REFERAT MEDICINA: RETELE NEURONALE

Incarcat la data: 26 Martie 2009

Autor: Gogoasa Alexandru

Pret: 50 credite

Introducere Proiectul de fata isi propune sa prezinte ideile de baza ale calculului neuronal alaturi de principale modele conexioniste ale inteligentei artificiale. In retelele neuronale informatia nu mai este memorata in zone bine precizate, ca in cazul calculatoarelor standard, ci este memorata difuz in toata reteaua. Memorarea se face stabilind valori corespunzatoare ale ponderilor conexiunilor sinaptice dintre neuronii retelei. Un alt element important, care este, probabil, principalul responsabil pentru succesul modelelor conexioniste, este capacitatea retelelor neuronale de a invata din exemple. In mod traditional, pentru a rezolva o problema, trebuie sa elaboram un model (matematic, logic, lingvistic etc.) al acesteia. Apoi, pornind de la acest model, trebuie sa indicam o succesiune de operatii reprezentand algoritmul de rezolvare a problemei. Exista, insa, probleme practice de mare complexitate pentru care stabilirea unui algoritm, fie el si unul aproximativ, este dificila sau chiar imposibila. In acest caz, problema nu poate fi abordata folosind un calculator traditional, indiferent de resursele de memorie si timp de calcul disponibil. Caracteristic retelelor neuronale este faptul ca, pornind de la o multime de exemple, ele sunt capabile sa sintetizeze in mod implicit un anumit model al problemei. Se poate spune ca o retea neuronala construieste singura algoritmul pentru rezolvarea unei probleme, daca ii furnizam o multime reprezentativa de cazuri particulare (exemple de instruire). Capitolul 1 are un caracter introductiv si schiteaza ideile de baza ale calculului neuronal. In Capitolul 2 se prezinta elementele fundamentale privind arhitectura si functionarea retelelor neuronale. Se da ecuatia generala a evolutiei unei retele neuronale si se prezinta cinci modele fundamentale ale instruirii acestor retele. Capitolul 3 prezinta studiul perceptronului si diferitelor sale variante. Perceptronul standard este un model simplu de retea neuronala iar functionarea se bazeaza pe algoritmul de instruire. Perceptronul multi strat este o retea neuronala avand o arhitectura formata din mai multe straturi succesive de neuroni simpli. Capitolul 4 arata modul de instruire a retelelor multi strat prin metoda de propagare inapoi a erorii. Se prezinta diferite metode care algoritmul de propagare inapoi. Capitolul 5 ne prezinta arhitecturi moderne de retele neuronale si a unor metode evolutive de optimizare bazate pe algoritmi evolutivi. Capitolul 6 este dedicat aplicatiilor calculului neuronal. Aplicatiile retelelor neuronale sunt numeroase si acopera o arie larga de domenii. Printre aplicatiile calculului neuronal se numara optimizare combinatoriala, probleme de control si modelare a unor sisteme complexe, prelucrarea imaginilor si recunoasterea formelor. 1. Procese de invatare in sisteme cu inteligenta artificiala Inteligenta artificiala, ca si in cazul inteligentei biologice se dobandeste printr-un proces continu si de durata de invatare, de aceea problema invatarii ocupa un loc important in cercetarea masinilor auto-instruibile (machine learning). Prin invatarea automata se intelege studiul sistemelor capabile sa-si imbunatateasca performantele, utilizand o multime de date de instruire. Sistemele cu inteligenta artificiala obisnuite au capacitati de invatare foarte reduse sau nu au de loc. In cazul acestor sisteme cunoasterea trebuie sa fie programata in interiorul lor. Daca sistemele contin o eroare ,ele nu o vor putea corecta, indiferent de cate ori se executa procedura respectiva. Practic aceste sisteme nu-si pot imbunatatii performantele prin experienta si nici nu pot invata cunostinte specifice domeniului, prin experimentare. Aproape toate sistemele cu inteligenta artificiala sunt sisteme deductive. Aceste sisteme pot trage concluzii din cunoasterea incorporata sau furnizata, dar ele nu pot sa genereze singure noi cunostinte. Pe masura ce un sistem cu inteligenta artificiala are de rezolvat sarcini mai complexe, creste si cunoasterea ce trebuie reprezentata in el (fapte, reguli, teorii). In general un sistem functioneaza bine, in concordanta cu scopul fixat prin cunoasterea furnizata, dar orice miscare in afara competentei sale face ca performantele lui sa scada rapid. Acest fenomen este numit si fragilitatea cunoasterii. Una din directiile de cercetare in privita masinilor instruibile este modelarea neuronala . Modelarea neuronala dezvolta sisteme instruibile pentru scopuri generale, care pornesc cu o cantitate mica de cunostinte initiale. Astfel de sisteme se numesc retele neuronale sisteme cu auto-organizare sau sisteme conexioniste. Un sistem de acest tip consta dintr-o retea de elemente interconectate de tip neuron, care realizeaza anumite functii logice simple. Un astfel de sistem invata prin modificarea intensitatii de conexiune dintre elemente, adica schimband ponderile asociate acestor conexiuni. Cunoasterea initiala ce este furnizata sistemului este reprezentata de caracteristicile obiectelor considerate si de o configuratie initiala a retelei. Sistemul invata construind o reprezentare simbolica a unei multimi date de concepte prin analiza conceptelor si contraexemplelor acestor concepte. Aceasta reprezentare poate fi sub forma de expresii logice, arbori de decizie, reguli de productie sau retele semantice. Istoria Retelelor Neuronale Artificiale (RNA) sau, simplu, a Retelelor Neuronale incepe cu modelul de neuron propus de catre McCulloch si Pitts (un logician si un neurobiolog) in 1943. si este numit acest model neuronal, neuronul MP. Modelul MP presupune ca neuronul functioneaza ca un dispozitiv simplu, ale carui intrari sunt ponderate. Ponderile pozitive sunt excitatoare iar ponderile negative sunt inhibitoare. Daca excitatia totala, adica suma ponderata a intrarilor, depaseste un anumit prag, atunci neuronul este activat si emite un semnal de iesire (iesirea are valoarea +1). Daca excitatia totala este mai mica decat valoarea prag, atunci neuronul nu este activat si iesirea lui se considera a fi zero. Hebb (1949) a propus un mecanism calitativ ce descrie procesul prin care conexiunile sinaptice sunt modificate pentru a reflecta mecanismul de invatare realizat de neuronii interconectati atunci cand acestia sunt influentati de anumiti stimuli ai mediului. Rosenblatt (1958 1959) a propus un dispozitiv numit perceptron. Perceptronul este bazat pe interconectarea unei multimi de neuroni artificial si reprezinta primul model de retea neuronala artificiala Bernard Widrow a propus un model neuronal numit ADALINE si o retea cu elemente de acest tip numit MADALINE. ADALINE reprezinta acronimul ADAptive Linear Neuron sau ADAptive LINear Element. MADALINE este un acronim pentru Multiple-ADALINE. Modelul ADALINE este in esenta identic cu modelul perceptronului. Iesirea este bipolara: +1 sau -;1.ADALINE este un dispozitiv adaptiv, in sensul ca exista o procedura bine definita de modificare a ponderilor pentru a permite dispozitivului sa dea raspunsuri corecte pentru o intrare data. Retelele neuronale permit rezolvarea unor probleme complicate, pentru care nu avem un algoritm secvential dar posedam unele exemple de solutii. Invatand din aceste exemple (faza de instruire), reteaua va fi capabila sa trateze cazuri similare (faza de lucru). Calculatoarele obisnuite sunt, desigur, instrumente extrem de adecvate in rezolvarea unui spectru larg de probleme matematice, stiintifice, ingineresti. Calculatoarele isi dovedesc limitele in domenii in care omul exceleaza, cum ar fi perceptia si invatarea din experienta. Intr-un calculator obisnuit elementul esential este procesorul, caracterizat de viteza mare de lucru. In creier, elementele individuale de proces sunt celulele nervoase (neuronii). Ele sunt mai simple si mai lente decat un procesor de calculator, insa sunt foarte numeroase. Conexiunile dintre neuroni sunt la fel de importante ca si acestia. Inteligenta si procesele memoriei rezida in intreaga retea de celule si nu in neuronii individuali. Cortexul cerebral este o retea neuronala naturala .O astfel de retea neuronala are capacitatea de a gindi, invata, simti si de a-si aminti. Retelele neuronale artificiale sunt retele de modele de neuroni conectati prin intermediul unor sinapse ajustabile. Toate modelele de retele neuronale se bazeaza pe interconectarea unor elemente simple de calcul dintr-o retea densa de conexiuni. Fiecare unitate de proces este capabila sa execute doar calcule simple, dar reteaua, ca intreg, poate avea calitati remarcabile in recunoasterea formelor, rezolvarea problemelor pentru care nu posedam un algoritm, invatarea din exemple sau din experienta. Paralelismul inalt si capacitatea de invatare reprezinta caracteristicile fundamentale ale retelelor neuronale Calcululul neuronal implica doua aspecte fundamentale: invatarea si reprezentarea cunoasterii. Retelele neuronale achizitioneaza cunoasterea prin instruire. O retea neuronala este instruita daca aplicarea unei multimi de vectori de intrare va produce iesirile dorite. Cunoasterea pe care reteaua neuronala o dobandeste este memorata de sinapsele neuronale, mai precis, in ponderile conexiunilor dintre neuroni. Multi dintre algoritmi de instruire pot fi considerati ca avandu-si originea in modelul de invatare propus de catre Donald Hebb(1949). Donald propune un model al schimbarilor conexiunilor sinaptice dintre celulele nervoase. Conform modelului lui Hebb, intensitatea conexiunii sinaptice dintre doi neuroni (ponderea conexiunii) creste de cate ori acesti neuroni sunt activati simultan de un stimul al mediului. Acest mecanism este cunoscut de regula lui Hebb de invatare.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT MEDICINA: RETELE NEURONALE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.