REFERAT PSIHOLOGIA COPILULUI: DEZVOLTAREA TIMPURIE

Incarcat la data: 10 Decembrie 2008

Autor: Dimitriu Maria-Aura

Pret: 80 credite

3,5 (2 review-uri)
DEZVOLTAREA TIMPURIE (0-3 ANI) I. Dezvoltarea fizica si motorie: ( a) cresterea; b) mersul; c) prehensiunea; d) coordonarea ochi-mana-ochi ) II. Dezvoltarea cognitiva: ( a) perspectiva clasica: substadiile senzorio-motorii - J. Piaget; b) noi cercetari ) III. Aspecte ale dezvoltarii afective: ( a) calendarul expresivitatii - C. Izard; b) problematica atasamentului si a privarii afective - R. Spitz, J. Bowlby, M. Ainsworth ) I. DEZVOLTAREA FIZICa sI MOTORIE a) Procesele de crestere (aspectele cantitative ale dezvoltarii) si cele de maturizare (aspectele calitative) implicate in dezvoltarea fizica sunt guvernate de legi a caror actiune incepe inca din etapa prenatala: principiul cefalocaudal/podal, principiul proximodistal, principiul diferentierii si integrarii. in cazul cresterii corporale, principiul cefalocaudal poate fi foarte bine ilustrat la nivelul componentelor. Regula 2-3-4-5 indica de cate ori se maresc principalele elemente ale structurii corporale a nou-nascutului (capul, trunchiul, bratele, picioarele) pana la atingerea standardului adult (vezi figura nr. 1). Figura nr. 1 Diagrama cresterii medii in lungime a corpului, cu unele repere ale greutatii si a rapoartelor segmentelor cefalic/talie, inferior/superior (dupa serban Cretu, Copilul sanatos si bolnav, Ed. Scrisul Romanesc, 1976, p. 19) Se poate observa ca elementele care au avut de "pierdut" in etapa anterioara, recupereaza, ca proportii, pe parcursul anilor de crestere (0-20/22 ani). si sub aspectul gradientilor de crestere, cuantificarea numerica este usor de retinut. in primul an de viata, fata de reperele de la nastere, cresterea in lungime este cu 1/3 mai mare (?50 cm - ? 70 cm), iar in greutate de 3 ori mai mare (?3 kg - ? 9 kg). in al doilea an este de subliniat ca, la capitolul lungime, copilul ajunge la 50% din talia sa de viitor adult. Mai corect, respectand variabilitatea pe criteriul sex, este vorba de 49,5% in cazul baietilor si 52,8% in cazul fetelor. Evident ca aceste repere sunt valabile in cazul unei cresteri normale, negravate de factori perturbatori (malnutritie, dereglari hormonale, accidente, carenta afectiva etc.). Pe fundalul unei variabilitati interindividuale semnificative, primii trei ani nu aduc diferente notabile intre baieti si fete in privinta standardelor de crestere (vezi tabelul din figura nr. 2). varsta1 an2 ani3 ani B74 cm 9,400 kg84 cm 12 kg92 cm 14 kg F74 cm 9,200 kg83 cm 11,800 kg92 cm 13 kg Figura nr. 2 - Valori orientative ale inaltimii si greutatii in primii ani ai dezvoltarii In ceea ce priveste cresterea in inaltime, aceasta nediferentiere a gradientilor anuali se mentine pana la pubertate (vezi figura nr. 3). Figura nr. 3 Anii cresterii. Comparatie baieti - fete Este insa de subliniat existenta diferentelor la capitolul componentelor biochimice si morfologice. Inca din aceasta etapa de varsta, corpul baietilor prezinta diferente semnificative in continutul de apa si tesut muscular, superioare fata de fete, si a stratului adipos mai redus decat la fete. La aceste deosebiri naturale timpurii se adauga influentele educative si culturale diferentiatoare (alimentatie, tipul de activitate, practicile sportive etc.) care adancesc, in timp, aceasta variabilitate. Spre pilda, in structura adulta a masei corporale, tesutul muscular ocupa 40% la barbati si 24% la femei. insa, in cazul unui regim si antrenament special, impus de tipul activitatii (maratoniste, balerine etc.), variabilitatea scade, aceste femei incadrandu-se in parametrii corespunzatori dezvoltarii medii a tesutului muscular la barbati. Cefalocaudalitatea guverneaza si maturizarea motrica. Una dintre cele mai ilustrative dovezi este instalarea dinspre cap spre picioare a controlului musculaturii. Formele primare sunt localizate in zona fetei (la cateva zile - ochi, buze, pana la 3 luni - ansamblul fetei), ca, intre 3-6 luni, sa vina randul capului, gatului si umerilor. intre 6-9 luni trunchiul si bratele fac progresul de coordonare, iar in ultimul trimestru al primului an este momentul "extremitatilor" - mana, picior, degete. Aceasta maturizare fiziologica are repercusiuni in instalarea treptata a controlului pozitiei capului, trunchiului si membrelor, ceea ce se reflecta in achizitiile posturale. Figura nr. 4 sintetizeaza etapele celor doua capacitati: redresarea elementelor corporale si rotirea lor. redresare rotire axiala nou nascut3 luni 4 luni si jumatate 6 luni 8 luni 11 luni Figura nr. 4 In cazul controlului treptat al motricitatii intervine si principiul proximodistal. O buna ilustrare o ofera activarea treptata a articulatiilor celor doua perechi se membre. Pentru brate ordinea este: umar, cot, incheietura, iar in cazul picioarelor: sold, genunchi, glezna. Consecintele sunt evidente in cronologia pattern-urilor de apucare si deplasare specifice micii copilarii. In ceea ce priveste actiunea principiului diferentierii si integrarii ea se traduce in trecerea de la reactii motorii globale, necoordonate, intense si nespecifice la forme delimitate, coordonate, mai putin intense si specifice. Astfel, la aceeasi situatie, in etape de dezvoltare diferite, raspunsul este diferit. Spre pilda, o ghetuta stramta va induce la nou-nascut si bebelusul de cateva luni o reactie motorie generalizata (tot corpul) intensa. Fiind nespecifica sunt necesare efortul si imaginatia anturajului adult pentru a "o citi" corect. intr-o etapa ulterioara, o data cu controlul articulatiei soldului, ghetuta cu probleme va fi semnalata doar prin miscarea piciorului in cauza. Apoi este posibila doar agitarea labei piciorului si/sau interventia altui plan, cel simbolic: "picior, au!"/buba picior!". Ca si in alte planuri ale dezvoltarii, orice noua achizitie motorie este inglobata structurilor anterioare pe care le consolideaza dar le si restructureaza. Desi depasite, unele conduite motorii pot reveni ca forme reziduale, securizante, mai ales in etapa formarii unei noi achizitii. Spre pilda, mersul biped nu scoate din uz mersul in patru labe pe care un copil il poate activa in cazul urcarii unor trepte. La nivelul simtului comun ne scapa adesea perceperea complexitatii presupusa de conduite motorii cotidiene. Familiarul tinde sa ecraneze complexitatea. Or, dezvoltarea motricitatii copilului este o buna provocare pentru constientizarea acestui fapt. TEMa Estimati cate abilitati motorii primare sunt implicate in performanta unui copil de a bea singur dintr-o cana. Enumerati-le. In aceasta etapa a dezvoltarii, motricitatea are o dezvoltare rapida si impresionanta. A avut si inca mai are un statut privilegiat in urmarirea si diagnosticarea normalitatii dezvoltarii. Cele mai reprezentative achizitii ale etapei sunt mersul si prehensiunea . b) Mersul cunoaste o prima forma de organizare specific umana spre sfarsitul primului an de viata. Pentru aceasta sunt necesare doua serii de achizitii. Pe de o parte, cele care privesc controlul posturii (mentinerea capului si trunchiului, pozitia asezat si in picioare etc.) si, pe de alta parte, cele vizand controlul miscarilor si deplasarii (intoarcerea corpului, tararea, mersul in patru labe in varianta genunchi/maini si cea talpi/maini etc.). Aceste achizitii respecta o succesiune anume, chiar daca varstele cronologice ale aparitiei fiecarei achizitii prezinta variabilitati interindividuale sau interculturale. Unele achizitii premergatoare mersului pot lipsi din repertoriul unui copil, dar ordinea generala este standard. Procentul absentelor pe tipuri de conduite poate fi urmarit in figura nr. 5. Figura nr. 5 Absenta unor achizitii prelocomotorii in lotul de copii studiat de Largo, 1993 (apud. H. Lehalle, D. Mellier, Psychologie du dveloppement, Dunod, Paris, 2002, p. 74) Succesiunea achizitiilor pre si post locomotorii, a varstelor medii de aparitie pentru culturile de tip occidental si variabilitatea normala sunt cuprinse in tabelul din figura nr. 6. in al doilea an, copilul isi continua si rafineaza progresele. Noi achizitii il propulseaza spre statutul de persoana care si-a automatizat aceasta capacitate. Performantele se diversifica. Apar: ? mersul lateral (16 luni); ? mersul cu spatele (17 luni); ? statul intr un picior (20 luni); ? urcatul biped al scarii (24 luni); ? mersul pe varfuri (30 luni); ? parcurgerea unei distante de 2 3 m intr-un picior (49 luni). Este interesanta perspectiva interculturala vizand educatia motrica. Referitor la incurajarea capacitatilor prelocomotorii (taratul, mersul in patru labe etc.), modelul traditional japonez da un raspuns negativ. Cel mexican vine chiar cu practici de descurajare a acestor comportamente, date fiind pericolele suplimentare care ii pandesc pe copiii care se deplaseaza. in practicile africane traditionale, educatia motorie este incurajata si o serie de exercitii premerg instalarea acestor capacitati. Este cotidian ca bebelusul sa fie ridicat de timpuriu cu sustinere bimanuala, sa fie tinut cu capul in jos, sa fie ridicat cu sustinere la nivelul capului, sa fie tinut in pozitie verticala cu sustinere in zona mediana si cu eliberarea membrelor (in gropi speciale, cu corpul infasurat in zona mijlocului si fixat prin acest colac de peretii gropii). intrebate de ce fac acest gen de exercitii, mamele africane raspund ca doresc sa aiba copii frumosi si sanatosi (vezi caseta de la p. 6). Dezvoltarea motorie concretizata in primii pasi si aparitia conduitei locomotorii autonome prezinta semnificatii speciale pentru ansamblul ontogenezei. Aceasta achizitie este premisa pentru alte capacitati importante: intentionalitatea, initiativa, autonomia personala. Mersul este un atu major in cucerirea spatiului fizic si social, cat si pentru accesul la noutate. Toate planurile dezvoltarii sunt astfel impulsionate de achizitiile din etapa "pasilor sovaitori". c) inca inainte de a se naste copilul poseda reflexul prehensiunii. Cat timp este necesar pentru ca acest act motor sa devina un comportament intentionat? Ce achizitii si forme tranzitorii sunt prezente? Care sunt primele secvente ale unei dezvoltari complexe care face din mana unul dintre cele mai rafinate si eficiente instrumente? Sa nu uitam ca mana este, deopotriva, organ al actiunii , dar si al sensibilitatii, ca este implicata in exprimarea gandului si afectivitatii, ca este, pentru o buna vreme, principala expresie a inteligentei senzorio-motorii. Nu este de mirare ca psihologia mainii a trezit curiozitatea specialistilor. Este demn de admiratie faptul ca un prim tratat care ii este dedicat apartine unui psiholog roman (N. Vaschide, 1874-1907). in ceea ce priveste comportamentul de prehensiune si cel de manipulare a obiectelor, primul an de viata reprezinta o etapa de achizitii fundamentale, diversificate mai ales pe linia eficientei. Analiza acestor comportamente vizeaza evaluarea dezvoltarii motrice a doua planuri: miscarea bratului (ceea ce reprezinta 75% dintr-un comportament de prehensiune) si ajustarea mainii pentru apucarea obiectului. Fiecare dintre cele 2 planuri are un traseu de evolutie precis determinat, cu cate 3 forme succesive speciale. Pentru brat acestea sunt: baleiajul - miscarea din umar, posibila dupa 5-6 luni prin instalarea controlului voluntar la nivelul acestei articulatii; miscarea parabolica - din cot (dupa 6-7 luni); miscarea directa - din incheietura pumnului(dupa 8 luni). Functionalitatea mainii parcurge si ea 3 stadii speciale (vezi figura nr. 8): apucarea cubito-palmara a obiectului (a - 5-6 luni); cea digito-palmara (b,d - 6-7 luni) si cea radio-digitala sau in penseta (c,e,f,). Aceasta are 2 forme: forma inferioara (c,e - 7-8 luni) si cea superioara (precisa, numita si penseta superioara, f - dupa 9 luni). Figura nr. 8 i) axele mainii; ii) fazele prehensiunii in cazul unor obiecte cu marimi diferite Cele 3 etape se combina, astfel ca in evolutia prehensiunii apar urmatoarele 3 forme: miscare prin baleiaj si apucare cubito-palmara - 5-6 luni; miscare parabolica si apucare digito-palmara - 7 luni; miscare directa cu apucarea in penseta - dupa 8-9 luni. La nivelul mainii abilitatea de apucare evolueaza dinspre palma spre degete, iar la nivelul degetelor - dinspre degetul mic spre cel mare. Pana la 5-6 luni, copilul actioneaza doar cu o singura mana. Cele 2 brate nu sunt inca independente; bratul liber "tine" cumva isonul actiunii principale initiate de perechea sa. Dupa 7-8 luni, cand cele 2 brate isi castiga independenta, poate aparea comportamentul de transfer al unui obiect dintr-o mana in alta sau diferentierea activitatii celor doua maini: una tine obiectul, cealalta il exploreaza. Dupa 10 12 luni incep sa apara semnele lateralitatii la nivelul utilizarii mainii. Dupa 13-18 luni activitatile manipulatorii se diversifica. Apare actiunea cu doua obiecte (pune un cub peste altul, introduce un obiect in altul).

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT PSIHOLOGIA COPILULUI: DEZVOLTAREA TIMPURIE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Sutien Triumph Julia Light Beige Sutien Triumph Julia Light Beige Sutien bej deschis cu detalii din dantela, armatura si bretele ajustabile. 48% poliamida, 44%...
Chiloti Triumph Anna Dark Blue Chiloti Triumph Anna Dark Blue .. 82% poliamida, 18% elastan
Chiloti Triumph Erin Dark Beige Chiloti Triumph Erin Dark Beige .. 82% poliamida, 18% elastan