Introducere in studiul comportamentului uman - determinantii interni ai comportamentului

Viata psihica, notiunea de sistem psihic; natura psihicului

Psihicul este o modalitate prin care omul exista ca fiinta in acelasi timp biologica si sociala. El ii asigura omului adaptarea la conditiile mediului prin conduite care depind atat de schimbarile mediului cat si de conditiile interne ale acestuia.

Poate fi definit ca reflectarea subiectiva a obiectelor si a fenomenelor externe si  a relatiilor dintre ele.
Structura psihicului: Psihicul se manifesta prin : procese psihice (gandirea, memoria, imaginatia, etc)
- stari psihice (dispozitie buna, rea, constiente , inconstiente)
- insusiri psihice (stari temperamentale, trasaturi de caracter, etc).

Psihicul nu poseda nici o proprietate substantiala (greutate, volum, miros, densitate, etc), ci ramane de natura ideala; este o entitate de ordin relational, comunicational, informational.

Formele (ipostazele) vietii psihice:
Modelul topografic - Freud
 

-constientul, subconstientul, inconstientul
Constiinta este una dintre cele mai importante nivele de organizare a vietii psihice (pentru ca este nivelul superior de dezvoltare). Ea este rezultatul conditiilor social –istorice de formarea omului in cadrul activitatii de munca, care se afla permanent in comunicare cu alti oameni. Deci este “un produs social”.
 

Constiinta are o organizare de tip logic si rational, concretizat prin functiile de cunoastere, orientare spre scop, de autoreglaj voluntar.
 

Exista doua feluri de constiinta: una implicita, primitiva, nediferentiata (care apare si la animalele superioare) si una reflexiva, constiinta de sine, spceifica doar omului.