REFERAT MEDICINA: EDUCATIE PENTRU SANATATE

Incarcat la data: 06 Aprilie 2009

Autor: luminita carol

Pret: 80 credite

5 (2 review-uri)
Functiile de nutritie Alimentele si importanta lor pentru organism Digestia reprezinta totalitatea transformarilor suferite de hrana. Sistemul digestiv este format din: tub digestiv( cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestin subtire/gros); glande anexe( glande salivare, ficatul, pancreasul); cavitatea bucala( limba, dintii, peretele superior- bolta palatina si omusor, peretele inferior- limba si papilele gustative, peretii laterali-obrajii, mucoasa bucala ce este umezita de saliva produsa de glandele salivare). Atat pe maxilar cat si pe mandibula se gasesc dintii infipti in alveolele dentare care sunt organe vii si dure. Adultii au 32 de dinti: incisivi, canini, premolari si molari cu formula dentara(i. 2/2, c. 1/1, Pm. 2/2, m. 3/3). Copiii au 20 de dinti, dentitia se numeste de lapte, nu au premolari si formula dentara este: i. 2/2, c. 1/1, m. 3/3. Un dinte este format din: coroana( smalt, dentina); radacina( vase de sange, pulpa dentara). Faringele este locul de intalnire al caii digestive cu calea respiratorie. Intrarea in faringe este strajuita de amigdale, organe de aparare impotriva bacteriilor si virusilor ajunse aici prin hrana sau prin aerul inspirat. Esofagul strabate cutia toracica si muschiul diafragm deschizandu-se in stomac prin orificiul cardia. Mucoasa esofagului are numeroase cute care-i permit acestuia sa se dilate in timpul trecerii lobului alimentar. Musculatura faringelui si a esofagului participa la inghitirea hranei. Stomacul este segmentul cel mai dilatat al sistemului digestiv situat in stanga cavitatii abdominale, sub muschiul diafragm. Se deschide in duoden prin orificiul pilor. Mucoasa stomacala are numeroase cute si glande care o protejeaza. Musculatura se afla dispusa in 3 benzi( longitudinal, circular si oblic). Hrana este amestecata cu sucul gastric si impinsa in duoden prin orificiul pilor. Intestinul subtire este cel mai lung segment al tubului digestiv, are 4-6 m. Si este format din: duoden( partea fixa a intestinului care formeaza numeroase bucle sau anse intestinale. Intestinul subtire prezinta o mucoasa formata dintr-un singur strat de celule si prezinta cute circulare si milioane de vilozitati intestinale care maresc mult suprafata de prelucrare a hranei si absorbtia. Digestia se termina in intestinul subtire. Intestinul gros- are o lungime de 1,5 m. si prezinta la inceput apendicele, se termina cu orificiul anal. Mucoasa prezinta pliuri si glande care produc mucus. Rolul mucusului este acela de a ajuta la formarea materiilor fecale. Glandele anexe isi varsa produsii de secretie prin canale speciale in segmente ale tubului digestiv. 1. Glandele salivare produc saliva si prin canale speciale o elimina in cavitatea bucala; 2. Ficatul este cea mai voluminoasa glanda din corp, situat in dreapta cavitatii abdominale, sub muschiul diafragm; 3. Pancreasul se afla in spatele stomacului si secreta sucul pancreatic. Atat bila secretata de ficat cat si sucul pancreatic se varsa in duoden. Tubul digestiv este captusit de o mucoasa care are urmatoarele roluri: secreta sucurile digestive; participa la absorbtia substantelor nutritive rezultate in urma digestiei. Hrana ingerata pe masura ce strabate tubul digestiv este supusa unui ansamblu de transformari: mecanice, fizice si chimice care reprezinta digestia. Alimentele sunt mai intai transformate mecanic si fizic pentru a usura prelucrarea lor chimica desfasurata sub actiunea unor substante din sucurile digestive numite enzime. Digestia incepe in cavitatea bucala cu: transformarile mecanice(masticatie), transformari chimice(se realizeaza sub actiunea enzimelor. In saliva exista enzima care descompune amidonul in produsi glucidici mai simpli, cu gust dulce. Rezultatul digestiei din cavitatea bucala este bolul alimentar care in timpul deglutitiei strabate faringele- laringele se inchide imediat cu un capacel care se numeste epiglota- esofagul si ajunge in stomac prin orificiul cardia. Digestia gastrica- hrana este depozitata temporal si prin amestecarea cu sucul gastric ce formeaza o masa patoasa numita ahim-gastric. Acidul clorhidric impiedica alterarea alimentelor si activeaza enzimele gastrice. Mucusul protejeaza mucoasa stomacala de aciditatile gastrice si chiar de atacul enzimelor proprii. Hrana ajunsa in stomac este transferata chimic de doua categorii de enzime, astfel proteinele sub actiunea proteczei sunt transformate in proteine mai simple; lipidele sub actiunea lipazei sunt transformate in lipide mai simple. Digestia intestinala este rezultatul actiunii bilei si sucului pancreatic ajunse in duoden prin canale speciale; sucului intestinal produs de glandele mucoasei intestinale. Bila contine apa si pigmentii biliari care-i dau culoarea verde. Pe langa acestia mai contine niste saruri biliare care emulsioneaza grasimile facandu-le mai usor de atacat de catre lipazele enzime. Bila nu contine enzime. Rezultatul digestiei intestinale este obtinerea produsilor finali ai digestiei: nutrimentele. Resturile nedigerate sunt preluate de intestinul gros si supuse unor transformari la care participa si bacteriile prezente aici. Acestea au urmatoarele roluri: sintetizeaza vitaminele din grupele B si R; fermenteaza resturile; realizeaza procesul de putrefactie; materiile fecale vor fi eliminate in procesul de defecatie. Organismul are nevoie de substante care sa-i asigure cresterea, sa-i permita repararea uzurilor si sa-i furnizeze energia necesara activitatilor fizice si psihice. Aceste substante si le procura din alimente. Produsele alimentare fiind diferite, este necesara cunoasterea continutului lor. Deosebit de important este sa stim si modul in care alimentele trebuie preparate, manipulate si pastrate. Alimentele contin: apa, substante organice care ard si saruri minerale(cenusa). Unele componente alimentare, ca, de exemplu, apa, unele saruri minerale si vitaminele sunt utilizate de organism fara a fi prelucrate, iar alte componente sunt transformate in organism intr-o serie de produsi mai simpli, din care acesta sintetizeaza substantele proprii organismului. Astfel sunt proteinele, grasimile(lipidele) si zaharurile(glucidele). Factorii nutritivi satisfac in mod diferit necesitatile organismului. Unii sunt folositi, in special, ca material de constructie, deci au un rol plastic; altii furnizeaza energia necesara organismului-au rol energetic, iar altii inlesnesc desfasurarea anumitor activitati-rol catalizator(vitamine, hormoni, enzime).De aceea putem grupa necesitatile alimentare ale organismului in necesitati plastice si necesitati energetice. Ca substante alimentare cu rol plastic mentionam, in primul rand, proteinele. Proteinele se gasesc atat in produse alimentare de origine animala cat si vegetala. Carnea, ouale, pestele, mezelurile, branzeturile etc. sunt bogate in proteine. Leguminoasele uscate(mazarea, fasolea, lintea), cartofii, painea etc. contin proteine vegetale. Alimentatia normala trebuie sa urmareasca asigurarea substantelor plastice necesare organismului, printr-un aport echilibrat de proteine animale si vegetale. Intre substantele organice, mentionam glucidele, pe care le gasim in paine, cartofi, paste fainoase, dulceata etc. Aceste substante se oxideaza la nivelul celulelor si tesuturilor, eliberand energia care este necesara desfasurarii normale a tuturor activitatilor din organism. Tot substante alimentare energetice sunt si lipidele care, alaturi de glucide, furnizeaza o mare parte din energia necesara organismului. Alimentatia normala trebuie sa satisfaca nevoile energetice ale organismului, cuprinzand produse care contin glucide si lipide. In alimentatia omului, o importanta deosebita prezinta apa si sarurile minerale. Apa este unul din componentii citoplasmei celulare, in care sunt dizolvate diferitele substante. Pe langa aceasta, apa constituie lichidul circulant in organism(sub forma de sange, limfa), realizand schimburile nutritive. Apa indeplineste si alt rol, de uniformizare a temperaturii corpului. Deci, apa nu poate lipsi din alimentatie, este indispensabila vietii. Sarurile minerale mai importante sunt cele de sodiu, calciu, fosfor, potasiu, fier, magneziu si altele. Sarurile de calciu si de fosfor sunt indispensabile dezvoltarii oaselor si dintilor si le gasim in lapte, branzeturi, legume uscate. De asemenea, fierul este un element indispensabil in alimentatie, deoarece, dupa cum vom vedea, intra in alcatuirea globulelor rosii. Carnea, legumele si fructele sunt principalele surse alimentare de fier. Importanta pentru o alimentatie normala prezinta si vitaminele: A, B, C, D, etc. Vitaminele A si D sunt necesare in special copiilor si tinerilor aflati in faza de crestere; celelalte vitamine -B si C- sunt necesare bunei functionari a organismului la orice varsta. Vitamina A se gaseste intr-o serie de produse animale: galbenus de ou, branzeturi, ficat, unt etc. Legumele verzi contin o substanta denumita caroten(prezenta mai ales in radacina morcovului), care poate fi transformata in vitamina A de catre organism. Insuficienta vitaminei A produce tulburari de vedere, uscarea si ingrosarea pielii si a mucoaselor. Vitamina D(vitamina antirahitica) se gaseste in cantitate mica in produsele alimentare. Ouale, untul, branzeturile, untura de peste contin vitamina D. Se prepara pe cale industriala, putand fi administrata sub forma de picaturi uleioase, drajeuri sau injectii. Lipsa vitaminei D din alimentatie produce rahitismul, o boala a oaselor prezenta la unii copii. Vitaminele B(B1,B2,B6,B12 si altele)sunt indispensabile cresterii, multiplicarii si functionarii normale a celulelor. Le gasim mai ales in carne, produse lactate, paine neagra, fasole uscata, legume si fructe. Lipsa lor produce boli cum sunt: beri-beri, anemia. Vitamina C (vitamina antiscorbutica) o gasim mai ales in legume si fructe proaspete: ardei si ceapa verde, salata, sfecla, varza, rosii, macese, mere, lamai, portocale etc. Spre deosebire de celelalte vitamine, care sunt rezistente la caldura, vitamina C se distruge prin fierbere; de aceea se recomanda ca fructele si legumele sa se consume in special crude. Carenta din alimentatie a vitaminei C produce scorbutul, o boala care apare la navigatorii hraniti numai cu conserve, la copiii alimentati numai cu lapte fiert, ca si la persoanele care nu consuma alimente crude si proaspete. Boala se manifesta prin umflarea si sangerarea gingiilor, clatinarea si caderea dintilor, aparitia de pete hemoragice sub piele. Ea se vindeca prin administrarea vitaminei C in tablete si injectii, consumarea fructelor si a sucurilor de fructe proaspete etc. Elemente de igiena a aparatului digestiv Igiena aparatului digestiv stabileste conditiile prin care organele digestive isi mentin starea de sanatate necesara desfasurarii optime a functiei de prelucrare si absorbite a alimentelor. Acestea se refera la factorul alimentar, introdus in organism si supus proceselor digestive si la factorii de risc care pot imbolnavi organele digestive, compromitandu-le functia. Norme de igiena alimentara. Stim ca nevoile de substante plastice si energetice, de lichide, saruri minerale si vitamine ale organismului sunt foarte variate si trebuie satisfacute cat mai corespunzator diferitelor situatii in care ne aflam: de crestere, activitate scolara sau productiva, sportiva, repaus etc. Produsele alimentare sunt si ele foarte diferite si pot satisface toate nevoile variate ale organismului, dar trebuie sa le cunoastem continutul si modul de preparare si intrebuintare corespunzator acestor trebuinte. Pentru aceasta este necesar sa alcatuim un meniu zilnic si saptamanal in care sa prevedem felurile de mancare in care sa se gateasca, in mod proportionat si echilibrat, toti factorii nutritivi. Retineti si respectati urmatoarele reguli de igiena alimentara: -Pastrati alimentele alterabile la rece; feriti-le de contaminare prin praf, insecte, rozatoare. -Consumati, in mod regulat, fructe si legume crude, dupa o atenta spalare prealabila. -Consumati hrana proaspata si corect preparat pentru ca alimentele sa nu-si piarda calitatile nutritive. -Mancati la ore regulate, in cantitati necesare, pentru a da posibilitatea organelor digestive sa lucreze ritmic si sa se odihneasca. -Mestecati bine si incet alimentele inainte de a le inghiti, tinand corpul drept; nu va aplecati deasupra farfuriei. -Utilizati corect apa potabila, band numai la sfarsitul meselor, pentru a nu dilua sucurile gastrice. -Mentineti la masa o buna stare de dispozitie. Evitati situatiile care va pot perturba apetitul si atentia de la mancare: starea de oboseala, discutiile in timpul mesei, lectura, auditiile radio-tv etc. -Respectati cele trei mese principale ale fiecarei mese, precum si orele la care le serviti; MESE ALIMENTE CANTITATE (GRAME) Mic dejun Cafea cu lapte 200g. 2 felii de paine cu unt Dejun + cina Salata verde 100g. Carne, fructe 150 g. cartofi 200g. branza 50g. paine 300g. - in afara meselor, dezobisnuiti-va sa gustati diverse alimente sau sa mestecati guma, evitand astfel pierderea poftei de mancare; -in alcatuirea meniului tineti cont de cantitatea alimentelor si evitati mancarurile prea condimentate; -mancarea trebuie sa fie corect pregatita, frumos prezentata, sa aiba gust si miros placut; Cunoasterea factorilor de risc va va ajuta, de asemenea, sa va protejati sanatatea sistemului digestiv.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT MEDICINA: EDUCATIE PENTRU SANATATE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Bustiera pentru fitness Dri-Fit Swoosh Bustiera pentru fitness Dri-Fit Swoosh Caracteristici Tip: bustiera Sustinere: medie Gen: femei Colectie: Spring-Summer - Autumn-Winter...
Pantofi sport tricotati Tanjun Pantofi sport tricotati Tanjun Caracteristici Pentru: fete Culoare: negru Imprimeu: uni Stil: casual Tip talpa: plata - joasa...
Tenisi de piele cu detalii peliculizate Jaysen Tenisi de piele cu detalii peliculizate Jaysen Caracteristici Tip: tenisi Culoare: alb Stil: casual Material: piele intoarsa - piele Varf:...