Referat PREBIOTICE - INULINA

Incarcat la data: 07 August 2007

Autor: cornel sandulescu

Pret: 50 credite

1 (1 review)
PREBIOTICE - INULINA Introducere......................3 1. Prebiotice-Probiotice-Sinbiotice....................................................4 2. Prebiotice.........................................................................................7 2.2. Scurta descriere.................................................................................7 2.3. Surse....................................................................................................7 2.3. Exemple..............................................................................................7 3. Inulina.............................................................................................10 3.1. Date generale.....................................................................................10 3.2. Biochimie...........................................................................................10 3.3. Utilizari si beneficii ..........................................................................11 3.4. Surse naturale...................................................................................12 4. Exemplu de produs pe baza de inulina........................................13 5. Metoda de obtinere a inulinei.......................................................14 5.1. Materialul folosit..............................................................................14 5.2. Extractia............................................................................................14 5.3. Analiza inulinei ................................................................................14 5.4. Evaluarea proprietatilor functionale..............................................15 5.5. Experimentul cu inulina..................................................................15 5.6.Concluzii - eficacitate........................................................................15 CONCLUZII......................................................................................16 Introducere In lucrarea de fata am urmarit prezentarea, pe scurt, a prebioticelor, cu sublinierea functionalitatii acestora. Pentru a detalia importanta acestor substane, am prezentat cazul particular al inulinei: descriere, biochimie, efecte asupra sanatatii, exemplificare produs pe baza de inulina - Frutafit inulin. In final este descris modul de extractie si purificare, caracterizarea inulinei. Experimentul prezentat in ultimul capitol urmareste demonstrarea rolului inulinei in cresterea bifidobacteriilor. Inulina a fost descoperita de Valentine Roze, in Berlin, in anul 1804. In traditia populara romaneasca planta iarba mare (Inula helenium) se folosea pentru prepararea unei solutii folosite in spalarea parului, dar legumele cu continut ridicat in inulina (ceapa, usturoil etc) au fost intotdeauna preferate, observandu-se efectul lor benefic asupra sanatatii. Astazi aditivii alimentari naturali reprezinta o provocare, atat pentru nutritionisti cat si pentru cercetarea medicala si farmeceutica, pe piata aparand din ce in ce mai multe produse probiotice, prebiotice si formula cea mai utila-sinbiotice. Prebioticele sunt fibre alimentare, sau polizaharide cu hidroliz parial ( unele tipuri de celuloz, inulina, rafinoza) prezente in anumite alimente n stare naturala (gulie, ceapa, banane, cicoare, rdcini de sfecl, rdcini de ppdie, semine de migdale, etc.) sau adaugate ca aditivi, n pine, fulgi de cereale a.. Aceste substane nefiind digerate, ajung la nivelul colonului, unde exist microorganisme aparinnd exclusiv florei utile, capabile s se hrneac i s se dezvolte pe seama acestor compui. nmulirea bacteriilor intestinale utile, este un fenomen cu aciune nhibant asupra germenilor patogeni. Pentru prevenirea slabirii imunitatii si a sanatatii generale, tendinta actuala este de a actiona pe cale naturala. Interventia cercetarilor de nutritie cumulata cu dorinta de a preveni, propune pe piata alimentara (si a furajelor) aparitia produselor din aceasta gama : prebiotice-prebiotice-sinbiotice. Importanta acestora este recunoscuta din ce in ce mai mult, pe plan mondial si trebuie apreciata dar si cercetata pentru ca aceste alimente sa ne aduca maximum de beneficii. 1.PROBIOTICE - PREBIOTICE - SINBIOTICE Probioticele Probioticcele sunt suplimente alimentare care contin bacterii sau drojdii viabile ce au un efect benefic asupra organismului. Cele mai cunoscute specii de microorganisme folosite pentru formularea probioticelor sunt bacteriile lactice acidofile (LAB). Acestea sunt folosite de foarte multi ani in industria alimentara deoarece au capacitatea de a transforma zaharurile (inclusiv lactoza) si alti carbohidrati in acid lactic. Acesea nu au doar rolul de a asigura gustul caracteristic de fermentat (ex: iaurt), dar si de a asigura o mai buna conservabilitate a alimentelor prin reducerea pH-ului, cel mai important rol fiind acela de a asigura o microflora intestinala functionala si benefica sanatatii. Culturile bacteriene probiotice sunt introduse in organism deci pentru a imbunatati microflora, pentru a o asista si a o restabili. Probioticele sunt recomandate de doctori si de nutritionisti dupa o cura cu antibiotice sau ca parte a tratamentului in cazul candidozelor intestinale. Probioticele au si rolul de a intari sistemul imunitar. In mod obisnuit organismul dispune de o proprie ecologie microbiana, cunoscuta drept microflora intestinala. Numarul speciilor microbiene poate scadea in anumite circumstante, cum ar fi terapia cu antibiotice sau alte medicamente, excesul de alcool, stresul, bolile, expunerea la substante toxice sau chiar folosirea sapunului antibacterian. In aceste cazuri numarul bacteriilor poate scadea drastic, mai rau, pot aparea competitorii, daunatori in principal, in detrimentul sanatatii organismului. Mentinerea unei microflore sanatoase este dependenta de o multitudine de factori, in special calitatea hranei. Utilizarea alimentelor probiotice in dieta a demonstrat efectele benefice ale probioticelor asupra sanatatii tractului gastrointestinal si deci asupra organismului in ansamblu.Cele mai utilizate produse probiotice sunt alimentele probiotice, dar acestea se pot prezenta si sub forma de tablete si capsule ce contin culturi bacteriene deshidratate la rece. Probioticele, ca substante, sunt frecvent folosite ca aditivi alimentari, mai ales iaurturile si alte produse lactate. Microorganismele existente in probiotice nu sunt patogene sau toxice, sunt in cantitati adecvate; trecerea lor prin tractul gastrointestinal sau depozitarea lor nu le modifica valabilitatea. Probioticele nu sunt vazute ca medicamente, ci ca substante benefice sanatatii. Probioticele pot fi adaugate la mancare, sub forma aditivilor alimentari sau pot fi sub forma de tablete, continand bifido - si lactobacterii si combinatii ale acestora. Scopul lor este normalizarea florei intestinale si profilaxia imbolnavirii. Specii microbiene folosite drept probiotice Cele mai intalnite probiotice contin diverse specii ale genurilor Bifidobacterium si Lactobacillus: Bifidobacterium bifidum Bifidobacterium breve Bifidobacterium infantis Bifidobacterium longum Lactobacillus acidophilus Lactobacillus casei Lactobacillus plantarum Lactobacillus reuteri Lactobacillus rhamnosus Lactobacillus GG etc Drept probiotic este folosita o singura specie de drojdii: Saccharomyces boulardii Unele specii bacteriene sunt incluse in mod uzual in alimente, dar fara a avea efecte probiotice: Lactobacillus bulgaricus Streptococcus thermophilus etc Dintere produsele alimentare care contin bacterii lactice similare (cu efecte probiotice care uneori nu sunt dovedite) : Chefir, Iaurt, Varza murata, Kimchi, Kombucha Prebioticele Prebioticele sunt fibre alimentare, sau polizaharide cu hidroliz parial ( unele tipuri de celuloz, inulina, rafinoza) prezente in anumite alimente n stare naturala (gulie, ceapa, banane, cicoare, rdcini de sfecl, rdcini de ppdie, semine de migdale, etc.) sau adaugate ca aditivi, n pine, fulgi de cereale a.. Aceste substane nefiind digerate, ajung la nivelul colonului, unde exist microorganisme aparinnd exclusiv florei utile, capabile s se hrneac i s se dezvolte pe seama acestor compui. nmulirea bacteriilor intestinale utile, este un fenomen cu aciune nhibant asupra germenilor patogeni. Fa de probiotice, prebioticele prezint un efect mai lent, dar de durat mai lung. Sursele obisnuite de alimente prebiotice sunt soia, topinamburul (Jerusalem artichokes), ovazul, graul, orzul etc. Oligozaharidele-prebiotice se gasesc si in lapte, si se crede ca acestea au un rol deosebit de important in formarea sistemului imunitar la copii. Oligozaharidele prebiotice sunt adaugate la alimentele procesate, dintre acestea cele mai cunoscute fiid: fructooligozaharidele (FOS), xilooligozaharidele (XOS) si galactooligozaharidele (GOS). Oligozaharidele sunt polimeri formati ditr-un numar mic (3-10) de zaharide-zaharuri simple. Sinbioticele Pentru mentinerea sanatatii si integritatii florei intestinale sunt folosite asadar prebioticele. Actiunea principala a probioticelor are loc la nivelul intestinului subtire iar prebioticele la nivelul intestinului gros, dar numai combinarea celor doua poate da un efect sinergic. Din acest motiv s-a realizat o combinare a celor doua elemente, rezultand sinbioticele. Sinbioticele au fost denumite de asemenea ca fiind metaboliti produsi de ecoorganisme sau din activitatea sinergica a probioticelor si sinbioticelor, rezultand lanturi scurte de acizi grasi, aminoacizi, peptide, poliamine, carbohidrati, vitamine, numerosi antioxidanti si fitosteroli, factori de crestere, factori de coagulare, variate molecule semnalcum ar fi cytokine-like bacteriocine. 2.PREBIOTICELE 2.1. SCURTA DESCRIERE Prebioticele reprezinta o categorie de alimente functionale definite drept ingrediente alimentare non-digestibile car au un efect benefic asupra organismului prin stimularea selectiva a cresterii si/sau a actitivitatii a unui numar limitat de specii de bacterii la nivelul colonului, imbunatatind astfel starea generala de sanatate. Carbohidratii (cum ar fi oligozaharidele) au cel mai mare potential prebiotic, dar nu se exclud utilizarea non-carbohidratilor drept prebiotice. Efectul prebioticelor nu este limitat doar asupra unui grup specific de bacterii. De regula se considera ca prebioticele cresc numarul si/sau imbunatatesc activitatea bifidobacteriilor si a bacteriilor lactice acidofile, deoarece aceste bacterii au un rol important in organism. Un produs care stimuleaza bifidobacteriile este considerat factor bifidogenic. Anumite prebiotice se comporta ca factor bifidogen si invers, dar cele doua concepte nu sunt identice. 2.2. SURSE Prebioticele sunt intalnite in fulgii de porumb, terci, cicoare, paine, usturoi, fasole, mazare, anghinare, banane si multe alte produse. Mentinerea unei microflore adecvate utilizeaza 10% din hrana consumata si 20% din volumul total de hrana consumata. Studiile au aratat o influenta stimulatoare a carbohidratilor simplii, mai ales cei continand fructoza, asupra bifido - si lactobacteriilor din intestinul gros. FOS si inulina se gasesc in Topinambur (Jerusalem artichoke), cicoare, ceapa si sparanghel. Produsele cu FOS derivate din radacini de cicoare contin cantitati simnificative de inulina, o fibra larg distribuita in fructe si legume. FOS pot fi sintetizate cu ajutorul aparatului enzimatic al Aspergillus niger care actioneaza asupra sucrozei. GOS se gaseste in boabele de soia si pot fi sintetizate din lactza. FOS, GOS si inulina se gasesc pe piata ca suplimente alimentare sub forma de capsule, tablete sau pulbere. Nu toate oligozaharidele naturale se gasesc sub forma de glicoproteine sau glicolipide. Unele, cum ar fi rafinozele, se gasesc ca elemente de depozitare sau de transport a carbohidratilor in celulele plantelor. Altele, ca maltodextrinele, sau celodextrinele, rezulta prin clivarea enzimatica microbiana a polizaharidelor , cum ar fi amidonul sau celuloza. 2.3. EXEMPLE DE PREBIOTICE Fructo-oligosaharidele sau FOS sunt lanturi scurte de oligozaharide compuse din D-fructoza si D-glucoza, continand 3-5 unitati de monozaharide. FOS, numite si neozaharuri sunt produse la scara industriala din sucroza utilizandu-se enzima fungica a fructoziltransferaza. Aceste oligozaharide stimuleaza cresterea speciilor de Bifidobacterium in intestinul gros. Monozaharidele - incluzand glucoza, zaharoza, fructoza sau alte glicoproteine, care sunt principalele componente ale laptelui uman, sunt stimulanti ai cresterii bifidobacteriei. Inulinele - polizaharide care pot fi gasite in tulpina si radacina de dalie, anghinare si dendalion. Hidroliza lor produce fructoza. Au fost demonstrate: stimularea bifido - si lactobacteriilor, imbunatatirea absorbtiei de calciu care reduce riscul de osteoporoza, reglarea metabolismului lipidelor, reducerea riscului de ateroscleroza la nivelul sistemului cardiovascular. Lactuloza - un dizaharid sintetic, care nu exista in natura, in structura caruia fiecare molecula de galactoza este legata de o molecula de fructoza. Lactuloza este transportata pana la nivelul intestinului gros fara a fi modificata (doar aproximativ 0,25-2,00% este absorbita in intestinul subtire) si constituie hrana perfecta pentru acele bacterii de care depinde functionalitatea adecvata a tractului gastrointestinal. Lactuloza a fost utilizata de mai bine de 40 de ani in pediatrie, pentru stimularea cresterii lactobacteriei la nou-nascuti. Desfacerea lactulozei in acizi grasi cu molecula mica (acid lactic, butiric si altii) determina scaderea ph-ului de la nivelul intestinului gros. Acesta determina cresterea presiunii osmotice, prin retinerea apei in lumenul tubului digestiv, ceea ce are ca efect inmuierea scaunului si accelerarea peristalticii, garantand astfel o imbunatatire a miscarilor intestinale. Utilizarea lactulozei ca sursa de carbohidrati si energie are ca efect cresterea cantitativa, in tubul digestiv, a bacteriilor benefice organismului, ceea ce duce la cresterea peristaltismului si la imbunatatirea amoniacului si altor compusi cu azot (produse toxice ale catabolismului proteic). Izomalto-oligosaharidele cuprinnd un amestec de alfa-D-(1,6) oligomeri glucidici, inclusiv izomaltoza, panoza, izomaltotetroza, izomaltopentoza, nigeroza etc., fiind produse prin diverse procese enzimatice. Ele actioneaza in sensul cresterii Bifidobacterium sp. si Lactobacillus sp. In intestinul gros. Lactilol este o dizaharida analoaga lactulozei. Este utilizata in tratamentul constipatiilor si a encefalopatiilor hepatice, dar si ca prebiotic. Este rezistent la digestie in tractul gastrointestinal superior si poate fi fermentat de un numar redus de bacterii la nivelul colonului, rezultand o crestere a biomasei de bifidobacterii si lactobacili in colon. Lactilolul nu este aprobat sa fie folosit in tratamentul constipatiilor si encefalopatiilor in USA, iar utilizarea sa ca prebiotic este inca in faza experimentala. Este utilizat in Europa ca indulcitor alimentar. Lactosucroza este un trizaharid format din of D-galactose, D-glucoza si D-fructoza.Este produsa pe cale enzimatica prin transfer enzimatic al restului galactozil de la lactoza la sucroza. Lactosucroza este rezistanta la digestie in stomac si in intestinul subtire. Este utilizata selectiv de catre Bifidobacterium sp. Rezultand o semnificativa inducere a cresterii acestor bacterii in colon. Din acest motiv, in conditii fiziologice, lactosucroza se comporta ca un factor de crestere pentru aceste specii. Pyrodextrinele cuprind un amestec de glucide derivate din hidroliza amidonului. Actiunea lor consta in ploriferarea rapida a Bifidobacterium sp. In intestinul gross in the large intestine. They are resistant to digestion in the upper gastrointestinal tract. Pyrodextrins are being developed for the nutritional supplement market place. Oligozaharide din soia sunt acele oligozaharide ce se gasesc in boabele de soia dar si in alte boabe, cum ar fi cele de mazare. Cele doua principale oligozaharide din soia sunt trizaharidul rafinoza si tetrazaharidul stachyosa. Rafinoza este formata dintr-o molecula de D-galactoza, D-glucoza si D-fructoza. Stachyose are in structura 2 molecule de D-galactoza, o molecula de D-glucoza si una de D-fructoza.Oligozaharidele din soia actioneaza in sensul stimularii cresterii Bifidobacterium sp. In intestinul gros. Transgalacto-oligosaharidele (TOS) sunt amestec de oligozaharide cuprinzand D-glucoza si D-galactoza. Acestea sunt produse din D-lactoza prin actiunea enzimei beta-galactosidaza de la Aspergillus oryzae. TOS sunt rezistente la digestie in tractul gastrointestinal superior, stimuland cresterea bifidobacteriilorin intestinul gros . Xylo-oligosaharidele sunt formate din oligozaharide care contin resturi de xiloza legate beta-(1,4). Gradul de polimerizare a acestora este de 2-4. XOS se obtin prin hidroliza enzimatica a xilanului. ACTIUNE Prebioticele pot avea efecte anticancerigene, antimicrobiene, hipolipidice si activitate gluco-modulatoare. Ele pot avea efecte si asupra absorbtiei mineralelor, al ehilibrului mineral si efecte anti-osteoporoza. 3. INULINA 3.1. Date generale Inuliele sunt un grup de oligozaharide ce contin fructoza. Ele apartin clasei de carbohidrati cunoscuta sub denumirea de fructani. Se gasesc in radacinile de cicoare (Cichorium intybus) si Jerusalem artichokes.Sunt compuse in principal din unitati de fructoza cu o molecula de glucoza terminala, fiind o poliglucida nereducatoare. Inulinele stimuleaza cresterea Bifidobacterium sp. in intestinul gros. Inulinele sunt utilizate de catre plante pentru depozitarea energiei, gasindu-se in general la nivelul radacinilor si rizomilor. Multe plante care sintetizeaza si acumuleaza inulina nu mai acumuleaza alte astfel de materiale, cum ar fi amidonul. Inulina incepe sa fie folosita din ce in ce mai mult in alimente, datorita caracteristicilor sale nutritionale si functionale deosebite. Poate fi utilizata ca indulcitor inlocuirea zaharului, in alimentele grase si fainoase. Inulina creste deasemenea si absorbtia calciuluisi posibil cea a magneziului, fiind promotor al cresterii bacteriilor intestinale. Din punct de vedere nutritional este considerata a fi o fibra solubila , din acest motiv consumul unor cantitati mari conduce la balonare. Inulina are un impact minim asupra zaharului din sange , putand fi consumata si de diabetici si suferinzii de alte boli cu probleme in ceea ce priveste nivelul zaharului din sange. 3.2. Biochimie Inulinele sunt polimeri compusi in principal din unitati de de fructoza(96%), avand o grupare glicozdica (4%) terminala (fig.2). Intre unitatile de fructoza sunt legaturi beta-(2-1) glicozidice. Inulinele din plante prezinta intre 2 si 140 unitati de fructoza. Cel mai simplu tip de inulina este 1-kestoza, care cuprinde 2 molecule de fructoza si una de glucoza. Inulinele cu glucoza terminala sunt cunoscuta ca alpha-D-glucopyranosyl-[beta-D-fructofuranosyl](n-1)-D-fructofuranozide, abreviat GpyFn. Inulinele fara glucoza sunt beta-D-fructopyranosyl-[D-fructofuranosyl](n-1)-D-fructofuranozde, abreviateas FpyFn unde n este numarul de resturi de fructoza iar py este abrevierea pentru gruparea piranozil. Prin hidroliza se pot obtine oligofructoze, cu diferite grade de polimerizare (DP) <= 10. Fig. 2 Structura Inulinei 3.3. Utilizari si beneficii Inulina poate fi digerata de enzime din organismul uman cum ar fi amilazele, adaptate la digestia amidonului. Ca urmare inulina poate parcurge nedigerata o mare parte a tractului digestiv, dar in colon va fi metabolizata de bacterii. In urma actiunii bacteriilor asupra inulinei se elibereaza dioxid de carbon si/sau metan. Alimentele ce contin acest prebiotic pot produce deci balonare, mai ales pentru cei care nu consuma in mod obisnuit inulina, iar din acest motiv este recomandat, la inceput, un consum moderat. Dupa ce organismul se obisnuieste, nu mai apar efectele secundare nedorite. Deoarece digestia nu cliveaza in mod normal inulinele in monozagaride, acestea nu au un efect negativ asupra nivelului de zahar din sange. Inulina este un prebiotic foarte eficient stimuland cresterea bacteriilor benefice. Aceasta trece prin stomac si duoden fara a fi digerata putandu-si exercita activitatea la nivelul intestinului. Ea poate avea un efect sinergic cu probioticele cu bacteriile lactice acidofile. Inulinele stimuleaza cresterea Bifidobacterium sp. in intestinul gros. Figura nr.3. Transformarea microflorei intestinului gros dupa consumul de inulina Unele diete traditionale propun mai mult de 20g inulina/zi. Legumele, cum ar fi usturoil, cepa, contin inulina, si si din acest motiv s-a observat, in popor, de secole, efectul benefic al inulinei, fara a se sti de existenta cesteia. Inulina se gaseste pe piata in forme comerciale - produse ca Fibersure (Makers of Metamucil). Fibersure este un supliment cu fibre alimentare sub forma de podra care poate fi folosit ca adaos la alimente. Inulina este folosita in medicina in testele medicale pentru determinarea volumului total extracelular si pentru determinarea functionarii rinichilor. Riscuri pentru sanatate Au fost raportate reactii alergice( New England Journal of Medicine).Un articol din acest document expune cazul unui adult cu alergie severa la inulina. 3.4. Surse naturale de inulina Plantele care contin mari cantitati de inulina sunt: Papadia (Taraxacum officinale) Yam salbatic (Dioscorea spp.) Jerusalem artichokes (Helianthus tuberosus) Cicoarea (Cichorium intybus) Jicama (Pachyrhizus erosus) Brusturele (Arctium lappa) Ceapa (Allium cepa) Usturoiul (Allium sativum) Agave (Agave spp.) 4. EXEMPLU DE PRODUS PE BAZA DE INULINA Frutafit inulin & Frutalose FOS: prebiotic dietary fibres Frutafit si Frutalose inulin/fructo-oligosaharidele (FOS) sunt substante solubile, fibre alimentare care pot fi texturizate si pot aduce mari beneficii sanatatii. Frutafit contine o concentratie mare de inulina sub forma de praf. Frutalose este numele de marca pentru inulinele partial hidrolizate: fructo-oligozaharides. Cu aceste ingrediente inovatoare, firma Sensus a dezvoltat un produs (fig.4) pe baza de inulina care poate fi utilizat atat in industria alimentara adjuvant (fig5) cat si in cea a sucurilor si bauturilor. Inulina se gaseste in aproximativ over 36,000 plante, dintre care multe legume. Inulina este o molecula polidispersabila GFn. Structura ei este construita ca un lant linear de molecule de fructoza legate (2-1), cu o molecula de glucoza terminala. Fig. 4 Prezentare comerciala- Frutafit - capsule Proprietati nutritionale ale Frutafit si Frutalose: Unica fibra alimentara solubila Prebiotic (stimuleaza starea de sanatate la nivelul florei intestinale) beneficii pentru starea generala de sanatate; Valoare calorica redusa (1.5 kcal/gram) Inlocuitor pentru zahar si grasime Poate fi consumat si de diabetici Imbunatateste biodisponibilitatea mineralelor Proprietati tehnologice-producere industriala - aleFrutafit si Frutalose: Texturizabile Gust si savoare imbunatatite O buna solubilitate Inlocuitor pentru zahar si grasime Pot fi usor conditionate sub forma de ccapsule si tablete Fig.5. Produse de panificatie imbogatite cu inulina Sensus Frutafit si Frutalose inulin/fructo-oligosaccharides (FOS) sunt folosite pentru o dieta echilibratapentru a asigura si intari sanatatea. Aceste fibre solubile nu se distrug pe parcursul digestiei, au un index glicemic scazut precum si o joasa valoare calorica. Deci pot fi folosite in numeroase alimente consumate si de persoane care isi controleaza greutate sau in cure de slabire . 5. OBTINEREA INULINEI Extractia si izolarrea inulinei se poate realiza, asa cum se va arata in continuare , din tuberculi de dalie, obtinandu-se un randament foarte bun. In urmatorul experiment s-a urmarit obtinerea de produs identificat, prin metode fizice, chimice, cromatografice si spectroscopice, in conformitate cu U, S, Pharmacopeia (USP 23). Acest experiment a fost realizat pentru a se demonstra tehnica de obtinere a prebioticului inulina. 5.1. Materialul folosit S-a utilizat Dahlia Imperialis Roetz drept sursa de inulina, recoltata in febr. 2001 (Colombia, San Jose), crescuta la altitudinea de 1550m, la 20C. Planta a fost identificata de catre botanisti. 5.2. Extractia Tuberculii de D. imperialis au fost triati in functie de starea de sanatate si dimensiuni. Apoi a urmat spalarea cu apa si dezinfectarea cu solutie de hipoclorit de sodiu, dupa care au fost clatiti cu apa. Materialul crud a fost divizat in apa, cu ajutorul unui blender. S-a obtinut un decoct din acest material, prin pastrarea acestuia la 65-70C timp de 15-20 minute. A urmat filtrarea. Se indeparteaza sedimentul si se pastraza supernatantul care este clarifiat prin filtrare la did folosindu-se filtru cu diatomee. Lichidului astfel clarifiat i se adauga etanol 96% treptat, pentru cristalizarea inulinei. Inulina cristalizata este recuperata prin filtrare, urmand uscarea prin liofilizare. 5.3. Analiza inulinei Produsul a fost caracterizat in acord cu criteriile USP 23: test de solubilitate, rotatie specifica, procent de fier, zaharuri reducatoare, incarcatura microbiana. Inulina a fost caracterizata din punct de vedere fizico-chimic, punctul de topire, tectul molish, cu lugol si rezorcinol. Inulina a fost caracterizata cu ajutorul metodelor cromatografice si spectroscopice. A fost realizat si HPLC pentru caracterizare, folosindu-se un cromatograf modular cu pompa Waters 510, aparat Waters de control automat al gradientului, detector cu infrarosu Waters 2410coloana Shodex. Conditile de testare: izolare isocratica, faza mobila-apa, curgere 0,6mL/min, timp de migrare 25 min, detector de temperatura - 70C, concentratia probei 10 mg/mL, volum de injectie- 10 L. A fost realizat sispectru in infrarosu . Pentru caracterizare si identificare s-au folosit standarde SIGMA. 5.4. Evaluarea proprietatilor functionale Produsul prebiotic poate fi adaugat in alimente pentru obtinerea de beneficii pentru sanatate. Produsele lactate imbogatite astfel au efecte din cele mai bune. In cazul iaurtului Lactobacillus thermophilus, Streptococcus thermophilus si Bifidobacterium pot exercita o actiune ostila fata de microorganismele nedorite din organism. Anumite probiotice, cum este Bifidobacterium, necesipa prezenta ingredientilor nutritivi pentru stimularea cresterii. In acest caz se recomanda utilizarea inulinei. 5.5. Experimentul cu inulina 800 mL de lapte 12%w/v au fost distribuiti in 4 baloane Erlenmeyer in fractii de cate 200 mL. Una dintre probe este martorul (0 g inulina), in celelte adaugandu-se 1,3 respectiv 5 g inulina. Flacoanele sunt incalzite apoi la 90C timp de 20 min, apoi racite la 37C. In fiecare se adauga 0,4g suspensie Bifidum infantis, apoi urmand incubarea timp de 5 ore la 37C. Dupa dilutii succesive (pana la 10-5) se numara UFC. 5.6.Concluzii - eficacitate Tabelul nr.1. Rezultate obtinute in urma numararii unitatilor formatoare de colonii PROBAUFC/g Martor-0g inulina1*105(0.45) 1g inulina21*107(0.50) 3g inulina19*107(0.55) 5g inulina17*107(0.70) Aceste rezultate (tabelul nr.1) verifica faptul ca inulina stimuleaza cresterea bifidobacteriilor, si deci polimerul obtinut este un prebiotic. Mai mult inulina nu interfera cu structura alimentului. Se observa obtinerea unei eficiente maxime la o anumita concentratie, in acest caz proba cu 1g inulina. CONCLUZII Pentru asigurarea , intarirea si pastrarea starii generale de sanatate a organismului, oamenii, din cele mai vechi timpuri, au folosit, empiric, diferite culturi microbiene viabile, existente in alimentele traditonale ( in special lactate). Astazi se dezvolta si optimizeaza noi tehnologii si produse care se bazeaza pe acelasi principiu, aceste produse fiind probioticele, prebioticele si sinbioticele. Elementul de cea mai mare importanta in aceasta industrie este cultura de microorganisme, acestea fiind atent selectionate si controlate. Culturile bacteriene probiotice (viabile) sunt introduse in organism pentru a imbunatati microflora, pentru a o asista si a o restabili. Probioticele sunt recomandate de doctori si de nutritionisti dupa o cura cu antibiotice sau ca parte a tratamentului in cazul candidozelor intestinale. Probioticele au si rolul de a intari sistemul imunitar. Prebioticele sunt fibre alimentare, sau polizaharide cu hidroliz parial, prezente in anumite alimente n stare naturala sau adaugate ca aditivi. Aceste substane nu sunt digerate, astfel incat ajung la nivelul colonului, unde exist microorganisme aparinnd exclusiv florei utile, capabile s se hrneac i s se dezvolte pe seama acestor compui. nmulirea bacteriilor intestinale utile, este un fenomen cu aciune nhibant asupra germenilor patogeni. Combinarea probioticelor cu prebioticele duce la un compus mult mai functional datorita actiunii sinergice ale celor doua elemente, acesta fiind denumit sinbiotic. Carbohidratii (cum ar fi oligozaharidele) au cel mai mare potential prebiotic, dar nu se exclud utilizarea non-carbohidratilor drept prebiotice. Inulina incepe sa fie folosita din ce in ce mai mult in alimente, datorita caracteristicilor sale nutritionale si functionale deosebite. Inulinele stimuleaza cresterea Bifidobacterium sp. in intestinul gros. Inulina creste deasemenea si absorbtia calciuluisi posibil cea a magneziului, fiind promotor al cresterii bacteriilor intestinale Inulina are un impact minim asupra zaharului din sange , putand fi consumata, ca indulcitor, si de diabetici Produsul prezentat in lucrarea de fata, Frutafit , este un exemplu al prezentarii inulinei pe piata, fiind descrise avantajele utilizarii inulinei. Metoda de obtinere a inulinei, expusa in lucrare este simpla si reproductibila la scara industriala. Inulina obtinuta din tuberculi de D. imperialis , comparand parametri de calitate si calitate nutritionala prezinta un compartament excelent. BIBLIOGRAFIE www - wikipedia.org Inulin, 2007 www - solvay-pharma.ro - Boli Gastroenterologie Enteritele, 2007 www - foodnavigator.com, Breaking News on Food & Beverage Development Europe Frutafit inulin & Frutalose FOS: prebiotic dietary fibres, Sensus, 2007 www - jn.nutrition.org The journal of nutrition Inulin and Oligofructose: What Are They?, Kathy R. Niness, 1999 www - raysahelian.com INULIN Fiber, Ray Sahelian,M.D., 2005 www - answers.com Inulin, 2007 www - physicianformulas.com - Inulin (0965), 2007 www - nutraingredients-usa.com Inulin recommendations match efficacy, shows study, Stephen Daniells, 2007

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat PREBIOTICE - INULINA". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.