REFERAT PEDAGOGIE: CREATIVITATEA IN PREGATIREA VIITORILOR INGINERI

Incarcat la data: 27 Mai 2009

Autor: luminita carol

Pret: 50 credite

Formarea viitorilor ingineri educatori a devenit in ultimii ani o preocupare prioritara, mai ales datorita faptului ca un numar din ce in ce mai mare de ingineri au functii de formatori, in invatamntul preuniversitar gimnazial, profesional, liceal - si universitar, sau in activitati educative nonformale. Odata cu intrarea in vigoare a legii invatamntului in forma proprie noului sistem socio-politic din Romnia (1995) pregatirea teoretica si practica in domeniul stiintelor educatiei a celor care doresc sa devina profesori este obligatorie, conform unui curriculum minim standard pentru toate specializarile, la care se adauga cel putin doua discipline optionale. Pentru formarea inginerilor educatori in cadrul Facultatii de Automatica si Calculatoare de la Universitatea Tehnica Iasi, s-a elaborat o strategie de modelare a educatorilor din domeniul tehnic prin activarea creativitatii pe baza curriculum-ului standard, pornind de la urmatoarele premise: - Interesul studentilor universitatii tehnice pentru stiinte aplicate genereaza particularitati de grup sub aspectul stilului cognitiv si al receptivitatii la diferite continuturi teoretice si procedee de predare. - Initierea in stiintele educatiei prezinta interes pentru studentii in inginerie din perspective individuale diferite; in afara de rolul de educator, ei au in vedere si ingineria mijloacelor de invatamnt in directia innoirii aparaturii audio-vizuale, a elaborarii programelor necesare invatarii asistate de calculator s.a. Obiectivul strategic urmarit. Scopul general al curriculum-ului consta in formarea competentelor necesare activitatii didactice in scoli, pe plan teoretic, operational si creator. Definirea obiectivelor prin care acest scop este realizabil se particularizeaza in cadrul fiecarui departament de pregatire a personalului didactic integrat universitatilor mari. Activarea potentialului creativ al studentilor in vederea abordarii creative a rolului de formator este un obiectiv strategic in modelarea viitorilor profesori, conditie a calificarii vocationale. Principalele argumente pe care se sprijina aceasta pozitia sunt: - Din perspectiva politicii educationale trecerea de la invatamntul clasic, puternic formalizat, la cel liber, flexibil, presupune capacitati creative din partea profesorilor, in sensul stimularii si valorizarii particularitatilor individuale ale fiecarui elev, a cultivarii libertatii interioare si a responsabilitatii aferente. - Din perspectiva planificarii muncii instructiv-educative, profesorul este implicat in activitati prin excelenta creative, cum ar fi proiectarea actului educational, inerent rolului in fazele de pregatire a lectiilor, sau cercetarea pedagogica. Probabilitatea implicarii studentilor de formatie inginereasca in cercetarea pedagogica este mare, ei fiind viitori realizatori de mijloace de invatamnt audio-vizuale si informatizate, ca demers individual sau in echipe pluridisciplinare. - Din perspectiva realizarii actului educational, aplicarea adaptata a principiilor teoretice in practica presupune din partea profesorului sensibilitate fata de probleme educative, flexibilitate si spontaneitate, intr-un cuvnt creativitate. Se considera obiectivul realizat atunci cnd se constata implicarea studentului in realizarea unui produs de creatie (nou si cu valoare sociala) in domeniul educatiei. Obiectivele operationale ale strategiei sunt stabilite din perspectiva modelului functional al creativitatii. Acest model releva echivalenta si relatia de compensare dintre procesele cognitive si cele afective in activitatea voluntara de realizare a unui produs creativ. Prin urmare, ponderea obiectivelor cognitive si afectiv-motivationale in formarea viitorilor profesori este echivalenta. in ansamblul curriculum-ului, obiectivele afectiv-motivationale sunt prioritare in studiul temelor aferente disciplinei de psihologia educatiei. Nivelul motivational activat este cel al autorealizarii in rolul profesional din domeniul educatiei, prin constientizarea surselor de satisfactie in rolul de educator si dobndirea elementelor de identitate personala, insemnelor performantei si profesionalismului. Sistemul de evaluare a cunostintelor studentilor stimuleaza implicarea creativa in studiul disciplinelor aferente. Criteriile de performante sunt impuse in primul semestru, dupa care fiecare student trebuie sa aleaga una din urmatoarele modalitati de evaluare: Ev. I Verificarea cunostintelor teoretice si a aplicabilitatii lor in situatii noi, problematice. Aceasta forma de verificare este accesibila neconditionat. Ev. II Evaluarea produselor de creatie realizate in activitati independente, a lucrarilor studentesti in care cunostintele se concretizeaza. Aceasta forma de verificare este accesibila conditionat de o frecventa foarte buna si participare activa la cursuri si seminarii. Structurarea continutului. in conditiile in care bibliografia recomandata este bogata in informatii si acoperitoare pentru o mare diversitate de perspective teoretice de tratare a fenomenului educational, principalele criterii utilizate in selectarea cunostintelor transmise direct studentilor sunt urmatoarele: - Compatibilitatea perspectivei teoretice de structurare a cunostintelor cu stilul cognitiv al studentilor. Prin urmare, predarea se realizeaza din perspectiva abordarii sistemice a personalitatii si procesului de invatamnt, relativ usor accesibil studentilor din facultatile cu profil tehnic. - Utilitatea cunostintelor pentru cercetarea aplicativa in domeniul educatiei, de asemenea in proiectarea si realizarea actului educational. Acest criteriu reduce dimensiunea capitolelor de istoria cunoasterii domeniului psiho-pedagogic si cel de prezentare a diversitatii scolilor teoretice din domeniu si asigura un spatiu mai mare problematizarii devenirii personalitatii, motivarii activitatii de invatare, analizei rolului formativ al elementelor procesului de invatamnt, cunoasterea nivelurilor si a etapelor de pregatire a actului didactic. - Nevoia de autonomie a studentului in realizarea unor sarcini accesibile (referate tematice pe baza de documentare, colectie de situatii didactice/educative problematice pe baza de observatie, experimente naturale). Metodele predominante de predare a disciplinelor de Psihologie si Pedagogie sunt cele de tip demonstrativ si experimental. Cursurile sunt realizate astfel inct sa "arate" diferite moduri de realizare a activitatii didactice frontale : expunerea libera, lectoratul, dezvoltarea schemei vizualizate a unui discurs tematic, prelegerea-problematizare, conferinta (prelegerea de opinie), expunerea conversativa. Seminariile familiarizeaza studentii cu realizarea diferitelor moduri de organizare a activitatii individuale si pe grupuri mici. in forma individuala, studentii realizeaza caracterizari de personalitate (a unor elevi, studenti, profesori, autocaracterizare), proiecteaza secvente de invatare, interpreteaza roluri didactice. Aceiasi studenti, in grupuri mici, realizeaza studii de caz, proiecteaza programe educative si mijloace de invatamnt, evalueaza proiecte de invatare si jocuri de rol. Rezultatele strategiei. Favorabila strategiei elaborate se considera a fi alegerea de catre ct mai multi studenti a evaluarii cunostintelor pe baza produselor activitatii independente (Ev. II). Alegerea arata disponibilitatea pentru o implicare consecventa si de durata in studiu, optiunea pentru o abordare creativa si auto-creativa a rolului de educator, de asemenea increderea in potentialul propriu de performanta in rolul respectiv. Se interpreteaza rezultatele studentilor pe trei niveluri de eficienta a strategiei : A. Nivelul de succes este acela care presupune ca in seria de studiu sa apara cel putin un student cu initiativa unui proiect integral elaborat (problema + solutie + realizare) intr-o activitate suplimentara, liber asumata. B. Nivelul asteptat produsele elaborate (studii, proiecte, roluri, mijloace de invatamnt, s. a.) sa corespunda criteriilor unui produs de creatie prin noutate si valoare. C. Nivelul de baza cel putin 30% din cursanti sa aleaga evaluarea cunostintelor pe baza produselor activitatii independente (Ev. II) si sa rezolve corect temele asumate. Rezultatele obtinute cu doua serii de studenti in perioada 1996-1999 de la Facultatea de Automatica si Calculatoare sunt prezentate sintetic in tabelul de mai jos. SERIA 1996-98 1997-99 TOTAL STUDENTI 25 39 FORMA EVALUARII - Ev.I - Ev. II 9 14 (56 %) 20 19 (48%) LUCRARI INALT CREATIVE 8 8 PROIECTE INITIATE 1 3 Proiectele "nascute" la initiativa studentilor si realizate in activitate independenta suplimentara sunt: "Program de educatie politica pentru elevi de scoala profesionala si liceeni" si aplicatia "Essential", program informatizat de documentare (auto)evaluare. Programul de educatie politica este realizat intr-o abordare individuala, iar aplicatia informatizata este rezultatul initiativei unei echipe formate din trei studenti. Concluzii. Se apreciaza ca proiectul aplicat este adecvat realizarii obiectivului strategic propus. Aproximativ 50% dintre studenti aleg forma de evaluare care permite predictia unei abordari creative a rolului de profesor sau creator de mijloace de invatamnt. 2. Variante ale strategiei pluridisciplinare Strategia pluridisciplinara este aplicata din 1994, de cnd s-au finalizat programele pe baza de experiment. Pentru validarea in timp, in urmatorii doi ani s-au urmarit rezultatele analitic, att dupa criteriul cresterii creativitatii potentiale, ct si dupa criteriul numarului de proiecte/cereri de brevet elaborate de studenti. Dupa 1996, performantele grupelor de studiu s-au urmarit numai dupa cel de-al doilea criteriu. Programul functioneaza in toate cele trei variante la Facultatea de Electrotehnica. Pentru fiecare varianta, componenta teoretico-aplicativa realizata la orele de curs si laborator, ca si secventa de autocunoastere complexa a activitatii de laborator ramn constante; variabile sunt activitatile aferente secventei de antrenament desfasurat la orele de laborator. Nr. crt. Denumirea Curs Laborator 1 Program bazat pe exersarea aptitudinilor (PEA) Ta EA + Ac + Ta 2 Program bazat pe antrenament procesual (PAP) Ta AP + Ac + Ta 3 Program bazat pe diversificarea sistemica (PDS) Ta DS + Ac + Ta Pentru estimarea programelor investigate au fost retinute doar rezultatele subiectilor care au fost att la testarea initiala, ct si la cea finala, cu conditia de a avea o frecventa conform programului de cel putin 80% si 100% cu recuperari. Conditiile de frecventa impuse permit constituirea urmatoarelor grupe de aplicatii: In anul universitar 1994 - 1995 Grupele: 551 - 20 subiecti PEA1 - program bazat pe exersarea aptitudinilor; 553 - 18 subiecti PEA2 - program bazat pe exersarea aptitudinilor; 554 - 16 subiecti PAP1 - program bazat pe antrenament procesual; 552 - 15 subiecti PAP2 - program bazat pe antrenament procesual. In anul universitar 1995 - 1996 Grupele: 552 - 15 subiecti PDS1 - program bazat pe diversificare sistemica; 551 - 15 subiecti PDS2 - program bazat pe diversificare sistemica. In cele ce urmeaza se desemneaza grupele prin simbolurile alaturate pentru a arata de fiecare data si specificul de continut al secventei de antrenament aferent programului. Creativitatea manifesta s-a concretizat in proiectarea si elaborarea unor cereri de brevet de catre studenti pe teme propuse de ei. Se prezinta integral lista lucrarilor elaborate pe grupe . Grupa PEA1: Lista tematica a cererilor de brevete 1. Pom de iarna ecologic (2 persoane). 2. Burghiu monomotor (individual). 3. Pompa motoare electromagnetica (individual). 4. Metoda de antrenare a unei osii motoare (individual). Grupa PEA2: Lista tematica a cererilor de brevet 1. Dispozitiv de tras perdele (2 persoane). 2. Dispozitiv de ridicat fnul pentru stivuire (2 persoane). 3. Pom de iarna ecologic (2 persoane). 4. Dispozitiv electronic pentru optimizarea functionarii bobinei de inductie (individual). 5. Metoda si dispozitiv pentru detectarea curgerilor fluidelor prin conducte (individual). 6. Instalatii pentru cojirea oualor fierte (individual). Grupa PAP1: Lista tematica a cererilor de brevet 1. Dispozitiv semiautomat (3 persoane). 2. Manipulator cu cinci grade de libertate (individual). 3. Dispozitiv de siguranta contra inundatiilor (individual). 4. Manipulator cu patru grade de libertate (individual). 5. Galeata termoizolanta (individual). 6. Aparat de masura si control al inclinarii suprafetelor (individual). Proiect 1. Dispozitiv semiautomat pentru spalat pahare (colectiv - 3 pers.). 2. Instalatie de calcat (colectiv - 2 pers.). 3. Automat de facut clatite (colectiv - 3 pers.). Grupa PAP2 : Lista tematica a cererilor de brevet 1. Dispozitiv de actionare (colectiv - 3 pers.). 2. Tacm pentru spaghete (individual). 3. Dispozitiv reglabil pentru transportat televizorul (individual). 4. Stabilizator de turatie pentru casetofoane (individual). 5. Sistem de actionare a jucariilor (colectiv - 2 pers.). 6. Dispozitiv pentru pornirea usoara a motoarelor Diesel (individual). Proiect 1. Dispozitiv pneumatic de actionare a jucariilor (colectiv - 3. pers.). 2. Dispozitiv de actionare a jucariilor (individual). Grupa PDS1 : Lista tematica a cererilor de brevet 1. Calorifer electric mobil (individual) 958/96. 2. Economizor pentru oala de gatit (individual) 929/96. 3. Dispozitiv de protectie adaptativ selector (individual) 922/96. 4. Dispozitiv de protectie a consumatorilor mono- si trifazati (individual) 920/96. 5. Element fuzibil de joasa tensiune de mare putere de rupere si posibilitate de comanda reglabila (colectiv - 2 pers.) 917/96. 6. Element fuzibil de joasa tensiune de mare putere de rupere cu explozibil (colectiv - 3 pers.) 934/96. 7. Dispozitiv cu utilizare multipla si accesorii pentru uscatorul de par (individual) 946/96. Grupa PDS2: Lista tematica a cererilor de brevet 1. Recipient cu capacitate variabila (individual) 932/96. 2. Pistol portscula semimanual (colectiv - 3 pers.) 944/96. 3. Penseta cu actionare indirecta (individual) 948/96. 4. Sistem audio complex (colectiv - 3 pers.) 995/96. 5. Ondulator de par cu abur (colectiv - 3 pers.) 952/96. Valorile creativitatii manifeste concretizate in numarul proiectelor si/sau cererilor de brevet elaborate de studenti pe parcursul sau in urma parcurgerii programului arata ca frecventa lucrarilor pe grupe oscileaza intre 4 si 9, cu distributie simetrica in jurul unei valori medii de 6 - 7; frecventa inventatorilor oscileaza intre 5 si 16, cu o distributie asemanatoare. in total au fost realizate 39 de lucrari din care 23 in abordare individuala si 16 in echipe de 2 - 4 studenti. Din totalul de 99 de persoane, 65 s-au implicat in realizarea unor inventii, de la faza de sesizare si definire a problemei (primele operatii din etapa de pregatire a unei inventii) la cea de proiectare a noii solutii si finalizarea (redactarea) cererii de brevet. Interpretarea analitica a datelor arata influenta programelor de initiere in creatologie, specifice strategiei pluridiciplinare, asupra aptitudinilor creative, de asemenea randamentul, coeficientul de risc si productivitatea acestora pe grupe. Randamentul programului - se calculeaza prin raportarea cresterii de creativitate potentiala realizata la cresterea posibila. De exemplu, o grupa formata din 15 subiecti putea obtine la evaluarea initiala maximum 150 puncte, dar a obtinut doar 110; inseamna ca era posibila o crestere de 40 puncte (crestere 100 %) din care s-au realizat 29 puncte, suma rezultatelor finale = 139. Randamentul programului va fi : 29x100/40 = 72,5%. Coeficientul de risc al programului - se calculeaza prin raportarea diferentelor negative la cele pozitive. Exista doua alternative posibile, anume cea a raportarii rezultatelor sau a numarului de subiecti. De exemplu, intr-un grup de 15 subiecti, doua persoane realizeaza o performanta mai scazuta la testarea finala dect la cea initiala; suma diferentelor negative pe grup este de -2 puncte, iar a cresterilor de 39 puncte. Daca se iau in considerare rezultatele obtinute, coeficientul de risc va fi de |-2|/39 = 0,05, pe cnd prin raportarea numarului de persoane se obtine valoarea 2/13 = 0,15. Deoarece se considera ca prevenirea riscului educational si cultivarea performantei trebuie sa fie la fel de importante, se lucreaza cu coeficientul mai sever. Creativitatea manifesta va fi urmarita doar dupa criteriul productivitatii, in activitatea didactica unde accentul se pune pe aspectul potential mai degraba dect pe cel manifest (I. Nicola, 1994), criteriile originalitatii si valorii sociale pot fi amnate. Productivitatea grupei poate fi evaluata ca procent al studentilor "inventatori" din efectivul formatiei de studii. Evaluarea variantelor de program. Sporul de potential creativ cel mai crescut se realizeaza prin programul bazat pe antrenament procesual si la mica diferenta de cel al exersarii aptitudinilor. Sub aspectul creativitatii potentiale, randamentul maxim se obtine prin programul bazat pe antrenament procesual urmat indeaproape de cel realizat prin diversificare sistemica si exersarea aptitudinilor. Coeficientul de risc evolueaza intre valorile .03 - .08, nesemnificativ pentru programele studiate (sub 1%). Productivitatea programelor sub aspectul creativitatii manifeste se inscrie in limita dintre 36 - 93%. Programul de exersare a aptitudinilor prezinta o productivitate de 36% (cea mai mica dintre programele studiate) cu abaterea standard a valorilor de 7%, ceea ce inseamna ca in 68% din aplicarile ulterioare ne putem astepta la o productivitate de peste 25%. Efectele programului se vor materializa in produse de creatie concrete la peste un sfert dintre participanti. Programul de antrenament procesual are o productivitate de 93%, cu valoarea abaterii standard a procentului de 4%. Este cel mai eficient program sub aspectul creativitatii manifeste; permite o anticipare a actualizarii creativitatii potentiale la aproximativ 75% din participantii la program, la aproape toate aplicarile ulterioare (98%). Programul de diversificare sistemica are o productivitate de 71,5% si abaterea standard a procentului de 8%. Probabilitatea concretizarii creativitatii potentiale in produse de creatie este de aproape 50% in 98% din aplicarile ulterioare. Toate programele se inscriu in performantele anticipate pe baza rezultatelor din faza experimentala, productivitatea creativitatii manifeste fiind de peste 30% de fiecare data. O prima problema care se pune in cazul proiectarii unei strategii de activare a creativitatii este cea a valorii intrinseci a fiecarui program, functie de continutul secventei variabile, respectiv activitatea de exersare a aptitudinilor, antrenamentul procesual, sau diversificarea sistemica. Strategia pluridisciplinara de initiere in creativitate genereaza un spor similar de potential creativ global, in toate programele in care se concretizeaza secventa de antrenament (deoarece diferentele dintre variantele de program sunt interpretabile ca fiind statistic nesemnificative). Similitudinea efectelor asupra creativitatii potentiale globale nu exclude diferentele. Acestea se manifesta, in principal, in evolutia aptitudinilor creative componente. Astfel, PEA structureaza si dezvolta elaborarea si flexibilitatea, PAP are efecte net superioare asupra originalitatii dect celelalte programe, iar PDS favorizeaza fluiditatea. Aceste constatari servesc ca si criteriu de alegere a uneia dintre variante, atunci cnd realizarea activitatii didactice are in vedere modelari structurale ale configuratiei psihice creative. Asemenea obiective sunt particulare pregatirii pentru anumite functii ingineresti prin programe de perfectionare sau specializare; in activitatea didactica universitara curenta este specifica anului VI de studii aprofundate prin care se pregatesc ingineri pentru cercetare, didactica universitara, management de nivel. Interpretarea statistica arata ca programul bazat pe exersarea aptitudinilor este semnificativ diferit de celelalte programe dupa criteriul productivitatii, fiind mai slaba. Constatarea permite cunoasterea unor repere pentru alegerea celui mai potrivit program in raport cu obiective speciale prioritar urmarite. Ca atare, pentru dezvoltarea creativitatii manifeste nu se recomanda alegerea programului bazat pe exersarea aptitudinilor. Cel mai sigur si eficient in acest scop este PAP; insa, sub aspect organizatoric este cel mai restrictiv: datorita specificitatii tematice a grupurilor de creatie mobilitatea intre grupe este exclusa (studentii nu pot efectua laboratorul cu alta grupa), de asemenea secventele succesive de antrenament parcurse de aceeasi grupa sunt nerepetabile (nu sunt posibile recuperari individuale de laborator). PAP si PDS sunt echivalente sub aspectul productivitatii creativitatii manifeste. in actiuni cu obiective speciale, PAP se va utiliza pentru rezolvarea creativa a unor probleme date, iar PDS pentru gasirea oportunitatilor de cercetare - cautare si definirea unei probleme.

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT PEDAGOGIE: CREATIVITATEA IN PREGATIREA VIITORILOR INGINERI". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandale casual dama ECCO Touch Plateau (Negre) Sandalele ECCO Touch Plateau sunt confectionate din piele moale cu detalii metalice(tinte). Sunt...