminarea lor si a celor pe care i ngrijeau). Tipurile de stari psihologice ale omului n cazul rezultatului pozitiv al testului la HIV Diagnosticul infectiei HIV creeaza tensiuni psihologice majore. Starile psihologice n care cade persoana infectata cu HIV sunt conditionate de faptul ca diagnosticul deseori este neasteptat pentru ea si este nevoie de timp pentru a-1 accepta si a se adapta la viata ntr-o noua realitate. Infectia HIV confera o stare de deruta fata de toate aspectele vietii umane, inclusiv calitatea si durata vietii, eficienta tratamentului si reactia din partea societatii. Aceste subiecte trebuie discutate deschis si sincer. Drept raspuns la incertitudinea creata, persoana infectata cu HIV trebuie sa ntreprinda anumiti pasi, ca sa se adapteze la noile conditii. Chiar si lipsa oricarei reactii la comunicarea rezultatului poate fi o ncercare de a se adapta prin negare. Nu exista vreo posibilitate de a prevedea eventuala reactie a clientului la comunicarea diagnosticului pozitiv la infectia HIV. socul Acesta este o reactie fireasca a omului la o informatie care reprezinta o amenintare pentru viata. Reactia de soc, de regula, include: -starea de amorteala, de tacere uluita", de exprimare a nencrederii n cele spuse; -sentimentul de rusine, buimaceala, nencredere n prezent si viitor; -disperarea (Of, dumnezeule, sunt pierdut/a!"); -stare de labilitate emotionala (trecerea rapida si imprevizibila de la lacrimi la rs si invers); -nstrainarea, distantarea de problemele si circumstantele existente, nedorinta de a participa la discutie, la activitate sau la ntocmirea planurilor de tratament. Negarea Unele persoane pot reactiona la comunicarea diagnozei puse printr-un refuz categoric de a crede n realitatea unui asemenea fapt (Asta nu mi se poate ntmpla mie!"). La etapa initiala negarea, slabind stresul, este capabila sa influenteze binefacator asupra pacientului, dar ulterior ea numai ngreuiaza procesul adaptarii lui la noile conditii de viata. Daca nu se da riposta cuvenita negarii, omul nu poate constientiza responsabilitatea sociala care i revine din momentul informarii. Gnduri si fapte suicidale Pentru omul care a aflat despre statutul sau HIV creste riscul unui deznodamnt suicidal. Suicidul poate fi interpretat ca o posibilitate de a evita suferintele fizice si de a pune capat framntarilor rudelor si persoanelor apropiate. Suicidul poate fi activ (mutilare intentionata cu urmari letale) si pasiv (comportament ce duce la distrugerea sanatatii). Teama Omul care traieste cu HIV are multe temeri. Cele mai serioase din ele sunt teama de moarte si teama de agonie din cauza bolii si/sau a singuratatii. Printre altele mai trebuie mentionata teama de a fi abandonat (respins) de cei apropiati si de societate, teama de a lasa copiii/familia fara sprijin, teama pierderii capacitatilor fizice sau mintale, teama de a pierde confidentialitatea. Uneori cauza aparitiei fricii este ntemeiata pe experienta altor persoane. Dar de cele mai multe ori ea este determinata de informarea insuficienta privind HIV/SIDA. Temerile pot fi diminuate, discutndu-le n mod deschis. Depresia Foarte des omul ajunge n starea de depresie n momentul constientizarii ca virusul a pus stapnire pe ntreg corpul, ca maladia este incurabila si ca situatia a scapat de sub control. Motivele exterioare pentru depresie pot fi examenele medicale mai frecvente.n afara de aceasta, contributia" sa la dezvoltarea depresiei o poate aduce si pierderea capacitatii de reproducere, de executare a functiilor parintesti, precum si de planificare pe termen lung. Nelinistea/alarmarea Nelinistea intra n viata persoanei infectate cu HIV ca urmare a sentimentului de confuzie n legatura cu maladia. Nelinistea poate fi provocata de diverse cauze, de exemplu: sporirea riscului de contaminare cu alte maladii; scaderea capacitatii de activitate eficienta; pierderea sanatatii si a independentei financiare. Diminuarea autoaprecierii Autoaprecierea ncepe sa sufere imediat dupa diagnosticarea infectiei HIV. nstrainarea vecinilor, a colegilor de serviciu, a cunoscutilor si rudelor poate provoca sentimentul pierderii propriei valori sociale si a ncrederii n sine, ceea ce, la rndul sau, conduce la diminuarea autoaprecierii. Situatia o pot agrava maladiile asociate cu infectia HIV, care provoaca schimbarea aspectului exterior, precum si epuizarea fizica, pierderea fortelor fizice si a controlului asupra propriului corp. Ipohondria La ipohondrie omul poate ajunge din cauza ngrijorarii excesive n privinta sanatatii sale, cnd chiar si cele mai nensemnate schimbari fizice provoaca o neliniste puternica. Ipohondria poate avea caracter temporar, manifestndu-se imediat dupa comunicarea diagnosticului, sau permanent, cnd adaptabilitatea la maladie este dificila. Orice om care a aflat despre diagnosticul HIV/SIDA are nevoie de asistenta psihologica si sprijin n traversarea urmatoarelor etape de adaptare la diagnoza prin audierea, reflectarea si acceptarea sentimentelor lui, prin oferirea informatiei necesare, prin intensificarea sigurantei ca el singur si va putea dirija viata. Sentimentele traite de persoanele infectate cu HIV : nraire Unii oameni se nfurie, avnd sentimentul ca lor strasnic nu le-a mers" ca s-au contaminat. Comportamentul lor devine distructiv si ei sunt capabili sa-si faca rau si sie, si celor din jur. Poate sa li se dezvolte nclinatia spre autobiciuire (Cum am putut sa ma molipsesc cu HIV?" s.a.m.d.), nu sunt excluse nici dispozitiile suici-dale. Pierdere Persoanele cu HIV/SIDA au sentimentul pierderii propriilor pretentii, a farmecului fizic, a posibilitatii relatiilor sexuale, a conditiei sociale, a stabilitatii si independentei financiare. Pe masura ce creste necesitatea n ngrijiri fizice, se aprofundeaza si senzatia de pierdere a intimitatii si a controlului asupra propriei vieti. Deosebit de periculoasa este pierderea ncrederii n sine, deoarece n dependenta de aceasta se poate diminua si capacitatea de a depasi HIV/SIDA. Nenorocire Persoanele cu HIV/SIDA deseori se afla ntr-o stare de profunda nenorocire si pierdere. Suferintele lor se pot intensifica din cauza framntarilor rudelor si prietenilor, care sunt martorii agravarii sanatatii PTHS. Culpabilitate n momentul cnd persoanei i se comunica diagnosticul HIV, ea, de regula, are un sentiment de culpabilitate fata de cei pe care, fara sa stie, i-a putut contamina sau pentru propriul comportament, al carui rezultat a fost infectia HIV (sex neprotejat sau consum de droguri injectabile), n mare masura starea omului se agraveaza si mai mult din cauza atitudinii societatii fata de problema HIV/SIDA. El se simte vinovat pentru durerea, nelinistea sau pierderile pe care boala sa le cauzeaza persoanelor dragi, familiei si, n special, copiilor. Tendinta spre izolare Reactia persoanei infectate cu HIV se poate manifesta prin renuntarea totala la contactele sociale. Una din cauzele principale a unei asemenea reactii este teama de a fi abandonat: Totuna toti ma vor respinge, mai bine s-o fac primul". La etapa initiala, consilierul trebuie sa manifeste respect fata de nevoia clientului de a se izola. Dar daca aceasta stare persista, consilierul trebuie sa elucideze cauzele ei si sa-1 determine sa-si schimbe atitudinea. Anxietate sufleteasca Se ntmpla ca teama de moarte sau alte reactii la aflarea informatiei despre maladia incurabila provoaca sau sporesc cointeresarea n solutionarea problemelor spirituale. Constientizarea pacatului si vinei, starea de iertare, mpacare si acceptare pot deveni rezultatul cautarii unui sprijin religios. Factorii ce determina gradul de manifestare a emotiilor negative si a starii psihice a clientului: Starea sanatatii clientului n momentul comunicarii diagnozei HIV. Gradul de pregatire a clientului pentru receptarea diagnozei HIV. -ncrederea/nencrederea n sprijinul din partea societatii, n ajutorul prietenilor sau al membrilor familiei. -Valorile anterioare. Particularitatile psihicului clientului. -Atitudinea fata de problemele HIV/SIDA, fata de boala, moarte, conditionata de traditia culturala si de conceptiile spirituale ale clientului. Etapele adaptarii la diagnostic Informatia despre maladia incurabila poate influenta n mod diferit viata omului si a persoanelor apropiate lui. Unii suspectau boala, pentru altii ea a fost o surpriza absoluta. Dar, ntr-un fel sau altul, aflarea acestei informatii se apreciaza ca un eveniment iesit din comun. Criza psihologica este o parte integranta a procesului acceptarii maladiei, pentru ca boala ataca si schimba ntreaga viata a omului. Maladia include cteva componente: senzorial - perceperea bolii sau a altor dereglari; emotional - chinurile sufletesti n legatura cu cele ntmplate cu un larg spectru de emotii, de la teama pna la speranta; volitiv - necesitatea de a depasi maladia; rational - cunoasterea faptului mbolnavirii. Atitudinea omului fata de boala poate fi adecvata - corespunzatoare starii date, neglijenta - seriozitatea maladiei se subapreciaza, negativa - se resping gndurile si faptele legate de maladie,fobica - seriozitatea situatiei se exagereaza; pozitiva - boala este pusa n conexiune preponderent cu emotiile pozitive (de exemplu, boala ca experienta noua, ca posibilitate de a privi altfel lumea si pe sine, de a obtine noi avantaje materiale sau de alt fel etc.).Cunostintele despre psihologia persoanei mbolnavite i sunt necesare consilierului care se ocupa de bolnavii incurabili sau cei implicati n probleme de infectie HIV. Ce trebuie sa facem daca aflam ca o cunostinta, coleg, sau prieten este seropozitiv? n primul rnd, sa fim convinsi ca nu trebuie sa avem teama si sa ne ferim, marginalizndu-1 n acest fel. Nu se cunoaste nici un caz de infectie dobndita de-a lungul anilor n relatiile sociale normale, ce exista cu cei din jur. Seropozitivii au indus o teama mult mai mare dect n cazul altor boli la fel de grave si mult mai contagioase. Imaginea pe care a creat-o n lume mass media, cu descrieri nspaimntatoare, a indus o teama disproportionata.Seropozitivii se simt, de altfel, izolati si exclusi de foarte multe ori, deoarece fac parte si din persoanele "marginalizate", datorita apartenentei la alte conditii (homosexuali, bisexual", toxicodependenti, prostituate). De aici, necesitatea de a-1 intelege si de a-i trata exact ca pe orice persoana cu care convietuim. A discuta, a-i asculta cu rabdare, sinceritate si intelegere, le poate fi de mare folos. Ce trebuie sa cunoasca o persoana infectata Ca va fi n stare sa aiba grija de sanatatea sa imediat ce afla ca este infectata, putnd beneficia rapid de tratamente adecvate profilactice fata de diversi agenti infectiosi "oportunisti". Avertizata, persoana seropozitiva va putea sa-si protejeze partenerii sexuali si, mai ales, n cazul femeilor, va fi n masura sa decida daca doreste sa procreeze, acceptnd, n cunostinta de cauza, cele doua riscuri: -aducerea pe lume a unei fiinte care are 20-30% sanse sa fie infectata perinatal -probabilitatea ca insasi graviditatea sa fie un factor de accelerare a infectiei catre SIDA (scurtarea incubatiei). Tratament Cercetarile care vizeaza gasirea unui medicament anti-HIV (etiotrop) s-au soldat cu punerea la dispozitie a unor medicamente utilizabile n tratamentul antiviral. ntr-un interval de timp relativ scurt au fost cunoscute multe detalii referitoare la ciclul de viata al virusului (HIV) n celula infectata si a stadiilor de replicare, n vederea alegerii acelor etape din ciclul de viata al virusului, asupra carora s-ar putea interveni blocnd nmultirea acestuia.Se stie azi ca ciclul ncepe cu atasarea de celula, fuziunea membranei celulare cu nvelisul viral, revers transcrierea, integrarea ADN-ului copie (a ARN-ului viral) n genomul limfocitului, apoi activarea ADN-ului HIV integrat; se cunosc fazele cresterii sau descresterii nivelului de replicare al virusului influentate de gene HlV-reglatorii si, n fine, "fabricarea" constituentilor virali HIV, asamblarea n particule virale complete si punerea n libertate (prin nmugurire) a descendentilor, din celule infectate.n cautarea unor medicamente care sa actioneze pe oricare din fazele ciclului de viata al virusului nu s-au obtinut substante care sa mpiedice fuziunea sau integrarea; s-au obtinut substante cu rezultate limitate, care ar putea mpiedica atasarea sau activarea genomului HIV. Rezultate foarte bune au fost, n schimb, obtinute cu substantele terapeutice care opresc reverstranscrierea (actiunea reverstranscriptazei) cu sperante mari n alte substante care pot mpiedica sinteza componentelor virale (proteine, enzime etc.). Desi unele dintre aceste medicamente au gasite foarte efective, pna acum nu a fost depistat medicament, care ar exista, pentru tratarea HIV sau care ar opri progresarea completa. Multe dintre aceste medicamente au niste efecte negative severe si majoritatea sunt foarte scumpe, nlaturnd posibilitatea tratamentului de ameliorare a majoritatii oamenilor din lume. Potrivit unor ghiduri curente, tratamentul ar trebui sa se axeze pe regresia maxima a simptomelor pentru ct mai mult timp posibil. Aceasta apropiere agresiva este cunoscuta ca terapia nalt activa antiretrovirala. (HAART) Scopul HAARP este de a reduce cantitatea de virusi n snge, sau chiar nivele nedepistate, desi virusul nu este nicodata disparut. Acest tratament este, de obicei, obtinut prin combinarea a trei sau mai multor medicamente n acelasi timp, adesea numit cocktail". Capitolul III Legea Republicii Moldova cu privire la profilaxia maladiei SIDA Nr. l460-XII din 25.05.93 Monitorul Oficial nr.7/214 din 30.07.1993 Parlamentul Republicii Moldova adopta prezenta lege: Art.l. - (1) Cetatenilor Republicii Moldova, cetatenilor straini si apatrizilor care locuiesc sau se afla temporar pe teritoriul Republicii Moldova li se asigura dreptul la examen medical (inclusiv anonim) n scopul depistarii precoce a virusului imu-nodeficitar uman (HIV) si a maladiei SIDA. Cercetarile de laborator se efectueaza gratuit. (2) Organele sanatatii si institutiile medicale sunt obligate sa asigure protectia persoanelor examinate si a personalului medical contra infectarii lor. Art.2. - Persoanele testate conform prezentei legi, ale caror probe atesta infectarea cu virusul HIV/SIDA) sunt avizate n scris de organele sanatatii si institutiile medicale asupra necesitatii respectarii regulilor de prevenire a raspndirii maladiei SIDA, precum si asupra raspunderii penale pentru punerea intentionata n pericolul de a se contamina sau pentru infectarea intentionata a altor persoane. Art.3. - (1) Cetatenii Republicii Moldova, cetatenii straini si apatrizii care locuiesc sau se afla temporar pe teritoriul Republicii Moldova sunt obligati conform hotarrii organelor sanatatii si institutiilor medicale sa treaca examenul medical, daca exista motive ntemeiate pentru a suspecta aceste persoane ca fiind infectate de virusul imunodeficitar uman. (2)n cazul depistarii virusului HIV, persoanele contaminate sunt supuse su pravegherii medicale. (3)Regulile de examinare si supraveghere medicala se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii n conformitate cu prezenta lege si sunt publicate n presa spre cunostinta tuturor. Art.4. - (1) Persoanele care conform deciziei organelor sanatatii si institutiilor medicale urmeaza a fi examinate sau supuse supravegherii medicale sunt obligate sa se prezinte n organele sau institutiile respective la avizul n scris al acestora. (2) Cetatenii Republicii Moldova si apatrizii cu domiciliu stabil n Republica Moldova, n caz de neprezentare la institutiile medicale fara motive ntemeiate pentru a fi supuse examenului medical sau supravegherii medicale sunt aduse n mod fortat la aceste institutii de catre lucratorii lor, iar n caz de necesitate si cu ajutorul organelor de politie din raza domiciliului sau aflarii cetatenilor mentionati, aplicn-du-li-se sanctiuni administrative (3) n cazul n care persoana examinata nu este de acord cu hotarrea organelor sanatatii sau institutiilor medicale, ea are dreptul de a face apel n organul sanatatii ierarhic superior sau n instanta de judecata. Art.5. - (1) Cetatenii straini si apatrizii cu domiciliu flotant n Republica Moldova care se eschiveaza de la examenul medical sau supravegherea medicala sunt expulzati din republica n conformitate cu legislatia n vigoare. (2) Personalul diplomatic al misiunilor diplomatice si consulatelor straine, alte persoane nvestite cu privilegii si imunitati diplomatice pe teritoriul Republicii Moldova pot fi examinate la depistarea virusului HIV numai cu consimtamntul lor. Propunerile Ministerului Sanatatii referitor la necesitatea testarii persoanelor n cauza trebuie coordonate cu Ministerul Afacerilor Externe. Art.6. - Persoana care stie ca este afectata de SIDA si pune premeditat n pericolul contaminarii sau infectarii cu SIDA o alta persoana poate fi trasa la raspundere penala, compensdu-i-se cheltuielile pentru tratamentul persoanei molipsite. Art.7. - Personalul medical si alte persoane care, n virtutea obligatiunilor de serviciu, detin informatii privind examenele medicale la infectarea cu virusul HIV (SIDA) si rezultatele lor sunt obligate sa pastreze secretul acestor informatii. Pentru divulgarea secretului ei sunt trasi la raspundere administrativa. Art.8. - (1) Cetatenii Republicii Moldova si apatrizii cu domiciliu stabil n Republica Moldova n cazul contractarii virusului HIV (mbolnavirii de SIDA) au dreptul la asistenta medicala si asigurare sociala. (2)Lor li se asigura eliberarea gratuita a medicamentelor pentru a se trata ambulatoriu din contul institutiei medicale. Parintii sau persoanele care i nlocuiesc pe parinti au dreptul sa se afle n stationar mpreuna cu copii infectati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA (n vrsta de pna la 14 ani), fiind eliberati de la lucru pentru perioada tratamentului copiilor si acordndu-li-se la locul de munca o indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca. [Alin. 2 art.8 modificat prin Legea nr.934-XIV din 14.04.2000] (3)Nu se admite concedierea, refuzarea de a ncadra n cmpul de munca, de a ncadra n institutii curative, de a primi n institutii de nvatamnt, sau n institutii prescolare, precum si lezarea altor drepturi si limitarea intereselor legitime ale unor asemenea persoane numai n baza faptului ca ele sunt purtatoare de virus sau bolnave de SIDA. Nu se admite lezarea dreptului de primire a locuintei si a altor drepturi si interese legitime ale rudelor si apropiatilor contaminatului. (4) Nerespectarea de catre conducatorii de unitati economice cu forme diferite de proprietate n care lucreaza persoane infectate cu virusul HIV sau bolnave de SIDA, a drepturilor acestor persoane, precum si lezarea intereselor lor atrage dupa sine raspunderea conducatorilor respectivi n conformitate cu legislatia n vigoare. Art.9. - (1) Cetatenii Republicii Moldova care au fost molipsiti n urma manipularilor medicale sunt asigurati cu pensie de invaliditate cauzata de o infirmitate de munca. (2) Repararea prejudiciilor aduse persoanei n rezultatul infectarii revine institutiei medicale n care a fost infectata. Art.10. - Contractarea virusului imunodeficitar uman de catre personalul medical si farmacisti n timpul ndeplinirii obligatiunilor de serviciu se considera boala profesionala. Art.11 - (1) Cetatenilor straini, apatrizilor din alte tari infectati cu virusul HIV sau bolnavi de SIDA le este interzis accesul pe teritoriul Republicii Moldova. (2)Intrarea n Republica Moldova pe un termen de peste 3 luni este permisa numai persoanelor care prezinta certificatul medical de examinare la SIDA cu testul la laborator negativ. (3)Persoana care nu a fost supusa unui astfel de examen este obligata sa se prezinte n primele 10 zile de la sosirea n Republica Moldova la institutia respectiva pentru a fi testata la SIDA. Ulterior aceasta procedura se va efectua o data pe an. (4)Conducatorul institutiei sau persoana particulara la care a sosit cetateanul strain n conditiile legii sunt responsabili de posesia de catre acesta a certificatu lui medical, iar n cazul, n care nu-1 are, de ndreptarea lui la timp la o institutie medicala pentru a trece examenul de laborator. Art.12. - Cetatenii straini si apatrizii cu domiciliu flotant a caror testare n timpul aflarii n Republica Moldova a aratat ca sunt purtatori ai virusului HIV (bolnavi de SIDA) sunt expulzati din tara. Regulele de examinare si supraveghere medicala pentru depistarea contaminarii cu virusul HIV (maladia SIDA) Prezentele Reguli au fost elaborate n baza art.3 al Legii Republicii Mol dova de la 31 mai 1993 Despre profilaxia maladiei SIDA" si stabilesc ordinea examinarii medicale a cetatenilor Republicii Moldova, a cetatenilor straini si apa trizilor, care locuiesc, se afla temporar sau vin pe teritoriul Republicii Moldova, pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficitar (HIV) si a mbolnavirii cu sindromul imunodeficientei achizitionate (SIDA). 1.Regulile urmeaza a fi respectate n mod obligatoriu de catre ministerele, de partamentele, conducatorii ntreprinderilor si organizatiilor de orice forma de proprietate, ai institutiilor de nvatamnt, de catre cetateni. 2.Nerespectarea Regulilor atrage dupa sine raspunderea administritativa n conformitate cu Codul cu privire la contraventiile administrative al Republicii Moldova si cu Legea Republicii Moldova despre asigurarea sanitar-epidemiologica a populatiei republicii. 3.Se supun examinarii: 3.1. Donatorii de snge, plasma si alte lichide biologice, tesuturi, organe - la fiecare prelevare. Donatorii de sperma sunt testati de doua ori, la un interval de 3 luni, dupa care sunt admisi la donare cu testare obligatorie la fiecare act donator urmator. 3.2. Sngele placentar si abortiv, colectat si folosit pentru producerea prepara telor - indiferent de termenii testarii anterioare. 3.3. Cetatenii RM, care revin din deplasari din strainatate - de serviciu, de afaceri sau particulare - cu o durata de peste 3 luni. Trimiterea lor pentru examinare n institutiile ocrotirii sanatatii este asigurata de organizatiile care i-au delegat pe acesti cetateni. 3.4.Persoanele care se adreseaza n organele puterii cu cererea de a li se oferi cetatenia Republicii Moldova - cu trimiterea acestora. 3.5.Cetatenii straini si apatrizii care au venit n Republica Moldova la studii, serviciu si cu alte scopuri, cu exceptia persoanelor care au prezentat certificate de examinare si n tara de plecare, sunt examinati n decurs de l O zile de la sosirea lor, n institutiile sanitare, iar ulterior - n cadrul examenelor medicale anuale, la solici tarea asistentei medicale n cazul unor indicatii clinice si epidemiologice. Cetatenii straini si apatrizii, care au venit la munca sau cu alte scopuri, sunt examinati n baza biletelor de trimitere ale organizatiilor si persoanelor, la invitarea carora ei au venit. n cazul dorintei cetateanului strain sau a apatridului, la prelevarea sngelui poate asista un lucrator medical sau un reprezentant al ambasadei statului respectiv. 3.5.1.Colaboratorii diplomatici ai misiunilor diplomatice straine si ai institutiilor consulare si alte persoane care se bucura, pe teritoriul Republicii Moldo va, de anumite privilegii si imunitati, pot fi examinati pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficitar uman (maladia SIDA) doar cu consimtamntul lor.Propunerea catre asemenea persoane de a efectua examinarea este coordonata n prealabil de Ministerul sanatatii cu Ministerul de externe al RM. 3.5.2.Posibilitatea de examinare a colaboratorilor organizatiilor si institutiilor internationale, interguvernamentale si altele, precum si a reprezentantilor straini, acreditati pe lnga ministerele, departamentele si organizatiile respective, se solutioneaza cu participarea acestor ministere, departamente, organizatii si institutii n baza acordurilor si conventiilor internationale multilaterale, a acordurilor si prac- ticii bilaterale. 3.6.Cetatenii RM, care pleaca peste hotare n tarile care solicita certificatul de examinare pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficientei umane (ma ladia SIDA) 3.7.Cetatenii RM si cetatenii straini, care au avut contact sexual cu bolnavi sau cu purtatori ai SIDA si au fost depistati n timpul investigatiei epidemiologice, sunt examinati dupa depistare peste 3, 6, si 12 luni. 3.8.Persoanele care s-au aflat n contact medical cu bolnavi de SIDA sau cu purtatori ai virusului sunt examinati peste 6 si 12 luni. 3.9.Copiii nascuti de la mame infectate cu HIV - la nastere, peste 6, 12 luni dupa nastere si n decurs de 3 ani o data pe an. 3.10.Bolnavii care necesita sistematic transfuzii de snge si de preparate ale acestuia (hemofilie, maladia Verlgoff, maladia Vilebrandt, anemii cu diverse geneze s.a.) - o data pe an. Recipientii preparatelor din snge si de snge integral - peste 6 luni dupa hemotransfuzie. 3.11.Persoanele care sunt supuse hemodializei - l data pe an. 3.12.Persoanele care au suportat transplanturi de organe, tesuturi, maduva osoasa, piele - peste 6 luni dupa operatie. 3.13.Persoanele care sufera de narcomanie, toxicomanie, homosexualii si bi sexualii, persoanele care practica prostitutia, care au contacte sexuale ocazionale se examineaza de doua ori pe an. 3.14.Persoanele care sunt plasate n izolatoare de detentie preventiva, n institutii de reeducare prin munca si profilactorii ergoterapeutice - la intrare si la eliberare. 3.15.Persoanele fara domiciliu stabil, care practica vagabondajul. 3.16.Persoanele care sufera de maladii cu transmitere sexuala (sifilis, gono- ree, sancru moale, limfogranulomatoza veneriana, trihomoniaza, uretrite si colpitenegonococice, afectiuni herpetice, candideze, micoplazmoze ale organelor genitale,candilome acuminate si pediculoza pubiana) - la solicitarea asistentei medicale,anual pe perioada dispensarizarii, ulterior - conform indicatiilor si la scoaterea de la evidenta. 3.17.Persoanele depistate ca au fost n contact sexual cu bolnavi de sifilis si gonoree - la depistare si peste 6 luni. 3.18.Personalul hotelurilor, ocupat n deservirea cetatenilor straini si turistilor, - o data n an. 3.19.soferii si alt personal al ntreprinderilor auto, care efectueaza deplasari peste hotare - o data pe an. 3.20.Femeile gravide - n cazul existentei indicatiilor clinice si epidemio- logice. 3.21.Femeile gravide, trimise pentru ntreruperea sarcinii, precum si cele in ternate n sectiile ginecologice si altele cu avorturi spontane, criminale. 3.22.Copiii internati n sectii de reanimare, oncologice, toracale si hematologice. Copiii spitalizati repetat si care necesita o terapie intensiva parenterala - peste 6 luni si ulterior conform indicatiilor clinice. 3.23.Personalul medical, care lucreaza cu virusul SIDA sau asigura diagnosti carea, tratarea si asistenta nemijlocita a persoanelor infectate cu HIV sau bolnavilor de SIDA - o data la 6 luni. 3.24.Cetatenii RM, cetatenii straini si apatrizii, care au solicitat examinarea, inclusiv si anonima. 3.25.Persoanele care necesita aceasta examinare dupa indicatiile clinice: 3.25.1.Cu maladii si sindrom-uri SIDA-indicatoare: -febra mai mult de l luna; -care arata marirea ganglionilor limfatici din doua si mai multe grupuri mai mult de o luna; -cu diaree, ce dureaza mai mult de o luna; -cu o pierdere nemotivata a greutatii corpului de 10 si mai multe procente; -cu pneumonii prelungite si recidivante sau cu pneumonii, care nu cedeaza unei terapii obisnuite; -cu maladii piobacteriene parazitare prelungite si recidivante; -cu encefalita subacuta, encefalopatie si debilitate mintala la persoane sanatoase anterior; -cu leucoplakie paroasa a limbii; -femeile cu maladii inflamatorii si neoplazice cronice ale sistemului reproductiv feminin (infectie vaginala persistenta, micoze vaginale, rezistente la terapie,candidoze vulvovaginale recidivante, herpes vaginal recidivant, displazie cervicala, cancer cervical, infectie papilomovirala, ovar polichistic, boli inflamatorii pelviene, complicate cu abcese tubo-ovariene). 3.25.2.Cu suspectarea sau diagnosticul stabilit de: -sarcomul Kaposhi; -limfomul primar cerebral, limfomul imunoblastic; -leucemie T-celulara; -tuberculoza cu orice localizare(pulmonara si extrapulmonara),provocata de Mycobacterium tuberculosis - n timpul luarii la evidenta, peste 6 luni si ulterior - n cazul acutizarii procesului sau dupa alte indicatii clinice; -micobacterioze, provocate de Mycobacterium avium sau Mycobacterium cansasii, diseminat sau extrapulmonar - n timpul luarii la evidenta, peste 6 luni si ulterior - dupa indicatii; -hepatite B, C, D si Hbs Ag - purtatori - la stabilirea diagnozei si peste 6 luni; -maladii conditionate de Citomegalovirus (afectarea ficatului, splinei, ganglionilor limfatici); -retinita citomegalovirotica cu pierderea vazului; -infectie conditionata de virusul herpesului simplu,de o forma generalizata sau cronica; -herpes Zoster recidivant la persoane mai tinere de 60 de ani; -mononucleoza (peste 3 si 6 luni de la nceputul maladiei); -pneumocistoza (pneumonie); -toxoplasmoza cerebrala -cryptococcoza (extrapulmonara) -cryptosporidioza intestinala cronica; -izosporoza cu diaree persistenta; -histoplasmoza diseminata sau extrapulmonara; -coccidiodomicoza; -candidoza esofagiana, traheeana, bronsica sau pulmonara; -micoze profunde; -leucoencefalopatie plurifocala progresiva; 3.25.3. Persoanele decedate cu diagnosticul stabilit n timpul vietii sau post-mortem sau cu manifestari clinice, enumerate n p.3.25.1.,3.25.2. 4.Examinarea pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficientei umane (maladia SIDA) se efectueaza doar n institutiile curativo-profilactice. Examinarea se efectueaza gratuit. 5.La solicitarea cetatenilor RM, a cetatenilor straini si apatrizilor, poate fi efectuata examinarea lor repetata n alta institutie medico-sanitara. 6.Principala metoda de examinare la SIDA este investigarea de laborator a sngelui. Sngele se preleveaza din vena cu o seringa getabila (sau cu o seringa de folosinta multipla, cu respectarea regulilor de dezinfectare si sterilizare a lor) n cantitate de 3-5 ml. si se trimite la laboratorul care efectueaza investigatiile la SIDA. 7.La solicitarea cetatenilor RM, a cetatenilor straini si apatrizilor, care au efectuat examinarea de laborator sau clinica, lor li se elibereaza un certificat medical de model standard sau un certificat despre rezultatele examinarii. 8.Conducatorii institutiilor medicale sunt obligati: 8.1.Sa asigure conditiile necesare pentru control si examinare la SIDA. 8.2.Sa instruiasca personalul medical, sa utileze procesul curativ-diagnostic cu aparataj pentru sterilizare, sa asigure personalul medical cu manusi si alte mijloace de protectie, sa garanteze inofensivitatea practicii medicale si inadmisibilitatea transmiterii infectiei HIV n institutia medicala. 9.Personalul medical si alte persoane, care, n virtutea obligatiunilor de serviciu, detin informatii despre efectuarea examinarii medicale pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficitar uman (maladia SIDA) si despre rezultatele acesteia, sunt obligati sa pastreze secretul acestei informatii. Nota: 1.Lista maladiilor SIDA-indicatoare sau SIDA-asociate corespunde listei recomandate de Biroul regional european al OMS de supraveghere SIDA, revazuta n 1993. 2.O data cu publicarea prezentelor Reguli, se anuleaza Regulile privind examinarea pentru depistarea contaminarii cu virusul imunodeficitar uman (maladia SIDA)" din 04.10.90 si Recomandarile Ministerului Sanatatii Republicii Moldova privind utilizarea lor nr.06-9/252 din 14.01.1991, care au fost n vigoare anterior pe teritoriul Republicii Moldova. PROGRAMUL NAtIONAL DE PROFILAXIE sI CONTROL AL INFECtIEI HIV/SIDA sI INFECtIILOR CU TRANSMITERE SEXUALa PE ANII 2006-2010, Infectia HIV/SIDA continua sa ramna o problema prioritara de sanatate publica, n anul 2004 au fost nregistrate 224 de noi cazuri de infectie (6,2 la 100 mii po-pulatie), iar n anul 2001 - 210 cazuri (5,81 la 100 mii populatie). Conform situatiei de la 1 ianuarie 2005, n Republica Moldova au fost depistate n total 1915 persoane infectate cu virusul HIV, inclusiv 56 cetateni straini (51,46 la 100 mii populatie). Procesul epidemic a cuprins toate teritoriile administrative. n localitatile de est ale Republicii Moldova au fost depistate si confirmate, n laboratorul de referinta al Centrului SIDA, 390 persoane HIV pozitive (62,03 la 100 mii populatie). Conform datelor disponibile, actualmente, n laboratorul Centrului de medicina preventiva Tiraspol s-au acumulat 513 probe de snge, colectate n localitatile de est ale Republicii Moldova, pozitive la reactia imunofermentativa, nestudiate n testul de confirmare. Maladia SIDA a fost confirmata la 145 persoane, dintre care 82 au decedat. Pna n anul 2000 procesul epidemic al infectiei HIV/ SIDA a fost conditionat preponderent de raspndirea infectiei n rndurile persoanelor consumatoare de droguri injectabile, n ultimii ani se manifesta o scadere a ponderii utilizatorilor de droguri - de la 78,10% n 2001 la 42,41 % n 2004 si o sporire a celor infectati pe cate he-terosexuala - de la 18,57 % n 2001 la 55,36% n 2004. Ponderea femeilor n grupul persoanelor HIV pozitive a crescut de la 25,24% n 2001 la 49,11 % n 2004. n anul 2003, n rndurile femeilor gravide, au fost nregistrate 7 cazuri de infectie HIV si 38 -n 2004. n 2003 au fost, de asemenea, depistati 4 copii infectati, nascuti din mame HIV pozitive, iar n anul 2004 - 5. Ramne la un nivel stabil incidenta persoanelor HIV pozitive n rndurile tinerilor cu vrsta de 15-24 ani (10,9 la 100 mii n anul 2001 si 9,67 n anul 2004). Comparativ cu anul 2003, n anul 2004 numarul bolnavilor de sifilis s-a redus cu 11,3%. Evaluarea Programului national de profilaxie si combatere a infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala pe anii 2001-2005, aprobat prin Hotarrea Gu-vernului nr. 482 din 18 iunie 2001. a confirmat actualitatea problemei abordate, contribuind la mobilizarea fortelor interne ntru realizarea strategiilor si activitatilor prio-ritare de prevenire, supraveghere si control al infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala, la desfasurarea activitatilor informationale si educationale, la eficientizarea lucrului cu grupurile vulnerabile, la acordarea asistentei medicale, inclusiv la tratamentul specific antiretroviral (ARV), la sustinerea persoanelor HIV pozitive si bolnave de SIDA. Activitatile statale n vederea realizarii prevederilor Programului national de profilaxie si combatere a infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala pe anii 2006-2010 snt sustinute tehnic si financiar de organizatiile internationale. Fondul Global SIDA/TB/Malaria, Banca Mondiala si altele, ceea ce va conduce, n mare masura, la ndeplinirea angajamentelor asumate de Guvernul Republicii Moldova n cadrul Declaratiei semnate la Sesiunea Speciala a Asambleei Generale a Natiunilor Unite n problema HIV/SIDA din iunie 2001. Monitorizarea si supravegherea epidemiologica a in-fectiei HIV/SIDA se afla n permanenta atentie a organelor de resort. A sporit accesul populatiei la testarea HIV/SIDA (n anul 2001 au fost testate 116374 persoane, iar n 2004 - 216762), Activitatile de supraveghere epidemiotogica, tratamentul ARV si al maladiilor oportuniste, precum si ngrijirile paliative snt standardizate, cu elaborarea protocoatetor nationale respective. Se realizeaza programe educationale, de comunicare, instruire si de profilaxie a infectiilor HIV/SIDA/ITS n rndurile populatiei, tineretului si grupurilor de risc. A fost elaborata Curricula pentru obiectul de studii "Deprinderi de viata", au fost pregatiti profesori, elaborate ghiduri si, ncepnd cu anul 2005, acest obiect se introduce, n mod obligatoriu, n institutiile preuniversitare. A fost extinsa considerabil asistenta medicala acordata persoanelor infectate cu HIV/SIDA, inclusiv tratamentul specific ARV si al maladiilor oportuniste. Cu aportul organizatiilor nonguvernamentale se realizeaza proiecte de reducere a noxelor, inclusiv n institutiile penitenciare, n rndurile minoritatilor sexuale, persoanelor cu risc sporit de infectare, n vederea pregatirii formatorilor si voluntarilor n formarea deprinderilor de viata si efectuarea educatiei de la egal la egal (adolescenti, tineret, ostasi, carabinieri, graniceri), precum si n vederea sustinerii sociale, psihologice, consilierii prin intermediul liniei fierbinti, pregatirii jurnalistilor. Programul national de profilaxie si control al infectiei HIV/SIDA si infectiilor cu transmitere sexuala pe anii 2006-2010 (n continuare - Program) a fost elaborat n baza unui studiu profund al situatiei epidemice, cu luarea n considerare a rezultatelor realizarii Programului national pe anii precedenti, a oportunitatilor, dificultatilor si aspectelor pozitive identificate. Programul este orientat spre promovarea n societate a unui mod de viata sanatos care, n comun cu extinderea activitatilor si interventiilor profilactice, depistarea precoce si tratamentul bolnavilor cu HIV/SIDA/ITS, va contribui la reducerea cazurilor noi de mbolnaviri, iar asigurarea integrala cu tratament antiretroviral va mbunatati calitatea si speranta de viata, precum si va reduce riscul transmiterii materno-fetale a infectiilor. Obiectivele principale ale Programului Prezentul Program are urmatoarele obiective principale: 1.unirea eforturilor, implicarea, interactiunea si coordonarea activitatilor structurilor statale, autoritatilor administratiei publice locale, persoanelor particulare, inclusiv ale persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, ale ONG si organizatiilor internationale ca parteneri n realizarea activitatilor de combatere a infectiilor HIV/SIDA/ITS n Republica Moldova; 2.atragerea si utilizarea rationala a mijloacelor financiare bugetare, a celor din granturi, proiecte de realizare a programelor de comunicare, sensibilizare si instruire a populatiei; desfasurarea activitatilor profilactice n rndurile populatiei n general si ale grupurilor tinta, extinderea si asigurarea asistentei medicale, tratamentului, asistentei si sustinerii persoanelor infectate cu HIV/SIDA/ ITS; 3.ameliorarea situatiei epidemice, prevenirea raspndirii infectiilor HIV/SIDA/ITS, reducerea incidentei HIV n rndurile tineretului si a consecintelor negative asupra individului, comunitatii si societatii, crearea conditiilor op time pentru mbunatatirea calitatii vietii, n conformitate cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului n Republica Moldova pna n 2015; 4.dezvoltarea sistemului de asigurare sociala garantata si asigurarea accesului persoanelor afectate de HIV la serviciile medicale; 5.succesiune si durabilitate n planificarea si desfasurarea activitatilor si interventiilor. Strategiile prioritare ale Programului n prezentul Program snt trasate urmatoarele strategii prioritare: I.Dezvoltarea, consolidarea si asigurarea functionalitatii sistemului unic national interdepartamental multisectorial de coordonare a activitatilor structurilor statale si nonguvernamentale n problemele ce tin de controlul si prevenirea infectiei HIV/SIDA si ITS; II.Dezvoltarea capacitatilor si extinderea actiunilor de educare, informare si comunicare pentru publicul larg, tineret si grupurile vulnerabile n profilaxia HIV/ SIDA/ITS. III.Dezvoltarea si consolidarea sistemului de supraveghere epidemioliogica a infectiilor HIV/SIDA/ITS cu elemente de generatia a ll-a (supraveghere comporta mentala). IV.Extinderea actiunilor de profilaxie a HIV/SIDA/ITS n grupurile vulnerabile n baza consolidarii eforturi lor statului si ale ONG. V Dezvoltarea infrastructurii si a capacitatilor de acordare a asistentei medicale, sociale si de ngrijire paliativa a persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, membrilor familiilor tor, precum si copiilor afectati de HIV/SIDA. VI Extinderea activitatilor de asigurare cu servicii de consiliere si testare voluntara confidentiala n institutiile medicale statale, inclusiv n cadrul serviciilor de sanatate pentru tineri. VII Consolidarea bazei si extinderea capacitatilor de prevenire a transmiterii infectiei HIV/SIDA si ITS de la mama la fat. VIII Asigurarea securitatii hemotransfuziilor, interventiilor medicale sau de alt gen si prevenirea raspndirii nozocomiale a infectiei HIV/SIDA si a sifilisului. IX. Suplimentarea si extinderea actiunilor de prevenire, diagnostic, tratament si ngrijire a persoanelor cu infectia mixta HIV/TB, inclusiv n institutiile penitenciare. Realizarea strategiilor, obiectivelor si actiunilor prevazute n Program va reduce intensitatea raspndirii infectiei HIV/SIDA/ITS, minimiznd eventualele consecinte negative. Catre anul 2010 se preconizeaza atingerea urmatorilor indicatori: Asigurarea accesului populatiei la programele educationale si informationale.ncepnd cu anul de nvatamnt 2005/2006, n institutiile preuniversitare si universitare, va fi implementata Curricula obligatorie Deprinderi de viata", cu pregatirea anuala a peste 560 mii de copii, adolescenti si tineri. Dezvoltarea Cadrului Strategic de Comunicare n HIV/SIDA/ITS pentru anii 2005-2010 va contribui la o lansare coordonata a activitatilor si campaniilor de comunicare, educare si informare n rndurile populatiei, tineretului si grupurilor vulnerabile, n scopul formarii unui stereotip nou de comportament. Grupurile cu risc sporit de infectare vor avea acces la programele educationale si la servicii profilactice bazate pe strategia reducerea noxelor", ceea ce va permite mentinerea nivelului de raspndire a infectiei HIV la 40%. Asigurarea accesului populatiei la servicii gratuite de consiliere si testare benevola si confidentiala la HIV si ITS. De aceste servicii vor beneficia 100% din solicitanti, n special femeile gravide si persoanele din categoria de vrsta de 15-24 ani. Asigurarea, n 100% de cazuri, a tratamentului specific ARV si a maladiilor oportuniste, conform indicatiilor clinico-imunoiogice, n baza recomandarilor OMS/UNAIDS; asigurarea, la nivel de 100%, a tratamentului profilactic al femeilor gravide HIV pozitive si al nou-nascutitor, dotarea cu produse pentru alimentare artificiala a copiilor nascuti din mame HIV pozitive, Consolidarea capacitatilor si asigurarea accesului la ngrijiri paliative sl tratament al persoanelor infectate cu HIV/SIDA. Asigurarea, la nivel de 100%, a tratamentului specific gratuit al bolnavilor cu sifilis. Reducerea catre anul 2010 a incidentei HIV/SIDA pna la 3,5 cazuri la 100 mii populatie, iar n rndurile populatiei cu vrsta ntre 15-24 ani - pna la 4,2. Reducerea, catre anul 2010, a incidentei prin boala sifilis pna la 70 cazuri la 100 mii populatie. Dupa cum s-a mentionat mai sus, n prezentul Program snt incluse 9 strategii prioritare, al caror continut este dezvaluit n cele ce urmeaza. I. Dezvoltarea, consolidarea si asigurarea functionalitatii sistemului unic national interdepartamental multisectorial de coordonare a activitatilor structurilor statale si nonguvernamentale n problemele ce tin de controlul si prevenirea Infectiei HIV/SIDA si ITS SCOPUL - unirea eforturilor si coordonarea activitatii structurilor guvernamentale, sectorului privat, ONG si organizatiilor internationale, n calitate de parteneri sociali, n realizarea activitatilor de stopare a epidemiei infectiilor HIV/SIDA/ITS n Republica Moldova, reducerea consecintelor negative asupra societatii. Infectia HIV/SIDA si ITS prezinta un pericol real pentru sanatatea publica si societate. Activitatile de prevenire a acestor maladii n cadrul sistemului de sanatate constituie circa 10-15%. Realizarea masurilor complexe si operative de profilaxie, comunicare si pregatire sociala, acordarea asistentei sociale si medicale, respectarea drepturilor omului, inclusiv ale minoritatilor sexuale si altor grupuri cu comportament de risc sporit de infectare, snt posibile doar prin unirea si coordonarea eforturilor structurilor de stat, autoritatilor administratiei publice locale, ONG, organizatiilor internationale si sectorului privat.Necesita monitorizare continua realizarea prezentului Program, utilizarea granturilor Fondului Global SIDA/ TB/Malarie, ale Bancii Mondiale si altor donatori. ACTIVITatILE: l Asigurarea suportului politic la nivel central si teritorial si finantarea prioritara a actiunilor stipulate n Program, 2.Optimizarea Capacitatilor Consiliului National de Coordonare (CNC) n vederea realizarii si monitorizarii Programului. 3.Desfasurarea si eficientizarea activitatii grupurilor tehnice de lucru ale CNC - supravegherea epidemiologica, inclusiv de santinela, asupra infectiei HIV/SIDA siITS; educatie, informare si comunicare;minimizarea riscurilor si consecintelor negative n grupurile vulnerabile; suport, tratament specific ARV, asistenta medicala si sociala; monitorizare si evaluare (M&E). 4.Elaborarea si aprobarea planurilor de lucru ale CNC si ale grupurilor tehnice. 5.Elaborarea planurilor de actiuni pentru teritorii, ministere, servicii si agentii n vederea realizarii Programului. 6.Consolidarea retelei ONG care activeaza n domeniul HIV/SIDA/ITS si ajutorarea persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, promovarea practicilor pozitive de prevenire a HIV/SIDA. 7.Crearea cadrului adecvat pentru profilaxia HIV/SIDA/ITS la locurile de munca. II. Dezvoltarea capacitatilor si extinderea actiunilor de educare, informare si comunicare pentru publicul larg, tineret si grupurile vulnerabile n profilaxia HIV/SIDA/ITS SCOPUL - ridicarea nivelului de cunostinte si de constientizare a problemei vizate de catre populatie, adoptarea unui comportament inofensiv, schimbarea atitudinii fata de problema HIV/SIDA/ITS crearea unui mediu tolerant pentru persoanele afectate de HIV/ SIDA, prevenirea stigmatizarii si discriminarii, Cultivarea simtului de raspundere a individului pentru propria sanatate, crearea unui mediu ce va contribui la schimbarea comportamentului, precum si la mentinerea unui comportament inofensiv, ncurajarea persoanelor de a se adresa la serviciile respective de profilaxie (inclusiv consiliere si testare), tratament, ngrijire si suport. Dezvoltarea capacitatilor de elaborare, implementare si evaluare a actiunilor si a campaniilor de comunicare. Comunicarea necesita o abordare pragmatica, bazata pe practici si dovezi, fiind orientata spre sporirea nivelului de constientizare, prin implementarea planuri-lor si programelor educationale n contingentele organizate (scoli, licee, gimnazii, universitati), n rndurile populatiei si n grupurile vulnerabile. ACTIVITatILE: 1.Stabilirea si asigurarea functionarii sistemului unic de formare a deprinderilor de viata ale tineretului studios din institutiile de nvatamnt preuniversitar, mediu de specialitate si universitar n baza Curriculei, precum si formarea deprinderilor de viata ale tinerilor nencadrati n procesul de nvatamnt n baza programelor extrascolare, inclusiv educatie de la egal la egal" si activitati outreach. 1.1.Elaborarea si editarea materialelor didactice pentru tineri: editarea manualului pentru elevii din colegii si din scolile profesionale - anul 2006;Curricula si manualul studentului pentru cursul Deprinderi de viata din universitati" - anul 2007. 1.2.Elaborarea materialelor instructive pentru cadrele didactice: manualul profesorului pentru colegii si scoli profesionale - anul 2006; ghidul profesorului universitar Deprinderi de viata" -anul 2007. 1.3.Reeditarea manualului elevului si profesorului pentru nvatamntul preuniversitar - anul 2009. 1.4. Instruirea cadrelor didactice din: colegii si scoli profesionale, 4000 persoane anii 2006-2007;universitati, 4000 persoane - anii 2006 - 2007;clasele primare, 3000 nvatatori- suplimentar -anul 2006;instruirea anuala a profesorilor preuniveristari, 5000 persoane - anii 2006 -2009. 1.5.Elaborarea materialelor pentru parinti anul 2007. 1.6.Realizarea activitatilor publicitare - anii 2006 -2010. 1.7.Elaborarea materialelor metodice pentru un minicurs de prevenire a HIV/SIDA/ ITS n institutiile universitare. 1.8.Introducerea n Curricula de instruire a profesorilor universitari a metodologiei si aspectelor de predare a profilaxiei infectiei HIV/SIDA si ITS, 1.9.Realizarea unui studiu privind impactul cursuluiDeprinderi de viata n rndurile tinerilor - 2008. 1.10.Constituirea si editarea unei publicatii speciale periodice pentru lucratorii medicali, consacrate problemei HIV/SIDA/ITS. 2.Dezvoltarea Cadrului Strategic de Comunicare n profilaxia HIV/SIDA/ITS. 2.1. Elaborarea modelului si structurii de comunicare--anul2006. 2.2.Formarea matritei si retelei institutiilor de parteneri n implementarea activitatilor de comunicare -2006, 2.3.Consolidarea si dezvoltarea capacitatilor, continuitatea comunicarii n rndurile populatiei si grupurilor- tinta - mass-media, educatori de la egal la egal', lucratori outreach", consilieri si lucratori comunitari, grupurile de sustinere etc..- permanent. 2.4.Elaborarea si implementarea unui plan de actiuni care va include informatii despre fondurile disponibile n domeniul comunicarii HIV/SIDA/ITS. 2.5. Elaborarea instrumentelor de monitorizare si evaluare a eficientei realizarii planului de actiuni n domeniul comunicarii HIV/SIDA/ITS - anii 2006-2007. 3.Desfasurarea campaniilor de informare si de comunicare pentru tineret si populatie, consolidarea potentialului de informare, educare si comunicare. 4.Crearea si mentinerea liniei verzi telefonice 0800 la nivel national pentru accesul populatiei, inclusiv al persoanelor HIV pozitive. III. Dezvoltarea si consolidarea sistemului de supraveghere epidemiologie a infectiilor HIV/SIDA/ ITS cu elemente de generatia a Il-a (supraveghere comportamentala) SCOPUL - monitorizarea continua si evaluarea situatiei epidemice, elaborarea si concretizarea activitatilor si interventiilor profilactice. ACTIVITatILE 1.Asigurarea functionarii sistemului national, integral de monitorizare a situatiei epidemice, asistentei medicale, tratamentului, inclusiv specific ARV, al bolnavilor de SIDA si sifilis, precizarea activitatilor profilactice n baza rezultatelor monitorizarii si evaluarii. 2.Asigurarea supravegherii epidemiologice a infectiei HIV/SIDA/ITS la nivel statal si teritorial prin efectuarea screeningului diferitelor contingente de populatie, inclusiv al grupurilor cu risc sporit de infectare; conform planului anual. 3.Desfasurarea activitatilor de consiliere si testare a 280 mii de persoane anual: screeningul donarilor de snge - 70-80 mii de persoane; supravegherea epidemiologica a contingentelor cu risc sporit de infectare -70 mii, a femeilor gravide - 40 mii de doua ori pe parcursul sarcinii; testarea anonima -10 mii de persoane; bolnavilor cu semne clinice ale infectiilor cu transmitere sexuala -10 mii; testarea conform indicatiilor clinice -10 mii; supravegherea biologica de santinela - 20 mii.Efectuarea screeningului la sifilis, inclusiv a donarilor de snge-1,1 milioane persoane, 4.Dezvoltarea serviciului de diagnostic al infectiei cu chlamidii si al papilomei virusului uman. 5.Elaborarea si editarea ghidului Supravegherea epidemiologica de generatia a II-a si masurile antiepidemice si profilactice" - anii 2006 -2007. 6.Efectuarea a doua studii ale comportamentului n cadrul supravegherii epidemiologice de generatia a ll-a n rndurile grupurilor vulnerabile - anii 2006 si2008 7.Asigurarea sistemului de supraveghere si realizare a masurilor antiepidemice si profilactice n focarele infectiei HIV/SIDA/ITS,n conformitate cu ghidul respectiv. 8.Efectuarea schimbului de informatii si experienta n reteaua Uniunii Europene pentru prevenirea si controlul bolilor infectioase. Participarea la supravegherea epidemiologica a infectiei HIV/SIDA n reteaua EURO-HIV. 9.Introducerea componentei HIV/SIDA n sistemul informational de monitorizare si evaluare n domeniul supravegherii bolilor infectioase si conectarea la Sistemul Informational Medical Integrat n calitate de parte componenta a conturului functional Starea sanatatii", conform Hotarrii Guvernului nr.1128 din 12 octombrie 2004 Cu privire la aprobarea Conceptiei Sistemului Informational Integrat. 10. Depistarea precoce a persoanelor cu HIV/SIDA/ ITS prin dezvoltarea si extinderea retelei de consiliere Atestare voluntara, inclusiv anonima. IV. Extinderea actiunilor de profilaxie a HIV/SIDA/ ITS n grupurile vulnerabile n baza consolidarii eforturilor statului si ale ONG SCOPUL - asigurarea accesului persoanelor din grupurile vulnerabile la serviciile de sanatate si asistenta sociala, consiliere si testare voluntara la HIV/SIDA/ITS, la informare, activitati profilactice, mijloace individuale de protectie si tratament. n grupurile cu risc major de infectare majoritatea persoanelor snt tinere, nencadrate n cmpul muncii, cu acces limitat la servicii medicale si la servicii sociale, prezentnd un potential sporit pentru evoluarea procesului epidemic al infectiei HIV/SIDA si ITS. Dependenta de droguri reprezinta un fenomen periculos, prin caracterul sau multifactorial, dinamic si schimbator, care afecteaza predominant tinerii cu vrsta de 14-35 ani, consti-tund o problema majora pentru sanatatea publica, fa-voriznd mortalitatea n urma supradozarii, suicidelor, infectarea cu HIV/SIDA/ITS, raspndrea intensiva a hepatitelor virale si a tuberculozei. Ponderea utilizatorilor de droguri implicati n procesul epidemic al infectiei HIV/SIDA ramne a fi nalta. ACTIVITatILE 1.Realizarea, prin eforturi comune ale institutiilor publice (Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerul Justitiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului) si ale ONG a proiectelor ce tin de profilaxie, inclusiv bazate pe strategia reducerea noxelor", n rndurile contingentelor si grupurilor vulnerabile: utilizatorilor de droguri intravenos; detinutilor din institutiile penitenciare; femeilor care practica sex comercial; minoritatilor sexuale; tineretului nescolarizat si neangajat n cmpul muncii; imigrantilor, inclusiv repatriatilor; romilor; copiilor si tinerilor cu disabiliati mintale etc. 2.Dezvoltarea si consolidarea serviciilor de reabilitare prestate persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, inclusiv a utilizatorilor de droguri injectabile HIV pozitivi.Crearea centrelor de reabilitare medicala si sociala a persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA n localitati urbane mari - anii 2006-2007. 3.Extinderea programelor de substitutie cu metadona, majornd accesul persoanelor consumatoare de droguri la aceasta terapie n institutiile specializate subordonate Ministerului Sanatatii si Protectiei Sociale si n cele penitenciare. 4.Elaborarea, editarea si distribuirea materialelor metodice si informationale n profilaxia primara si secundara a HIVSlDA/lTS. 5. Asigurarea accesului la prezervative. 6.Crearea sistemului de implicare a studentilor Universitatii de Stat de Medicina si Farmacie Nicoiae Testemitanu", ai colegiilor medicale si institutiilor pedagogice, cu facultati de pregatire a lucratorilor sociali, n activitatile de voluntariat outreach", desfasurate n rndurile utilizatorilor de droguri, altor grupuri vulnerabile si persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA. 7.Combaterea traficului ilicit de droguri. V. Dezvoltarea infrastructurii si a capacitatilor de acordare a asistentei medicale, sociale si de ngrijire paliativa persoanelor care traiesc cu HIV/SIDA, membrilor familiilor lor, precum si copiilor afectati de HIV/SIDA SCOPUL - asigurarea cu tratament gratuit si extinderea accesului la tratamentul specific ARV al persoanelor cu HIV/SIDA, conform recomandarilor OMS/ UNAIDS, la tratamentul profilactic, al femeilor gravide HIV pozitive si nou-nascutilor din ele -100%, Perfectionarea acordarii asistentei medicale, sociale si ngrijirilor paliative persoanelor cu HIV/SIDA, cu maladii oportuniste si membrilor familiilor lor. Asigurarea eu tratament gratuit a bolnavilor cu -sifilis -100%. ACTIVITatILE Extinderea si consolidarea structurilor de asistenta medicala acordata persoanelor cu HIV si bolnavilor de SIDA. Asigurarea cu medicamente necesare pentru tratamentul specific ARV, al maladiilor oportuniste si sifilisului. Organizarea a doua centre pentru tratarea bolnavilor de SIDA n zonele cu prevalenta nalta a infectiei HIV/SIDA. Integrarea serviciilor paliative, inclusiv de tip hospice", n baza institutiilor medico-sanitare publice, private si organizatiilor nonguvemamentale. Crearea si extinderea sistemului de ngrijiri paliative si sustinerea psihosociala a persoanelor cu HIV/SIDA la domiciliu, cu antrenarea institutiilor medico-sanitare publice si organizatiilor nonguvemamentale. Asigurarea monitoringului de laborator al evolutiei clinice a infectiei HIV/SIDA si eficientei tratamentului antiretroviral si al maladiilor oportuniste. Extinderea posibilitatilor de determinare a rezistentei virale la preparate ARV. Instruirea personalului medical antrenat n tratament, diagnostic si supraveghere a persoanelor infectate cu HIV. Aprofundarea cunostintelor teoretice si dezvoltarea abilitatilor practice ale lucratorilor medicali prin aplicarea metodelor moderne de combatere a HIV/SIDA si altor infectii, modernizarea programelor de studii specifice, organizarea cursurilor de perfectionare si a stagiului specialistilor la centrele medicale specializate de excelenta. Elaborarea unui regulament privind organizarea si functionarea serviciilor de ngrijiri paliative ale persoanelor cu HIV/SIDA. Instruirea personalului medical, membrilor familiei persoanelor cu HIV/SIDA si voluntarilor n ngrijiri paliative. Concretizarea si modificarea protocoalelor nationale de tratament si ngrijiri paliative n cazul infectiilor HIV/SIDA/ITS, conform recomandarilor OMS. 10.Asigurarea asistentei sociale si protectiei persoanelor cu HIV/SIDA, membrilor familiilor lor si copiilor afectati de HIV/SIDA. 11.Actualizarea si reeditarea ghidului de ngrijiri paliative ale persoanelor cu HIV/SIDA. VI. Extinderea activitatilor de asigurare cu servicii de consiliere si testare voluntara confidentiala n institutiile medicale statale, inclusiv n cadrul serviciilor de sanatate pentru tineri SCOPUL - asigurarea accesului la serviciile de consiliere si testare benevola a 100% populatie care solicita astfel de servicii, n special al persoanelor cu vrsta de 15-24 ani.Extinderea accesibilitatii la utilizarea prezervativelor de calitate. ACTIVITatILE 1.Dezvoltarea cadrului institutional n baza unei retele de centre de consiliere si testare voluntara confidentiala n institutiile medico-sanitare publice (centrele si oficiile medicilor de familie, centrele de sanatate, policlinicile consultative), amenajarea ncaperilor, instruirea personalului medical n problemele consilierii pre- si posttestare, elaborarea si asigurarea acestor centre cu documentatia medicala necesara. 2.Extinderea serviciilor de consiliere si testare voluntara confidentiala n institutiile medico-sanitare publice si n reteaua serviciilor de sanatate pentru tineri. 3.Elaborarea, aprobarea si editarea Ghidului national de consiliere si testare voluntara. 4.Extinderea accesului la consiliere, testare anonima si confidentiala, n special n comunitatile cu incidenta sau prevalenta sporita a HIV/ITS, prin consolidarea eforturilor si marirea numarului de furnizori capabili sa ofere astfel de servicii. 5.Extinderea accesului la consiliere si testare voluntara gratuita n centrele de asistenta medicala urgenta, centrele de tratament si reabilitare a consumatorilor de droguri, clinicile de planificare familiala si n alte centre si institutii accesibile pentru persoanele cu risc sporit de infectare. 6.Pregatirea formatorilor nationali si locali n consiliere si testare voluntara. 7.Pregatirea si instruirea continua privind consilierea pre- si posttestare a personalului din punctele de consiliere si testare, a conducatorilor centrelor medici lor de familie si serviciilor de sanatate pentru tineri. 8.Elaborarea, editarea si asigurarea centrelor de consiliere si testare voluntara si confidentiala cu materiale metodice si informative. 9.Extinderea activitatilor educationale si de promovare a consilierii si testarii voluntare n institutiile penitenciare si n punctele de triere. 10.Crearea unei structuri de marketing si asigurarea controlului asupra calitatii prezervativelor, comercializate n republica. VIl. Consolidarea bazei si extinderea capacitatilor de prevenire a transmiterii infectiei HIV/SIDA si ITS de la mama la fat SCOPUL- reducerea riscului transmiterii materno-fetale a infectiei HIV, sifilisului si gonoreii prin asigurarea accesului la consiliere si testare voluntara si confidentiala a 100% de femei gravide, asigurarea integrala eu tratament profilactic a femeilor gravide HIV pozitive, bolnave cu sifilis si a nou-nascutilor din mame infectate. ACTIVITatILE l Dezvoltarea capacitatilor si cultivarea simtului de raspundere sociala n rndurile persoanelor sexual active, inclusiv n contextul sanatatii reproductive si prevenirii infectiilor HIV/SIDA/ITS. 2.Asigurarea accesului la servicii sociale si de sanatate, consiliere pre- si posttestare al persoanelor de vrsta reproductiva, inclusiv nainte de casatorie, al familiilor tinere, cu antrenarea serviciilor de sanatate si a organizatiilor nonguvernamentale. 3.Instruirea continua a personalului medical n problemele ce tin de masurile complexe de prevenire a transmiterii infectiilor nominalizate de la mama la fat. 4.Informarea populatiei despre masurile de prevenire a HIV/SIDA/ITS si importanta testarii. 5.Testarea integrala a femeilor gravide (2 testari gratuite si benevole) la infectiile HlV/SIDA/sifilis/gonoree. 6.Elaborarea si realizarea programelor de prevenire a sarcinilor nedorite la femeile de vrsta fertila, infectate cu HIV si sifilis. 7.Asigurarea accesului femeilor gravide HIV pozitive la servicii de consiliere privind alimentatia nou-nascutilor. 8.Asigurarea cu alimentatie artificiala de calitate a copiilor nascuti din mame HIV pozitive. 9.Elaborarea si perfectionarea cadrului legislativ privind masurile de acordare a asistentei sociale copiilor afectati de HIV/SIDA si dezvoltarea serviciilor sociale pentru realizarea acestor masuri. VIII. Asigurarea securitatii hemotransfuziilor, interventiilor medicale sau de alt gen si prevenirea raspndirii nozocomiale a infectiei HIV/SIDA si a sifilisului SCOPUL - reducerea riscului de infectare posttran-sfuzionala, nozocomiala si profesionala. ACTIVITatILE 1.Dezvoltarea si mentinerea serviciului de snge,elaborarea politicii si strategiei de aplicare n practica curativa a hemotransfuziilor, n scopul asigurarii inofen- sivitatii hemotransfuziilor, prevenirii transmiterii infectiei HIV/SIDA si altor infectii transmisibile prin snge. 2.Implementarea n serviciul de snge a sistemului statal de creare a rezervelor de snge donat si a preparatelor din snge, cu retestarea donatorului, peste 6 luni dupa donare, la marcherii virusului HIV 1/2, pentru excluderea transmiterii virusului prin hemotransfuzii. 3.Perfectionarea sistemului de selectare a donatorilor de snge, lichide biologice, organe si tesuturi (examenul clinic, epidemiologic si de laborator) pentru excluderea persoanelor din grupurile cu risc sporit de infectare. 4.Aprovizionarea institutiilor medico-sanitare cu sortimentul necesar de substituenti ai sngelui pentru acordarea asistentei medicale urgente si de o buna calitate pacientilor. Dotarea laboratoarelor de testare a sngelui la HIV si alte maladii transmisibile prin snge cu echipamente moderne si consumabile de performanta, care vor permite efectuarea urgenta si de o calitate mai buna a investigatiilor. 5.Asigurarea unor conditii igienice si antiepidemice adecvate, a sterilizarii echipamentului, instrumentelor si materialelor folosite la acordarea asistentei medicale, efectuarea manoperelor si interventiilor medicale n institutiile medico-sanitare publice, departamentale si private. Monitorizarea permanenta, evaluarea regimului de lucru al aparatajului de sterilizare, a calitatii prelucrarii si sterilizarii instrumentarului medical. 6.Crearea conditiilor optimale de lucru, respectarea regimului antiepidemic n institutiile medico-sanitare publice, departamentale si private. Instruirea continua a personalului medical privind securitatea hemotransfuziilor, respectarea precautiilor de lucru si asigurarea cu mijloace de protectie individuala. 7.Crearea si asigurarea conditiilor inofensive n unitatile de prestare a serviciilor cosmetologice, manichiura/pedichiura, piercing, tatuaj si altele aferente contactului cu lichidele biologice. IX. Suplimentarea si extinderea actiunilor de prevenire, diagnostic, tratament si ngrijire a persoanelor cu infectia mixta HIV/TB, inclusiv n institutiile penitenciare SCOPUL - prevenirea raspndirii infectiei prin tuberculoza n rndurile persoanelor HIV infectate, realizarea masurilor de diagnostic precoce al infectiei HIV/SIDA la bolnavii cu tuberculoza evolutiva si al tuberculozei la persoanele cu HIV/SIDA. Acordarea unui tratament complex antituberculos si antiretroviral al persoanelor cu in- fectia mixta HIV/TB. ACTIVITatILE 1.Coordonarea si eficientizarea activitatilor serviciilor de ftizio-pneumologie, medicina primara si specializata n prevenirea dezvoltarii infectiei mixte HIV/TB. Asigurarea asistentei medicale complexe persoanelor cu infectie mixta HIV/TB. 2.Elaborarea protocolului de masuri de prevenire, diagnostic, tratament si ngrijire a bolnavilor cu infectia mixta HIV/TB. 3.Perfectionarea sistemului de supraveghere a infectiei mixte HIV/TB, 4.Instruirea personalului medical n prevenirea, diagnosticul si tratamentul cazurilor de infectie mixta HIV/TB. EXECUTORII PRINCIPALI Al PROGRAMULUI Executorii principali ai prezentului Program snt: Guvernul Republicii Moldova, Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale, Ministerul Educatiei, Tineretului si Sportului, Ministerul Finantelor, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apararii, Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene, Ministerul Justitiei, Compania publica Teleradio-Moldova, autoritatile administratiei publice locale, mass-media, reteaua organizatiilor non-guvernamentale ce activeaza n controlul HIV/SIDA si tuberculozei, iar parteneri realizarea n Programului snt organizatiile internationale care acorda asistenta tehnica si financiara n domeniu. ncheiere n ultimii ani bolile cu transmitere sexuala au crescut ca numar si vor creste n continuare daca nu se vor lua masuri drastice pentru combaterea mecanismului care permite raspndirea acestor afectiuni n rndul populatiei. Cu toate ca s-au luat masuri pentru combaterea acestor boli, cu toate ca au aparut medicamente noi si eficinete de tratament, numarul acestor boli creste alarmant si apar cazuri noi la o parte nsemnata a populatiei. Probabil factorul social-economic n care ne aflam la ora actuala, prezenta prostitutiei clandestine si a unui vagabondaj sexual mare, permite majorarea numarului persoanelor infectate, actionnd grav asupra starii sanatatii populatiei. Numarul mare de contacte sexuale ntmplatoare, ocazionale, cu persoane necunoscute, ngreleaza desfasurarea unei anchete epidemiologice corecte, ceea ce face ca sursa de infectie sa nu fie descoperita la timp lucru primordial n stoparea fernomenului de extindere rapida a bolilor cu transmitere sexuala. n scopul redresarii situatiei situatiei create la etapa actuala n RM se recomanda: 1.A evalua executarea Programului National si programelor teritoriale de profilaxia infectiei HIV/SIDA si ITS si a efectua lucrul pregatitor pentru analiza detaliata si evaluarea raspunsului la epidemia infectiei HIV/SIDA, elaborarea strategiilor si activitatilor prioritare, crearea echipei competente pentru elaborarea proiectului programelor teritoriale pe perioada urmatoare. 2.A efectua supravegherea epidemiologica conform Standardului n vigoarsi actelor normative. 3.A asigura instruirea si pregatirea cadrelor medicale la compartimentele profilaxia primara,consiliere si testare voluntara, profilaxie n rndurile tineretului si publicului larg, respectarea masurilor de bariera individuala, transmiterea intraspitaliceasca a infectiei HIV, depistarea precoce si testare la HIV a persoanelor cu comportament riscant si indicatii clinice, efectuarea consilierii pre- si post- testare a pacientilor conform recomandarilor aprobate prin Dispozitia MS RM nr. 279 d din 17.10.2003, comunicare si suport a persoanele seropozitive HIV, tratamentul curativ si profilactic cu preparate specifice antiretrovirale, n ngrijirea paliativa a persoanelor cu HIV/SIDA. A asigura complexul de masuri profilactice privind prevenirea infectiei HIV posttransfuzionala (selectarea minutioasa a donatorilor, testarea la HIV a recipientilor potentiali, si nu a persoanelor supuse interventiilor chirurgicale). 4.A intensifica activitatile n prevenirea infectiei HIV perinatala lucrului profilactic n rndurile femeilor si familiilor tinere. 5.A lua masuri pentru asigurarea accesului a tuturor femeilor gravide la consilierea si testarea benevola la HIV, la testarea repetata la timp n cazul rezultatului pozitiv obtinut pentru proba initiala de snge. Atentionam necesitatea testarii la timp a femeilor gravide n prima si a doua jumatatea de sarcina pentru luarea deciziei respective pentru femeile depistate ca infectate - ntreruperea sau pastrarea sarcinii, initierea tratamentului antiretroviral profilactic n termenii optimali - 36 saptamni de sarcina si al copilului noi-nascut). 6.A asigura testarea la marcherii HIV 1/2 a contingentelor prevazute n Regulile de examinare,ndeosebi a utilizatorilor de droguri, bolnavilor de tuberculoza persoanelor la rentoarcerea n tara dupa un termin ndelungat, persoanelor cu comportament sexual riscant, recipientilor de snge. persoanelor cu contacte sexuale cu persoane infectate, cetatenilor straini. A respecta cerintele de colectare, pastrare si transportare a probelor de snge pentru investigatiile la marcherii HIV conform instructiunii respective. 7.A promova acordarea consilierilor posttestare a persoanelor seropozitive HIV care contribuie la mbunatatirea calitatii vietii persoanelor cu HIV/SIDA si este punctul initial n acordarea ngrijirilor, suportului si tratamentului acestor categorii de persoane. 8.La cercetarea epidemiologica a focarelor infectiei HIV SIDA a concretiza si a analiza factorii de risc si caile de molipsire. Calea sexuala: locul de infectare, daca molipsirea a avut loc peste hotare -de a concretiza tara. relatii sexuale cu multiple parteneri, trafic si locul, relatii sexuale cu pe-infectate (sursa si timpul), relatii homosexuale. Utilizarea drogurilor intravenos: de ct timp se drogheaza, ce droguri foloseste, unde le procura, doza utilizata, utilizarea seringilor folosite,mprumutul seringilor, cnd s-a drogat ultima data. daca este participant la proiectul diminuarea daunei" etc. n cazul depistarii persoanelor infectate cu HIV SIDA din rndurile donatorilor de snge este necesar de a efectua cercetarea cazului n mod de urgenta, de a stabili cauza molipsirii, sursa,durata contactului, a evalua calitatea selectarii donatorului, examenului medical si colectarii anamnezei epidemiologice, a asigura stoparea incotestabila a dozei de snge donat, concretiza donarile precedente si utilizarea sngelui donat. n fiecare caz de confirmare a diagnosticului HIV/SIDA n rndurile donatorilor a informa Centrul SIDA privind rezultatele preventive de cercetare a focarelor. Organizatii implicate n lupta mpotriva SIDA (la nivel mondial) -OMS - Organizatia Mondiala a Sanatatii -UNAIDS - Departamentul Organizatiei Natiunilor Unite pentru combaterea HIV/SIDA -Global Found - Fondul Global pentru combaterea SIDA, Tuberculozei si Malariei -World Bank - Banca Mondiala -Euro HIV - Coordonarea supravegherii de santinela a infectiei HIV/SIDA n Europa (52 tari) - (GNP+) - Reteaua Globala a Oamenilor care Traiesc cu HIV/SIDA -ICASO - Consiliul International al Organizatiilor care Presteaza Servicii Persoanelor care Traiesc cu HIV/SIDA -IAS - Societatea internationala SIDA INFORMAtIE UTILA -1 decembrie - Ziua Internationala a Combaterii HIV/SIDA -A treia duminica a lunii mai - Ziua Comemorarii Persoanelor Decedate cu Maladia SIDA -Fundita Rosie - simbolul solidaritatii in lupta mpotriva epidemiei HIV/SIDA -Kilt SIDA- este un panou creat n memoria celor care au decedat cu maladia SIDA. A fost creat pentru prima oara de Cliv Jons. Glosar abstinenta - nseamna a amna sau a nu avea relatii sexuale, oricare ar fi ele - orale, anale sau vaginale. anticorp - reprezinta o structura proteica de dimensiuni mici, prezenta n "snge", circulnd o data cu acesta n tot organismul, capabil sa se "lege" specific de antigenul care i-a indus aparitia si sa-i blocheze actiunea vatamatoare. antigen - Orice parte din structura unui agent patogen capabila sa stimuleze sistemul imunitar si sa-1 faca sa riposteze, fie prin producerea de anticorpi specifici, fie prin instruirea unor celule capabile sa recunoasca si sa actioneze mpotriva antigenului fata de care s-au instruit. antiretroviral - o substanta care actioneaza mpotriva virusilor din familia denumita "Retroviridae", similara cu HIV. asimptomatic - Fara simptome. bisexual - O persoana care este atrasa sexual att de barbati, ct si de femei. medicamente antiretrovirale - aceste medicamente nu trateaza HIV dar pot nceta progresul dezvoltarii virusului n corpul uman, prelungind vietile persoanelor seropozitive. Pentru a recurge la modul cel mai eficient posibil, o persoana seropozitiva va lua o combinatie de trei sau mai multe medicamente antiretrovirale n acelasi timp. CD4 cells - celule care controleaza abilitatea corpului sa recunoasca si sa lupte mpotriva infectiilor si cancerului. Ajuta la controlarea abilitatii corpului de a recunoaste si a lupta mpotriva infectiilor si celulelor cancerogene. Aceste celule mai ajuta la identificarea, atacul, si destrugerea bacteriilor si a ciupercilor ce ar putea infecta corpul. De asemenea ele regleaza producerea anticorpilor. Virusul HIV intra n reactie cu suprafata celulelor CD4, penetreaza celulele acestea, mai departe sunt doua cai de evaluare: virusul ncepe sa se reproduca imediat sau ramne n continuare n stare de repaus pna ce celule nu devin active. consultatie - Suport profesionist acordat oamenilor, care include dialogul confidential dintre pacient si medic sau consilier despre diferite probleme legate de sanatate, n cazul nostru HIV/SIDA. discriminare - Politica prin care un stat sau o categorie de cetateni ai unui stat sunt lipsiti de anumite drepturi pe baza unor considerente nentemeiate. ejaculare - Eliberarea spermei din penis n timpul stimularii sexuale sau n timpul polutiilor nocturne. epidemie - extinderea unei boli contagioase ntr-un timp scurt, prin contaminare, la un numar mare de persoane dintr-o localitate, regiune etc.; molima. epidemiologie - Ramura a medicinei ce studiaza caile de transmitere a diferitor infectii si modalitatile de lupta cu ele. erectie - Procis prin care penisul se ntareste si se mareste n volum ca reactie la gnduri, fantasme, temperatura, atingeri sau stimulare sexuala heterosexual - Persoana care e atrasa sexual de persoanele de sex opus. HIV - Virusul Imunodeficientei Umane. Acest virus ataca sistemul imun si cauzeaza SIDA. HIV negativ - Cnd o persoana nu are anticorpi specifici anti-HIV n corp. nseamna ca nu este infectat cu HIV. HIV pozitiv - Cnd o persoana are anticorpi specifici anti-SIDA n corp. nseamna ca este infectata cu HIV. Dupa 2-6 luni de la infectarea cu HIV, corpul produce anticorpi care por fi depistati n sngele supus testelor de laborator. homosexual -Persoana ale carei dorinte sexuale sunt orientate n ntregime sau n mare masura fata de persoanele de acelasi sex. imunitate - reprezinta proprietatea organismului de a se apara de diversi agresori externi (bacterii, virusi, paraziti, ciuperci) prin intermediul unor celule si al anticorpilor specifici. Se induce o stare de rezistenta specifica fata de actiunea unui agent inductor de boala. imunodeficienta - reprezinta o stare anormala, patologica, ce se manifesta prin disfunctii, reduceri ale capacitatii de aparare a organismului. Imunodeficienta se exprima n diverse niveluri de gravitate si poate ataca diverse componente ale sistemului imunitar. incidenta - numarul de infectii care au loc ntr-o anumita perioada n populatia neinfectata. infectii cu transmitere sexuala (ITS) - Infectii care pot fi transmise de la o persoana la alta n timpul contactelor sexuale si contactului intim. infectiile oportuniste- Infectii care, atunci cnd persoana este sanatoasa, nu cauzeaza boli, dar devin periculoase cnd sistemul imunitar al unei persoane este slabit, de exemplu, n timpul infectarii cu HIV. infectios - provocat de o infectie care se transmite de la o fiinta la alta, care produce infectie; molipsitor, contagios, infectant. Caile majore de transmitere a HIV este prin activitate sexuala neprotejata, de la mama la copil si prin snge. intravenos - care se afla sau se face n vene. leziune - Afectarea unui tesut sau organ al corpului, ca rezultat al unei boli sau rani. lichide corporale - Termen utilizat pentru definirea tuturor lichidelor biologice din organismul uman (snge, saliva, urina, sperma, secretii vaginale, lichidul cefalorahidian, lapte matern, transpiratii, lacrimi etc.). Desi n toate lichidele corporale este prezent virusul HIV, doar patru din ele (snge, sperma, secretii vaginale si laptele matern) contin cantitatea suficienta pentru a produce infectarea. lichid vaginal - lichidul care este produs de membrana si pielea vaginului. masturbare - autostimularea organelor genitale. noduri limfatice Umflaturi de-a lungul sistemului limfatic din organism ce actioneaza ca un filtru de prevenire pentru ca particulele straine sa nu intre n sistemul sanguin. numarul Celulelor CD4 - Celulele CD4 sau ajutoarele T, sunt celulele care ne arata ct de puternic este sistemul imun al individului. Aceste celule ne ajuta sa determinam ct de mult a avansat HIV si de asemenea prezice riscul complicatiilor. Cu ct mai putine celule CD4 pe milimetru de snge, cu att mai slab este sistemul imun al persoanei infectate. penetrare - Introducerea penisului n vagin, gura sau anus n timpul actului sexual. perioada latenta sau fereastra imunologica - Perioada dintre momentul n care persoana a fost infectata cu HIV si momentul cnd corpul ncepe sa produca anticorpi, n aceasta perioada virusul HIV nu poate fi depistat n organism. poligamie - A avea mai multi parteneri sexuali n acelasi timp. prevalenta - procentajul estimat al populatiei adulte care traieste actualmente cu o maladie la un timp dat, independent de timpul cnd a avut loc infectarea. prezervativ pentru barbati - un tub fabricat dintr-un material fin, flexibil si care este nschis la un capat. Este pus pe penisul n erectie. Metoda de contraceptie si protectie mpotriva majoritatii infectiilor cu transmitere sexuala. prezervativ pentru femei - un tub fabricat dintr-un material fin, flexibil si care este nschis la un capat. Este introdus n cavitatea vaginala n timpul actului sexual. Metoda de contraceptie si protectie mpotriva majoritatii infectiilor cu transmitere sexuala. Sarcomul Kaposhi - Tumoare malefica sau cancer, ce afecteaza pielea si peretii vaselor sanguine sau limfatice. Este o infectie oportunista foarte raspndita printre persoanele bolnave de SIDA. Prezenta Sarcomului Kaposhi este unul din factorii, n baza carora se determina daca persoana este bolnava de SIDA seroconversie - Aparitia n sngele celui infectat a anticorpilor specifici anti-HIV, ca urmare a contactului dintre virus si sistemul imunitar. sexul anal - penisul penetreaza anusul. Barbatii practica sexul anal cu alti barbati si cu femei. Nivelul de transmitere a HIV este de doua ori mai ridicat prin sexul anal neprotejat dect prin sexual vaginal neprotejat. sexul cazual - cnd o persoana are mai mult dect un partener sexual ntr-un timp de 12 luni. sexul mai sigur - activitatea sexuala prin care semenul sau lichidele vaginale nu penetreaza n corpul altei persoane. sexul neprotejat - sexul fara utilizarea prezervativului. Poate duce la infectare cu HIV sau alte IST. sexul nesigur - comportament de risc vadit n activitatea sexuala a unei anumite persoane. Include sexul neprotejat, sexul cu mai mult dect un partener, folosirea incorecta sau neconsistenta a prezervativului, sexul uscat, sexul anal si sexul cnd persoana este infectata cu o IST. sexul oral - la femei este utilizarea limbii pentru a stimula vaginul femeii. La barbati este utilizarea gurii pentru a stimula penisul. Pentru a evita riscul infectarii cu HIV n timpul sexului oral, nu trebuie sa aiba semen si lichide vaginale n gura si trebuie sa verifice ca gura nu sa nu aiba rani sau leziuni. sexul protejat - cnd semenul, lichidele vaginale si sngele nu au contact cu corpul partenerului n timpul sexului. Utilizarea prezervativelor este modul cel mai efectiv pentru prevenirea transmiterii HIV. Alte moduri sunt: abstinenta sau monogamia. sexul vaginal penetrarea vaginului de catre penis. SIDA - Sindromul imuno deficitar dobndit. Este maladia provocata de catre HIV si este o combinatie de boli cauzate de virusul HIV ce afecteaza sistemul imunitar. Este manifestarea finala, grava, a infectiei cu HIV, o boala cronica, cu evolutie ndelungata si imprevizibila. Persoanele care au SIDA sunt foarte sensibile la multe boli periculoase pentru viata, numite infectii oportuniste. simptom - Semnul unei boli. sindrom - totalitatea semnelor si a simptomelor care apar mpreuna n cursul unei boli, dndu-i nota caracteristica. stigma - trasatura care discrimineaza semnificativ un individ n fata altuia. Combinatia puternica ntre rusine si frica genereaza stigma ce tine de HIV/SIDA. Rusinea este legata de activitatea sexuala si injectarea intravenoasa a drogurilor, n multe societati aceste teme interzise de societate au devenit tabu, iar frica este legata de faptul ca nu este nici un remediu mpotriva acestei maladii. terapie combinata - folosirea mai mult dect un medicament n acelasi timp. In engleza acest fel de tratament se numeste HAART (Highly Active Anti-Retroviral Therapy). testele de confirmare - Deoarece orice laborator poate da si erori, teste mai complicate, mai scumpe si mai sensibile trebuie sa confirme rezultatele positive date de testul ELISA. Un astfel de test este Western blot. testul ELISA - Cel mai utilizat test pentru detectarea anticorpilor anti-HIV. Nu poate gasi infectia precoce (fereastra imunologica). Daca testul ELISA este pozitiv si confirmat prin Western blot (sau teste similare) persoana respectiva este sigur infectata cu HIV. toleranta - l. Faptul de a tolera; ngaduinta, indulgenta, atitudine ngaduitoare fata de greseli, bunatate. 2. Obisnuinta sau dispozitie pe care o are organismul de a suporta anumite medicamente, substante, conditii de mediu. transmiterea verticala -Transmiterea de la mama la fat. Se mtmpla n uter, n timpul nasterii, alaptarii. Vaccin - O substanta injectata sau nghitita ce previne mbolnavirea oamenilor de anumite boli, chiar daca sunt n contact cu virusul. virus - Agent patogen responsabil de aparitia multor infectii si boli. Sunt niste particule foarte mici si, n compartie cu bacteriile, pot supravietui si se pot multiplica n interiorul celulelor, n detrimentul acelor celule.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat MALADII SEXUALE TRANSMISIBILE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Comentarii

da Anonim) ai dreptate iau trebuit zile intregi ..

Omg`..am vrut sa scriu o compunere la biologie despre o maladie ..dar asta e fffoarte lunga..cred ca tiau trebuit zile sa scrii atita *.*

Bustiera pentru fitness Dri-Fit Swoosh Bustiera pentru fitness Dri-Fit Swoosh Caracteristici Tip: bustiera Sustinere: medie Gen: femei Colectie: Spring-Summer - Autumn-Winter...
Pantofi sport tricotati Tanjun Pantofi sport tricotati Tanjun Caracteristici Pentru: fete Culoare: negru Imprimeu: uni Stil: casual Tip talpa: plata - joasa...
Tenisi de piele cu detalii peliculizate Jaysen Tenisi de piele cu detalii peliculizate Jaysen Caracteristici Tip: tenisi Culoare: alb Stil: casual Material: piele intoarsa - piele Varf:...