Referat de psihologie. Uniunea Europeana

Uniunea Europeana CUPRINS: INTRODUCERE..........................2 CAP.1DIMENSIUNILE INTEGRARII..................5 1.1DIMENSIUNEA POLITICA..................5 1.2DIMENSIUNEA ECONOMICA..................6 CAP. 2COSTURILE INTEGRARII..................11 2.1TIPOLOGIA COSTURILOR INTEGRARII............11 2.2PARTICIPAREA ROMANIEI LA INSTITUTIILOR EUROPENE....13 2.3IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI ROMANESC.........15 2.3.1AGRICULTURA....................16 2.3.2INDUSTRIA........................17 2.3.3CERCETAREA......................18 2.3.4PIATA FORTEI DE MUNCA...............19 2.3.5ARMONIZAREA CRITERIULUI ECONOMIC.........20 CAP. 3SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE PENTRU ADERARE.......23 3.1INSTRUMENTELE PRE-ADERARE...............23 3.1.1PHARE..........................24 3.1.2ISPA.........................27 3.1.3SAPARD.......................29 CAP. 4STUDII DE CAZ.......................30 STUDIUL 1 Strategii de politica monetara si curs de schimb in contextul aderarii Romaniei la UE............................30 STUDIUL 2 Implicatiile adoptarii acquis-ului comunitar asupra controlului financiar in Romania...............................34 STUDIUL 3- Fenomenul migrationist din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana..............................36 CONCLUZII..............................41 BIBLIOGRAFIE............................49 INTRODUCERE Uniunea Europeana Aparitia Comunitatilor Europene are la baza declaratia ministrului francez de externe Robert Schuman, care la data de 9 mai 1950 a prezentat un plan, pus la punct impreuna cu Jean Monnet, comisar al planului de modernizare a Frantei de dupa razboi. Planul Schuman a devenit realitate la 18 aprilie 1951 prin semnarea la Paris, de catre 6 tari europene (Belgia, Olanda, Luxemburg, RF Germania, Franta, Italia) a Tratatului instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (CECO), care a intrat in vigoare la 23 iulie 1952. Prin urmare, Uniunea Europeana este rezultatul procesului de cooperare si integrare care a inceput in anul 1951, intre cele sase tari europene fondatoare. Dupa cincizeci de ani in care au fost patru valuri de aderare, respectiv: - 1973: Danemarca, Irlanda si Regatul Unit; - 1981: Grecia; - 1986: Spania si Portugalia; - 1995: Austria, Finlanda si Suedia, Uniunea Europeana are astazi cincisprezece state membre si se pregateste pentru a cincea extindere, de data aceasta catre Europa Centrala si de Est (Bulgaria, Republica Ceha, Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Cipru si Malta). Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relatiile dintre statele membre si intre popoarele acestora, intr-o maniera coerenta, avand drept suport solidaritatea. Principalele obiective sunt: - promovarea progresului economic si social (piata unica a fost instituita in 1993, iar moneda unica a fost lansata in 1999); - sa afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internationala (prin ajutor umanitar pentru tarile nemembre, o politica externa si de securitate comuna, implicare in rezolvarea crizelor internationale, pozitii comune in cadrul organizatiilor internationale); - sa instituie cetatenia europeana (care nu inlocuieste cetatenia nationala dar o completeaza, conferind un numar de drepturi civile si politice cetatenilor europeni); - sa dezvolte o zona de libertate, securitate si justitie (legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor); - sa existe si sa se consolideze in baza dreptului comunitar (corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene, impreuna cu tratatele fondatoare). In conducerea Uniunii Europene sunt implicate cinci institutii: Parlamentul European (ales de catre popoarele statelor membre), Consiliul (reprezentand guvernele statelor membre), Comisia (executivul si organismul cu drept de a initia legislatie), Curtea de Justitie (care asigura compatibilitatea cu dreptul comunitar), Curtea de Conturi (responsabila de controlul folosirii fondurilor comunitare). Aceste institutii sunt sprijinite de alte organisme: Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor (organisme consultative care acorda sprijin ca pozitiile diferitelor categorii sociale si regiuni ale Uniunii Europene sa fie luate in considerare), Avocatul Poporului in Uniunea Europeana (care se ocupa de plangerile cetatenilor cu privire la administratia la nivel european), Banca Europeana de Investitii (institutia financiara a UE) si Banca Centrala Europeana (raspunzatoare de politica monetara in zona euro). mistea au fost pa valuri de aderare: Simbolurile Uniunii Europene Drapelul european este albastru, cu 12 stele. A fost adoptat initial de catre Consiliul Europei, in 1955, si a devenit drapelul oficial al Comunitatii Europene in mai, 1986. Numarul stelelor nu are legatura cu numarul statelor membre; ele formeaza un cerc si sunt dispuse precum orele pe cadranul unui ceas, simbolizand plenitudinea si perfectiunea. Imnul european, adoptat in iunie 1985 de catre Consiliul european de la Milano, este "Oda bucuriei", preludiul celei de-a patra parti a Simfoniei a IX-a de Beethoven. Moneda unica europeana Euro a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1999 si a inceput sa fie distribuita, in bancnote si monede, in toate statele membre UE, incepand cu 1 ianuarie 2002. Sigla monedei este litera inspirata din litera greceasca epsilon si de prima litera a cuvantului Europa, iar cele doua linii paralele simbolizeaza stabilitatea. Din mai 2000, Europa are si o deviza "Unitate in diversitate" Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana reprezinta pentru intreaga societate romaneasca un obiectiv strategic de maxima importanta, fiind sustinut in mod constant de toate institutiile statului, precum si de fortele politice parlamentare, de societatea civila in general. Realizarea reformei si dezvoltarea Romaniei pe principiile economiei de piata impun, printre altele, o larga deschidere in economia mondiala. Apropierea geografica, complementaritatea si potentialul economic, fac din U.E. principalul partener comercial al tarii noastre. Romania are legaturi traditionale cu Uniunea Europeana, fiind printre primele tari din Europa de Est care, inca din anii 70, a avut un cadru juridic bine definit in relatiile cu C.E.E. ,iar in 1980 a procedat la recunoasterea de facto" a acestei grupari economice (la acea data), prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte Romania -C.E.E.. Acordul de Asociere al Romaniei la U.E. (Acordul European), semnat la 1 februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995, statueaza cadrul juridic si institutional al raporturilor romano-comunitare, avand ca obiectiv fundamental pregatirea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Cererea oficiala de aderare a Romaniei la U.E. a fost inaintata la 22 iunie 1995 . Obiectivele majore ale Romaniei in vederea integrarii in structurile comunitare vizeaza : -consolidarea sistemului politic si a institutiilor democratice; -crearea unui climat economic si social care sa ofere maximum de satisfactie si beneficii cetatenilor ei; -eficientizarea structurilor si mecanismelor economiei de piata; -intarirea cooperarii politice, economice si culturale cu statele membre ale U.E. ; -consolidarea statutului Romaniei pe scena europeana si internationala. Pentru Romania, integrarea in U.E. nu inseamna doar indeplinirea unui set de criterii politice si economice sau negocierea unor capitole de acquis comunitar. Pentru noi, integrarea inseamna sansa dezvoltarii moderne si a dobandirii de performante, de bunastare si de securitate sporita. Negocierile cu U.E. au contribuit la modernizarea legislatiei, la consolidarea institutionala, la impulsionarea reformelor in diferite sectoare economice si sociale. CAP.1 DIMENSIUNILE INTEGRARII 1.1 DIMENSIUNEA POLITICA Securitatea in Europa de sud-est, ca tip de securitate colectiva, va fi rezultatul raportului dintre resursele de insecuritate locale, regionale, zonale si chiar continentale, care pot apare sub forma riscurilor, amenintarilor, pericolelor, sfidarilor si agresiunilor neconventionale, ce se manifesta in toate dimensiunile ei ( politica, economica, militara, culturala, juridica, spirituala ) si interesele statelor, regiunilor, zonei si general europene. Pentru securitatea fiecarui stat si realizarea securitatii colective in regiunile si in zona sud-est europeana, la inceput rolul cel mai important l-a jucat dimensiunea sa politica. In acest sens mai sunt inca multe de facut si de perfectionat la nivelul statului, puterii sistemelor si regimurilor politice pentru instaurarea valorilor europene, precum pluripartidismul si democratia si elaborarea de strategii, planuri si programe in folosul intaririi ordinii constitutionale, respectarii drepturilor omului si dezvoltarii societatii civile. Sistemele politice specifice democratiilor moderne existente deja in cateva state ale Europei de sud-est se caracterizeaza printr-o conducere activa, se manifesta convingator prin institutii reprezentative si prin matricea institutiilor publice. Dezvoltarea politica inseamna dezvoltarea democratiei interne si prin urmare despartirea totala de atitudinile, comportamentele si obiceiurile regimurilor autoritare si a le societatii autarhice. Una din conditiile dezvoltarii democratiei in unele state din regiunea balcanica este consacrarea societatii civile, care are proprietatea de a se autoconstrui si automobiliza. Pentru a consolida democratia si societatea civila implicit, trebuie limitata extensia statului Institutiile informale orizontale ( din spatiul civic ) sunt de fapt cele care duc la multiplicarea relatiilor bazate pe incredere, cooperare si angajare, cele care reduc sansele aparitiei tipului de cenzura politica, coruptiei si relatiilor obscure, creand astfel, conditii de sanctionare a guvernarilor ineficiente sau ostile. Astfel in cazul Romaniei, trebuie subliniate ca succese politice dezvoltarea relatiilor economice cu UE, trecerea de la dolar la euro ca moneda de referinta si faptul ca procesul de privatizare economica a dobandit un ritm mai alert. incepand cu 2002, Romania a reusit reducerea ratei somajului, a inflatiei, respectarea intr-o mare masura, a programelor de reforma si austeritate convenite cu Banca Mondiala si FMI si sporirea rezervelor valutare pana la un nivel dublu fata de 1998. Toate acestea au determinat pe de o parte ridicarea ,, calificativului de tara stabilit de Agentia Moody si a ,, calificativului bancar dat de Japan Credit Rating Agency, iar pe de alta parte crestere insemnata a PIB ului. In acest cadru, sistemul politic romanesc se prezinta mai stabil si mai bine ancorat in relatiile zonale, europene si euroatlantice. In aceste conditii, exista premisele favorabile care sa-i permita Romaniei sa joace un rol politic proeminent la nivel regional si interregional, cu atat mai mult cu cat tara noastra a demonstrat ca este si un producator , nu numai un consumator de stabilitate, ca este un pilon trainic implicat activ in toate structurile regionale de cooperare si securitate si are capacitatea de a-si asuma acest rol. In vederea asumarii rolului de factor de stabilitate si actor de prim-plan a securitatii zonei sud-est europene, Romania va actiona la nivel bilateral si multilateral in primul rand pentru dezvoltarea unei politici coerente, care sa sustina aspiratiile tarii de a exercita un rol de autoritate zonala si regionala prin intarirea relatiilor de cooperare cu tarile din spatiul geografic proxim si participarea activa la toate structurile politice si militare multinationale constituite la niveluri regionale si la cele zonale. In al doilea rand, initierea si sustinerea politica si promovarea unor programe comune cu state din diferite regiuni. Nu in ultimul rand sustinerea statelor din alte regiuni ale zonei in demersurile lor europene si desigur optimizarea capacitatilor de participare a Romaniei la managementul crizelor si la operatiuni in sprijinul pacii. 1.2 DIMENSIUNEA ECONOMICA O alta componenta majora a securitatii nationale si colective este de natura economica. In Europa de sud-est aceasta a constituit si va reprezenta premisa stabilitatii, dezvoltarii, integrarii si cooperarii locale si regionale, fapt pentru care toate statele ii acorda atentia necesara. Avand in vedere situatia economica precara a majoritatii statelor din sud-estul Europei, aceasta abordare procesual-organica se impune cu necesitate nu numai datorita implicatiilor pe termen lung, dar si ca urmare a particularitatilor complexe ale tranzitiei de la o economie centralizata pe plan intern si prioritar regionalizata pe plan extern, la o economie de piata ( in diferite forme ) pe plan intern si prioritar de asociere si partenariat mult mai larg pe plan extern. Noul peisaj geopolitic si geoeconomic zonal obliga Romania alaturi de celelalte tari sa inteleaga actualul si viitorul circuit economic international nu numai ca pe un flux de factori de productie, dar si ca pe un flux de factori de dezvoltare, de cooperare, de colaborare, de stabilitate si de garantii internationale de securitate in toate domeniile si dimensiunile. Avantajele economice ale integrarii Romaniei in U.E. sunt ; -crestere economica; -cresterea investitiilor straine directe, crearea unor noi structuri de productie, care sa permita fabricarea de produse finite cu valoare adaugata mai mare si calitate superioara conform standardelor U.E.; -cresterea economiilor si investitiilor populatiei, micsorarea fiscalitatii, prin politici de impozitare mai relaxate, extinderea pietelor de capital ; -dezvoltarea afacerilor si a sectorului privat, stimularea concurentei (scaderea preturilor) ; -imbunatatirea substantiala a standardului de viata al populatiei. Alaturi de aceste avantaje vor aparea si urmatoarele constrangeri principale : -presiunile concurentiale ale pietei unice ; -competitia dura dintre firmele romanesti si cele din statele membre dezvoltate ; -necesitatea transformarilor tehnologice , toate acestea ducand pe termen scurt la cresterea somajului, odata cu restructurarea intreprinderilor si a unor sectoare industriale. In domeniul agriculturii, pe termen mediu si lung, prin integrare se obtin urmatoarele avantaje: -cresterea productivitatii agricole; -stimularea dezvoltarii exploatatiilor agricole mijlocii si mari; -imbunatatirea accesului produselor agricole pe piata U.E. si disparitia tuturor barierelor comerciale; -incetinirea migrarii fortei de munca din agricultura. Constrangerile in acest sector de activitate vor fi impuse de aplicarea Politicii Agricole Comune (reducerea subventiilor si a preturilor de sprijin) si de Organizatia Mondiala a Comertului in ce priveste comertul agricol (necesitatea respectarii normelor de calitate, igiena si sanatate ale U.E.), reducerea ocuparii fortei de munca din agricultura (prin restructurarea sectorului, prin cresterea productivitatii si atingerea performantei in agricultura ), etc. Accesul la fondurile structurale comunitare va da posibilitatea Romaniei sa dezvolte echilibrat regiunile ramase in urma, sa modernizeze infrastructura de transporturi si de mediu; sa asigure o dezvoltare rurala sustinuta, sa creeze noi oportunitati de ocupare a fortei de munca, mai ales in mediul rural, sa promoveze politici sociale care sa duca la standarde de viata de o calitate superioare. Provocarile potentiale legate de accesul la fondurile structurale ( in calitate de viitor stat membru UE ), tin de capacitatea structurilor institutionale si administrative adecvate, pentru gestionarea acestor fonduri, de posibilitatile autoritatilor centrale si locale, a comunitatilor regionale, de a participa la Cofinantarea proiectelor ce beneficiaza de finantare, de capacitatea administratiei centrale, regionale si locale, de a apela si la alte credite de la BEI, BERD, si alte institutii financiare. Pentru orice cetatean, apartenenta tarii la Uniunea Europeana asigura o imbunatatire continua a calitatii vietii, prin asigurarea unor standarde inalte in ceea ce priveste sanatatea, protectia sociala, siguranta la locurile de munca, protectia mediului, etc. Cetatenia europeana confera dreptul de a calatori, a munci sau a se stabili in orice stat membru. Un cetatean al unui stat membru poate vota si chiar candida in statul de rezidenta in alegerile locale si pentru Parlamentul European. In acelasi timp, toti cetatenii UE au dreptul la protectie consulara si diplomatica, atunci cand viziteaza tarile din afara Uniunii. Romania a orientat pregatirile negocierilor spre capitolele esentiale legate de cele patru libertati fundamentale ( libera circulatie a marfurilor, libera circulatie a serviciilor, libera circulatie a capitalului si libera circulatie a persoanelor). Capitolele abordate au accentuat pregatirea economiei nationale conform standardelor europene, prin crearea unui mediu de afaceri si conectarea la mediul de afaceri international si la Piata Interna a UE. De asemenea, Romania a urmarit abordarea graduala a capitolelor cu impact bugetar major. In anii 2000 2002, asistenta financiara totala a UE, disponibila pentru Romania, se ridica anual, in medie , la 270 milioane euro din programul PHARE, 153 milioane euro din SAPARD si intre 208 si 270 milioane euro pentru ISPA. IMPACTUL EURO ASUPRA ECONOMIEI ROMANESTI in contextul in care pentru majoritatea tarilor vest europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru Romania, al carei comert exterior este orientat in proportie de aproximativ 2/3 catre aceasta piata, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii. Pentru a deveni stat membru al U.E., Romania va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, in care moneda de referinta sa fie EURO, si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E. Avand in vedere perspectivele monedei euro, interesul Romaniei de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit in acest sens, bancile autohtone isi manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite in moneda europeana (EURO), folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate in prezent, valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale. in prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro, fie moneda nationala. Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de drumuri in utilizarea euro. Acestea vor incepe sa opereze in euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel. Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al Romaniei, avand in vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile si exporturile firmelor romanesti. Pana in prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate in dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau exprimate in moneda nationala a acestora. in tranzactiile cu tarile a caror moneda este mai slaba (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzactii se foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E. Romania a pierdut sume mai de bani datorita faptului ca pana acum erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din U.E. al caror curs fluctua. Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar. Pentru inceput, agentii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, sa foloseasca in tranzactiile pe care le efectueaza atat euro, ca moneda de plata, cat si dolarul SUA, ca moneda de consolidare, spunea Mihai Ionescu secretar general al Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din Romania. Euro va reduce costurile pe care firmele le suporta ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot datorita euro se economiseste timp pretios in activitatea de gestiune, disparand necesitatea analizei riscului si a raportului cheltuieli profit pentru fiecare in parte, efectuata de firma. De asemenea, se simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al intreprinderii, nemaifiind necesar sa se tina cont de volatilitatea monedei. O data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari, intreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilor directe. Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor in euro va ajuta firmele romanesti sa isi aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte in tarile de unde pot obtine veniturile cele mai mari. Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru Romania o are si Banca Centrala Europeana, care si-a inceput activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor. CAP. 2 COSTURILE INTEGRARII EUROPENE 2.1 TIPOLOGIA COSTURILOR ADERARII In primul rand, studiile de impact au aratat ca aderarea Romaniei la UE in 2007 este cea mai avantajoasa perspectiva atat din punct de vedere financiar, cat si ca dezvoltare economica, crestere a nivelului de trai si modernizare a tarii noastre decat o aderare intarziata sau un scenariu izolationist. Asadar, daca nu am adera la Uniunea Europeana in 2007, costurile ar fi mult mai mari. Costurile care se vehiculeaza ca fiind ale integrarii, sunt, de fapt, costuri ale modernizarii Romaniei, care a vor fi trebuit realizate oricum, chiar fara sprijin comunitar, in cazul in care nu ne-am fi integrat. Putem spune ca investim in autostrazi pentru ca ne integram, sau ar fi, de fapt, corect, sa spunem ca vrem sa avem drumuri mai bune, care sa contribuie la dezvoltarea economiei si, implicit, la crearea de noi locuri de munca Putem spune ca investitiile pentru reducerea poluarii sau pentru imbunatatirea calitatii apei potabile sunt facute de dragul Uniunii Europene Cred ca ar fi corect sa spunem ca noi insine suntem interesati sa avem o apa mai buna si un mediu mai curat pentru fiecare dintre noi. La fel, cred ca fiecare dintre noi vrem ca toate conditiile igienice sa fie respectate de catre abatoare si fabrici de lapte, pentru a ne garanta siguranta alimentara. Asadar, cea mai mare parte a costurilor considerate ale aderarii sunt legate de imbunatatirea vietii noastre. Acestea ar fi trebuit realizate oricum. Acum, acestea sunt sustinute cu fonduri comunitare. De exemplu, costurile pentru mediu au fost evaluate, pentru urmatorii 20 de ani, la circa 29 de miliarde de euro. Acestea vor fi acoperite din bugetul public central si cele locale, dar si de la bugetele companiilor. In perioada 2005-2025, Romania va aloca anual circa 1% din PIB pentru mediu si transport, iar Uniunea Europeana, 1,7% din PIB-ul Romaniei. Este adevarat ca, la sumele oferite de Uniunea Europeana trebuie sa adaugam si o co-finantare. Aceasta nu inseamna insa contributie la bugetul comunitar, ci este o investitie in proiecte de dezvoltare a Romaniei. Cu siguranta nu ar fi fost mai suportabil pentru populatie daca ar fi trebuit sa facem aceste investitii cu fonduri 100% romanesti. Asadar, contributia Romaniei la bugetul comunitar este de aproximativ 2,5 miliarde de euro in perioada 2007-2009 (800 de milioane in 2007 si cate aproximativ 900 de milioane in 2008, 2009) si nu 5,6 miliarde, cum gresit se vehiculeaza in presa. Co-finantarea nu este contributie la bugetul comunitar. Acesti bani nu pleaca din tara, ci sunt investiti aici, in proiecte pentru modernizarea Romaniei (drumuri, canalizari, modernizari de ferme, intreprinderi, locuri de munca etc.). Dar Romania va primi de la bugetul comunitar, in aceeasi perioada (2007-2009), 11 miliarde de euro, dintre care, 6 miliarde de euro plati, urmand ca restul platilor sa se faca pe masura derularii proiectelor. Probabil ca singurele costuri care pot fi asociate strict integrarii sunt cele legate de crearea unor institutii specifice: de gestionare a fondurilor comunitare, in agricultura etc. Dar beneficiile pe care le aduce acest sistem de management al influxurilor financiare europene sunt exponential mai mari raportate la costuri. Si ar mai fi ceva: costurile monetare care trebuie acceptate, cum spuneam, drept costuri de crestere sau dezvoltare/modernizare, produc efecte pe termen mediu si lung mult amplificate fata de fiecare euro cheltuit. Si, oricum, beneficiile integrarii trebuie evaluate si in planul efectelor non-monetare: modificarea comportamentului economic bazat acum, in mare masura, pe hazardul moral; cresterea competitivitatii tehnologice, economice si comerciale; imbunatatirea mediului de afaceri, sub aspectul previzibilitatii si reducerii riscului de incertitudine. Si, poate, cel mai important beneficiu este cel al posibilitatii Romaniei de a participa activ la elaborarea noului acquis comunitar, in asa fel incat sa fie servite in mod maximal interesele tarii noastre. Oare nu este cu mult mai bine sa fii parte la luarea unor decizii care au impact asupra ta decat sa fii, pur si simplu, tinta pasiva a acestor decizii Cred ca este cazul sa depasim abordarea demagogica si sa evaluam impactul aderarii in mod global. Uniunea Europeana nu impune standarde arbitrare pentru a genera costuri suplimentare, ci stabileste anumite standarde pentru a aduce un plus in calitatea vietii fiecarui cetatean si a crea un mediu economic dinamic si competitiv. Este clar ca exista costuri pentru modernizarea Romaniei, care este subsumata acum procesului de aderare la Uniunea Europeana. Dar aceste costuri au existat si in ultimii ani pentru eficientizarea economiei romanesti. Acum beneficiem de sprijinul UE, ne vom integra intr-un spatiu care va garanta, pe termen mediu si lung, o viata mai buna pentru fiecare dintre noi, iar exemplul altor state membre este elocvent in acest sens. Consider ca, in loc de a discuta demagogic despre acest subiect, trebuie sa informam companiile si cetatenii pentru a-i ajuta sa se pregateasca bine pentru statutul de membru al Uniunii Europene. Cred ca luciditatea, onestitatea si responsabilitatea evaluarii impactului aderarii (si, ulterior, a integrarii propriu-zise) a Romaniei la Uniunea Europeana trebuie sa constituie ingrediente intelectuale obligatorii. Nota de plata a integrarii se va ridica la cel putin 17 miliarde de euro pentru urmatorii cinci ani. Cei patru milioane de salariati din Romania urmeaza sa suporte fiecare o cheltuiala de 4.200 de euro in plus fata de contributiile actuale prin taxe. In urmatorii cinci ani, Romania va trebui sa cheltuiasca peste 17 miliarde de euro pentru a atinge standardele UE. Cea mai mare parte a acestei sume va fi platita de cetatenii si firmele din Romania. Costurile aderarii, pe care romanii le vor suporta, sunt de trei tipuri: costuri publice (care vor fi acoperite din bugetul de stat), costuri private (ce vor fi suportate de societatile comerciale) si costuri individuale (ce vor fi platite de fiecare cetatean roman pentru reforma sistemului de pensii, pentru reconversie profesionala, pentru alt standard de viata). Pentru primele doua tipuri de costuri se poate face o estimare, chiar si generala, a valorii acestora, insa pentru cele individuale este imposibil de facut o apreciere. Studiile pun in lumina aspecte importante ale aderarii la Uniunea Europeana: 1.gradul de concordanta a legislatiei romanesti si a celei comunitare; 2.strategii de politica monetara si curs de schimb; 3.implicatiile adoptarii acquis-ului comunitar asupra controlului financiar; 4.politica europeana de securitate si aparare; 5.fenomenul migratiei si imigratiei; 6.fondurile structurale - experienta tarilor candidate; 7.planul de actiune privind depozitarea deseurilor industriale; 8.analiza comparativa intre statele membre in domeniul insolvabilitatii si al falimentului; 9.solutii si optiuni de management financiar pentru asigurarea unei cresteri reale a pensiilor; 10.ajutoarele de stat in sectoarele sensibile concurential; 11.prioritati de dezvoltare agricola si rurala; 12.costurile si beneficiile aderarii. 2.2 PARTICIPAREA ROMaNIEI LA INSTITUTIILE EUROPENE a. Cu privire la Institutii - Romania a acceptat sa fie reprezentata in Parlamentul European de 33 de membri din totalul celor 732 de membri. - Romania a luat nota ca numarul de reprezentanti care vor fi alesi pentru mandatul 2004-2009 va trebui sa creasca temporar prin aplicarea unei "corectii pro-rata" care va fi decisa de Consiliu, astfel incat numarul total al membrilor sa ramana cat mai aproape de 732. - Romania a acceptat numarul de 14 voturi care ii sunt alocate din totalul de 345 voturi ale Consiliului. - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa aiba dreptul la un national ca membru al Comisiei Europene, in mod similar cu celelalte State Membre UE si in conformitate cu Protocolul privind extinderea UE. - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata de un judecator in Curtea de Justitie si de cel putin un alt judecator in Curtea de Prima Instanta. - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata de un national ca membru al Curtii de Auditori si ca acesta sa fie numit de Consiliu, cu majoritate calificata, dupa consultarea Parlamentului. b. Cu privire la alte organisme stabilite prin Tratate - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata in Comitetul Economic si Social de 15 membri ai diferitelor componente economice si sociale ale societatii civile organizate. - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata in Comitetul Regiunilor de 15 membri, fiecare detinand un mandat electoral - regional sau local sau fiind responsabil politic fata de o adunare aleasa. - Romania a luat nota ca numarul membrilor Comitetului Stiintific si Tehnic al EURATOM va fi marit corespunzator pentru a permite numirea ad-personam a membrilor aditionali pentru noile State Membre de catre Consiliu, dupa consultarea Comisiei. - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata in Consiliul General al Bancii Centrale Europene de catre Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei. - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa devina actionar al Bancii Europene de Investitii. - Romania a acceptat sa fie reprezentata de un membru in Consiliul Guvernatorilor si de un numar corespunzator de directori si directori adjuncti in Consiliul Directorilor, a caror compozitie si functionare poate fi modificata de Consiliu. - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata in toate Comitetele stabilite prin Tratate in conformitate cu reglementarile existente. - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata in Agentia de furnizare EURATOM in conformitate cu reglementarile existente. c. Cu privire la Comitete, Agentii si alte organisme stabilite de legislatia secundara - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata in toate comitetele stabilite prin legislatia secundara, in conformitate cu reglementarile existente. - Romania a acceptat ca de la data aderarii sa fie reprezentata in diferitele agentii stabilite anterior acestei date, in conformitate cu reglementarile existente. d. Aspecte diverse - Romania a luat nota ca Articolul 299 al Tratatului CE va fi amendat pentru ca Romania sa fie inclusa in domeniul geografic al Uniunii Europene. - Romania a luat nota ca de la data aderarii limba romana va fi recunoscuta ca limba autentica a Tratatelor, precum si ca limba oficiala si de lucru, care va fi utilizata de institutiile europene. - Romania a luat nota ca de la data aderarii Reglementarile referitoare la personal si Conditiile de angajare vor fi aplicate oficialilor si altor functionari provenind din Romania. 2.3 IDENTIFICAREA PATRIMONIULUI ECONOMIC Alaturarea Romaniei la UE presupune renuntarea la prerogativele nationale de baza in materie de formulare si aplicare de politici economice dar aceasta renuntare nu este un simplu act de transfer de prerogative, deoarece priveste capacitatea unei economii de a-si compatibiliza functionarea cu un alt spatiu (UE), fara costuri excesive, de o parte si de alta. Exista un exemplu sui generis de extindere a UE, care priveste o fosta tara comunista si care contine multe lectii; - landurile estice ale Germaniei unificate. Astazi, la mai bine de un deceniu de la unificare si dupa transferuri de cca 800 miliarde Euro, somajul in aceste landuri ramane in apropierea a 20%, iar stagnarea economica este o constanta a anilor din urma. Cateva cuvinte despre dolarizare/euroizare. Cei care pledeaza pentru acest aranjament monetar par sa conceapa spatiul economic unde s-ar aplica schema ca o simpla anexa", fara viata interna complexa. Se omit, de pilda, consecintele unui deficit comercial major, care ar reduce automat si sever cantitatea de moneda interna (fara ca Banca Centrala sa mai poata interveni), ceea ce ar provoca o deflatie si o recesiune de amploare, greu de suportat economic si social. In plus sistemul bancar intern ar fi supus unor presiuni teribile ca urmare a dobanzilor ridicate. Sansa istorica a Romaniei de modernizare prin alaturarea la UE trebuie judecata si prin prisma nevoii de adapostire" fata de incertitudinile si volatilitatea din spatiul economic mondial. Avand in vedere ca fluxul exporturilor si importurilor Romaniei ,cu UE, la aceasta data variaza intre 60-65% respectiv 50-55% din total. Cifrele fiind comparabile cu ponderea comertului intra-european al multora dintre statele UE. Se poate spune ca cel putin din punct de vedere economic - exceptand unele bariere netarifare pentru agricultura si citeva sectoare industriale protejate de UE Romania este de facto integrata in comertul comunitar. Datele statistice din ultimii ani indica o imbunatatire al gradului de acoperire a importurilor prin exporturi pe relatia UE. Orientarea comertului catre UE a fost insotita de o semnificativa creare de comert mai ales dupa semnarea Acordului de Asociere in Februarie 1993. 2.3.1 AGRICULTURA Concesiile asimetrice ale Acordului de Asociere cu UE au protejat multe din produsele agricole romanesti de competitia cu cele europene, in timp ce concesiile simetrice ale acordului CEFTA au adus deficite semnificative la acest capitol de comert, produsele comertului extern al Romaniei fiind mai putin competitive decat al principalilor parteneri din cauza diferentei de productivitate. Importurile de produse agricole din zona UE reprezinta aproximativ 7% cele din zona CEFTA fiind de 27,34% din total ceea ce ne face sa presupunem ca avem deja de a face cu competitia europeana prin intermediari reexportatorii din zona CEFTA - ,ocolind barierele tarifare. Aderarea la UE a tarilor din primul val va face ca deficitul comertului cu produse agricole sa se inrautateasca rapid ca de altfel si Avantajul Comparativ al Romaniei fata de UE. Agricultura Romaniei nu va putea face fata rigorilor PAC fara o interventie puternica din partea statului pentru a rentabiliza acest sector in vederea aderarii, desi exista semne clare a suportarii din ce in ce mai greu al rigorilor PAC in europa (ex: Olanda) aceasta nu se va schimba din cauza lobby-ului puternic exercitat de producatorii din UE .Este posibil totusi ca fermieri din UE sa fie atrasi, odata cu aderarea Romaniei, in scopul realizarii unor productii ecologice pe terenuri ce s-au odihnit mai mult de 15 ani. Exemplul Spaniei unde ,odata cu intrarea in CEE, veniturile unor producatori s-au dublat nu este concludent. Romania are cel mai ridicat nivel al ocuparii fortei de munca in agricultura 27,9%. Agricultura , a carei productie se bazeaza pe ferme mici , folosind in mod intensiv munca, va trebui sa faca fata celei mai mari restructurari de forta de munca, deci o buna parte din costul integrarii va fi platit de cei angajati in agricultura. Pe langa somaj mai pot exista costuri psihologice sau de transfer. 2.3.2 INDUSTRIA Avantajul comparativ cu UE are un trend accentuat descrescator, in timp ce cu restul lumii inca mai avem un usor avantaj. In ceea ce priveste industria chimica aceasta va avea de pierdut , in conditiile in care ,procentul importurilor din UE a ramas constant, insa exporturile de produse chimice a scazut de mai mult de doua ori in ultimii cinci ani; acest fapt dovedind slaba productivitate si competitivitate al acestei industrii. Fara o restructurare adecvata pana in momentul aderarii aceasta nu va avea sanse in competitie cu UE. Industria materialelor plastice, pielariei si al articolelor din piele , celulozei si hartiei sunt slab performante, Romania fiind la acest capitol mai putin competitiva decat oricare din tarile CEFTA, structura productiei interne fiind necompetitiva in general , aceste industrii vor supravietui numai prin preluarea de catre marile companii Vestice la momentul aderarii. Industria lemnului si prelucratoare este intr-o situatie de avantaj comparativ cu tarile UE, mentinand acest trend prin investitii in tehnologie si atragere de capital, la momentul integrarii acest sector va avea de castigat dezvoltandu-se si creand locuri de munca. Industria de incaltaminte si textila cu o competitivitate destul de ridicata actualmente reprezentand 32,43% din totalul exportului si 47,04% din exportul romanesc catre UE dovedeste ca este viabila, chiar daca majoritatea productiei este in lohn, gradul de calificare si salarizare al fortei de munca in acest domeniu, o face viabila. Integrarea va duce la cresterea productivitatii acestei ramuri cit si la o scadere a costurilor unitare ale fortei de munca. Industria sticli si ceramicii va avea de pierdut inca de la aderarea primului val la UE din cauza competitivitatii reduse si datorita costurilor unitare ale fortei de munca. Pentru ca, tarile ce vor intra in primul val vor fi avantajate, cu cit va fi mai mare UE cu atat mai mari vor fi castigurile pentru tarile membre si pierderile pentru tarile nemembre. Actualmente tarile dezvoltandu-se si castigand pe seama pierderilor altor tari. In domeniul Industriei metalurgice, masini si echipamente daca se va mentine trendul importurilor de tehnologi Romania va avea de castigat in acest domeniu la momentul integrarii. Costurile unitare ale fortei de munca in industria metalurgica este cu mult sub media restului industriei. Faptul ca in prezent exportam multe echipamente dar mai ales subansamble dovedeste viabilitatea acestui sector de activitate. 2.3.3 CERCETAREA La nivel guvernamental, cercetarea si dezvoltarea au o sustinere totusi slaba, in Romania ponderea cheltuielilor cu cercetarea si dezvoltarea in PIB fiind mai mica de 4-5 ori decat cea a tarilor UE, mai mica chiar decat in celelalte tari candidate. La capitolul educatie Romania este in urma mediei UE la nr. de studenti / locuitor, cei mai buni plecand peste hotare. Cu toate acestea imbinarea dintre cercetare ,dezvoltare si educatie poate da rezultate spectaculoase. Producatorii si exportatorii de romani de software sunt o categorie de castigatori de exemplu, SOFTWIN a creat primul software din lume care foloseste tehnologia WAP pentru accesul si controlul de la distanta al retelelor de securitate. Acest produs a fost cumparat prin internet de aproape de 500 mii de utilizatori din SUA numai in ultimele 45 zile ale anului 200, facand ca Softwin sa-si realizeze obiectivul de a detine 1% din piata mondiala a produselor antivirus in 2001, iar pentru anul 2006 sperand sa ajunga la o cota de 6% din piata. 2.3.4. PIATA FORTEI DE MUNCA Odata cu integrarea pietelor, firmele vor trebui sa faca fata competitiei tot mai puternice de pe piata bunurilor. Drept urmare , vor trebuisa elimine forta de munca in exces pentru a-si imbunatati productivitatea. Forta de munca este impinsa spre a-si gasi noi locuri de munca in alte firme, sectoare de activitate sau chiar sa isi schimbe radical ocupatia. Realitatea este ca avem o subutilizare a fortei de munca substantiala si, in contextul viitorului deficit de forta de munca in UE, Romania are sanse sa devina o sursa pentru atragerea capitalului uman de catre industriile europene (fie direct prin migrarea fortei de munca, fie indirect prin subcontractare). Chiar si acum, cand exista bariere severe in calea migrarii fotei de munca ( vize, permise de munca), Romania este alaturi de Polonia, singura tara din Europa Centrala care a inregistrat un flux pozitiv al migrarii catre UE. In functie de mobilitatea fortei de munca si de rapiditatea adaptarii , costul integrarii suportat de aceasta poate fi mai mare sau mai mic. O realocare rapida a resurselor va fi insotita de o realocare a fortei de munca, pentru ca oamenii vor trebui sa se indrepte catre acele sectoare care creeaza locuri de munca. Cazul intoarcerii spre agricultura ca ultim angajator", (ex: Botosani, Iasi etc) nu este o solutie agricultura fiind si ea restructurata pe criteriul productivitatii. Mai intai, realocarea fortei de munca este necesara deoarece firmele trebuie sa supravietuiasca si sa isi desfasoare afacerile intr-un mediu cu totul nou. In acelasi timp, sectoarele care au fost neglijate in timpul comunismului, si anume serviciile, sunt in crestere si cererea lor de forta de munca creste. Ex post, procesul este benefic pentru intreaga economie, dar pe moment vor fi oameni care pierd si oameni care castiga. Logica ne spune ca perdanti vor fi aceia care sunt aproape de varsta pensionarii, in sectoarele in declin economic, care detin calificari specifice ce nu pot fi usor folosite in alt domeniu, in timp ce castigatorii vor fi cei tineri, cu calificari in sectoarele aflate in crestere. Cu alte cuvinte, pentru a atinge structura ocuparii din tarile mediteraneene ale UE, in Romania anilor 1989, 31,3% din populatia ocupata trebuia sa isi schimbe sectorul de activitate, ocupatia si calificarea. De aceea, comparata cu celelalte tari, Romania va avea populatia cea mai afectata de integrare, avand nevoie de o mare flexibilitate pentru a se adapta noilor conditii de pe piata muncii. 2.3.6ARMONIZAREA CRITERIULUI ECONOMIC in conformitate cu obiectivul major stabilit de Romania pentru actuala etapa de dezvoltare, crearea conditiilor pentru aderarea, intr-o perspectiva apropiata , la U.E., principiile fundamentale ce stau la baza dezvoltarii economiei si infaptuirii reformei sunt: reforma societatii romanesti pentru recunoasterea si afirmarea valorilor morale si democratice, asezarea dreptului de proprietate la temelia societatii romanesti, accelerarea reformei institutionale incepand cu Guvernul Romaniei pentru crearea unui stat modern, restructurarea si modernizarea industriei romanesti in sensul redimensionarii si privatizarii acesteia in vederea asigurarii unei cresteri economice durabile, reorientarea si dezvoltarea agriculturii in directia cerintelor economiei de piata prin sprijinirea sistemelor de productie si valorificare, reforma sistemului finantelor publice potrivit principiului finantarii obiectivelor viabile economic, distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei in sprijinul solidaritatii sociale, asezarea Romaniei cu demnitate in lumea democratica si dezvoltata a Europei. Asezand la baza dezvoltarii economico-sociale aceste principii, strategia aderarii Romaniei la U.E. cuprinde o serie de obiective sintetizate in urmatoarele politici : politica macroeconomica, politica de restructurare a economiei, politici privind drepturile omului, culte si minoritati si politici privind capitalul uman. Politica macroeconomica a guvernului isi propune in domeniul valutar-monetar urmatoarele: reducerea inflatiei, infaptuirea stabilitatii interne si externe a monedei nationale, respectiv introducerea unor masuri de politica economica menite sa asigure previziunea evolutiei cursului monedei; recastigarea increderii in moneda nationala si cresterea vitezei de rotatie a banilor; limitarea deficitului bugetar in vederea diminuarii ponderii statului in utilizarea resurselor financiare ale economiei; mentinerea ratelor dobanzii la niveluri pozitive, in termeni reali, pentru a asigura cresterea si utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar; asigurarea unui nivel competitiv si realist al cursului de schimb valutar; asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent si pregatirea conditiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital; administrarea cu prudenta sporita si intr-o maniera transparenta a datoriei publice interne si externe; practicarea unor dobanzi pentru depozite bancare ale bancilor comerciale la Banca Nationala a Romaniei sub nivelul dobanzii pe piata interbancara; diversificarea emiterii de obligatiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Bancii Nationale a Romaniei de reglare a masei monetare si pentru finantarea deficitului bugetar. Politicile de restructurare a economiei isi propun mai intai masuri de consolidare a mecanismelor concurentiale care sa permita Romaniei indeplinirea conditiilor necesare semnarii Acordului European de evaluare a conformitatii. Va fi incurajata activitatea Consiliului Concurentei pentru a intari capacitatea acestuia de a pune in aplicare legislatia protectiei concurentei. in prezent, actiunile privind crearea conditiilor de aderare a Romaniei la U.E. vizeaza: includerea permanenta a problematicii specifice a integrarii pe agenda contactelor politice bilaterale si multilaterale; pregatirea temeinica a fiecarei etape de negociere in formarea unui corp de negociatori competenti; consolidarea coordonarii de catre Departamentul pentru Integrare Europeana a procesului, alaturi de alte institutii cu responsabilitati in domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane si materiale) capabile sa gestioneze in mod adecvat acest proces; utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistenta si colaborare; obtinerea unui acces mai larg, in conditii echitabile, la sursele de finantare si investitii; ameliorarea regimului de libera circulatie in spatiul comunitar a cetatenilor romani. Tara noastra va trebui sa puna cat mai curand in aplicare prevederile Programului de pre-aderare pentru a pregati cat mai bine conditiile pentru inceperea negocierilor in vederea aderarii ca membru cu drepturi depline la U.E. Dintre masurile cele mai importante a caror punere in aplicare a inceput mentionam: realizarea programului national de armonizare legislativa vizand indeosebi crearea unui cadru adecvat de participare la piata unica a U.E.; pregatirea conditiilor pentru punerea in aplicare a prevederilor din acordul de asociere referitoare la libera circulatie a fortei de munca si a capitalului si elemente complementare dezvoltarii comertului si investitiilor; dezvoltarea de proiecte specifice pentru valorificarea intregului pachet de asistenta europeana in domeniul restructurarii si privatizarii, pentru desavarsirea procesului de ajustare structurala, al protectiei sociale, al dezvoltarii infrastructurii si al edificarii societatii civile; dezvoltarea cooperarii si incheierii de acorduri de liber schimb cu tarile asociate la U.E., ca baza a revigorarii comertului dintre ele. Derularea contemporana a procesului de integrare a tarilor din U.E., caracterizat de adancirea acestuia si marcat de incheierea procesului de formare a pietei unice si pregatirea uniunii monetare, ridica probleme noi si deloc usoare pentru niste candidati cu economiile in transformari profunde, care doar de cativa ani au trecut la convertibilitatea de cont curent a monedei nationale, liberalizarea comertului exterior, crearea si consolidarea mecanismelor de piata concurentiala etc. Analiza costurilor si beneficiilor extinderii U.E. prezinta o masura importanta pentru Romania. Studiile efectuate releva ca riscurile potentiale ale neextinderii sunt mai mari pentru tarile U.E. decat pentru cele candidate, pe cand beneficiile extinderii sunt mai mari decat costurile pentru tarile U.E. Efectele pe termen lung ale integrarii si implicatiile cantitative ale acestora constituie un puternic stimulent pentru impulsionarea eforturilor de integrare. Se poate aprecia ca procesul de indeplinire a criteriilor de aderare la U.E. de catre tarile candidate se va desfasura in mod continuu, pe parcursul mai multor ani. Dialogul institutionalizat cu U.E. va stabili nu cand o tara doreste sa adere la U.E., ci cand este pregatita sa faca acest demers in conformitate cu strategia de la Essen (decembrie 1994) si cu hotararile Consililui European de la Luxemburg (1997) si Conferintei Europene de la Londra (1998). Romania considera ca indeplinirea criteriilor stabilite de U.E. implica o redresare economica cat mai puternica si accelerata a tarii, prin mobilizarea factorilor interni, potentati de cooperarea cat mai stransa cu tarile comunitare, al caror sprijin indeosebi financiar si tehnico-economic trebuie sa fie mai substantial, dar si de o colaborare multilaterala cu celelalte tari aderente la U.E. Perspectivele integrarii rapide in U.E. vor trebui sa determine autoritatile romane sa analizeze cu seriozitate costurile acestui proces in raport cu beneficiile scontate, termenul necesar armonizarii legislative si cat de benefic este procesul pentru reforma in curs de desfasurare in tara noastra. CAP.3 SPRIJINUL UNIUNII EUROPENE PENTRU ADERARE 3.1 INSTRUMENTELE DE PRE-ADERARE Pentru a sprijini pregatirea tarilor candidate in vederea dobandirii statutului de membru al Uniunii, Comunitatea Europeana a decis sa acorde o asistenta financiara fara precedent, in valoare de peste 3 miliarde de euro anual. Fondurile sunt furnizate prin cele trei instrumente de pre-aderare Phare, ISPA si Sapard. intregul proces al extinderii, la nivel de negocieri, pregatiri interne ale tarilor si utilizarea asistentei de pre-aderare este in prezent accelerat, iar perspectiva primelor aderari a devenit cu adevarat tangibila. In perioada 2000-2006, Comunitatea Europeana ofera asistenta financiara tarilor candidate din Europa Centrala si de Est prin intermediul a trei instrumente: programul Phare (Regulamentul Consiliului 3906/89), ISPA (Regulamentul Consiliului 1267/99) si Sapard (Regulamentul Consiliului 1268/99). Cele zece tari care au inaintat cerere oficiala pentru a deveni membre ale Uniunii Europene sunt: Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia si Slovenia. Anul 2000 a marcat punerea in practica a doua noi instrumente financiare de pre-aderare: ISPA si Sapard. Valoarea totala a asistentei de pre-aderare se ridica la 3 miliarde de euro pe an (cifre din 1997) in perioada 2000-2006, din care jumatate este alocata programului Phare . ISPA finanteaza in mod egal proiecte mari de infrastructura din domeniul transportului si al mediului, iar Sapard sprijina pregatirea tarilor in vederea preluarii acquis-ului comunitar in domeniul agriculturii si al dezvoltarii rurale. In perspectiva crearii celor doua instrumente, ISPA si Sapard, sprijinul investitional acordat prin programul Phare a trebuit sa fie re-orientat, astfel incat sa se evite orice suprapunere. Asistenta oferita prin fiecare dintre aceste instrumente este coordonata in conformitate cu Regulamentul Consiliului 1266/99. Asistenta este acordata in cadrul general creat de Acordurile de Asociere incheiate cu aceste tari, tinand cont de obiectivele Parteneriatelor pentru Aderare. Alocarea fondurilor UE pe tari candidate TaraAlocarea anuala indicativa PHARE (programe nationale)Alocarea anuala indicativa SAPARDAlocarea anuala indicativa ISPATOTAL alocare anuala indicativaAlocare medie PHARE 1995-1999 MEUROMEUROMEUROMEUROMEUROMEUROMEURO minmaxminmax Bulgaria100528312523527783 Cehia7922578315818469 Estonia24122136577324 Ungaria96387310420723896 Letonia302236578810930 Lituania4230426211313442 Polonia398169312385879952203 Romania250151208270609671110 Slovacia4918365710412548 Slovenia2561021425225 Total109352010402814730 3.1.1 PHARE - Intensificarea pregatirilor pentru extindere Programul Phare ramane singurul instrument prin care se acorda sprijin de pre-aderare pentru constructie institutionala in toate domeniile acquis-ului. A fost creat in 1989 pentru a sprijini procesul de reforma si tranzitie economica si politica din Polonia si Ungaria. Urmare a Consiliului European de la Essen, din decembrie 1994, Phare a devenit instrumentul financiar al strategiei de pre-aderare, scopul final fiind integrarea in Uniunea Europeana a celor zece tari asociate din Europa Centrala si de Est: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania, Slovacia, Slovenia si Ungaria. Phare sprijina si alte tari neasociate din regiune, respectiv Albania, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei (FYROM) si Bosnia-Herzegovina, aflate in tranzitie spre democratie si economia de piata. Programul Phare are doua prioritati: constructia institutionala: 30% din bugetul PHARE; investitiile legate de transpunerea si implementarea acquis-ului: 70% din bugetul PHARE. Prima dintre cele doua prioritati, respectiv constructia institutionala", pentru care se aloca aproximativ 30% din buget, este definita ca fiind procesul de sprijinire a tarilor candidate in vederea dezvoltarii structurii, strategiilor, resurselor umane si a abilitatilor manageriale necesare consolidarii capacitatii lor economice, sociale, legislative si administrative. Pentru a atinge acest obiectiv, a fost creat un instrument novator: infratirea pe termen lung ("twinning") la nivel de administratii si agentii. Chiar de la inceput, acest nou instrument a ocupat un loc central in ansamblul asistentei de pre-aderare. Cu sprijin din partea UE, competenta Statelor Membre este pusa la dispozitia tarilor candidate, prin detasari pe termen lung ale functionarilor publici si misiuni de experti, cu scopul de a sprijini tarile candidate in efortul de adoptare, implementare si aplicare a principalelor domenii ale acquis-ului. Procesul se desfasoara dupa cum urmeaza: Comisia Europeana identifica lacunele din administratia tarilor candidate; tara candidata trebuie sa elaboreze un proiect concret de reforma a administratiei, dupa care Comisia solicita Statelor Membre sa mobilizeze o echipa de experti, condusa de un lider de proiect si un consilier pe probleme de pre-aderare, care sa sprijine tara candidata in reformarea propriei administratii. Este o metoda foarte pragmatica, de abordare caz-cu-caz a reformei administratiei publice. Initial, programele de twinning s-au axat pe domeniile: agricultura, mediu inconjurator, finante publice, justitie si afaceri interne, politica regionala; in prezent, instrumentul de twinning acopera intregul acquis. In perioada 1998-2001, au fost programate peste 500 de proiecte de twinning. Implementarea lor a implicat deseori mai multe State Membre. Un raport de evaluare din iulie 2000 a confirmat justetea abordarii in cazul programului de twinning, dar a facut si cateva sugestii valoroase de imbunatatire, dintre care majoritatea au fost incluse in metodologie. In plus, a fost pus la punct un mecanism de "twinning light", pe termen mediu, care vizeaza nevoi specifice, cu acoperire limitata, care apar in stadiile finale ale pregatirilor pentru aderare. Cea de a doua prioritate - investitiile legate de transpunerea si implementarea acquis-ului (pentru care se aloca 70% din bugetul total al programului Phare) - consta din doua tipuri principale de activitati: 1.Cofinantarea investitiilor in cadrul legislativ al tarii candidate, cu scopul de a consolida infrastructura legislativa necesara asigurarii conformitatii cu acquis-ul. Cu alte cuvinte, investitii in toate echipamentele necesare functionarii pietei interne, cum ar fi crearea structurii de securitate alimentara, securizarea frontierelor, procurarea echipamentelor de testare si masurare de care depinde functionarea pietei interne, sau de echipamente de laborator si control din domeniul protectiei consumatorilor. 2.Cofinantarea investitiilor in coeziunea economica si sociala, initiata in programele Phare 2000, prin masuri similare celor sprijinite in Statele Membre prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) si Fondul Social European (FSE). Aceasta cofinantare sustine functionarea economiei de piata si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din interiorul Uniunii si reprezinta aproximativ o treime din fiecare Program National Phare. Asistenta acordata prin Phare ia in general forma finantarilor nerambursabile si nu a imprumuturilor. Ajutorul financiar este acordat fie in mod independent de catre Comunitate, fie prin co-finantare din partea Statelor Membre, a Bancii Europene de Investitii, a unor tari terte sau a unor organisme din tarile beneficiare. Alocarile indicative multi-anuale sunt stabilite de catre Comisia Europeana, pe baza, in principal, a populatiei si a PIB-ului pe cap de locuitor, dar si prin luarea in considerare a performantelor, nevoilor, capacitatii de absorbtie si a progresului inregistrat in implementarea Parteneriatului de Aderare. incepand cu anul 2000, bugetul anual al programului Phare se situeaza la aproximativ 1,5 miliarde de euro. Programul Phare este elaborat in intregime prin luarea in considerare a cerintelor procesului de aderare la Uniunea Europeana. In practica, aceasta inseamna ca, spre deosebire de perioada 1989-1997, cand Phare era axat pe sprijinirea procesului de tranzitie a economiilor din Europa Centrala si de Est si functiona pe principiul intampinarii solicitarilor tarilor candidate ("demand-driven"), in prezent programul trebuie sa se concentreze exclusiv pe prioritatile aderarii ("accession-driven"), asa cum au fost acestea definite de Consiliu in Parteneriatele pentru Aderare. Actuala orientare a Programului PHARE 2002 265 MEURO 3.1.2 ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-aderare) Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-aderare" (ISPA) furnizeaza sprijin financiar pentru investitii in domeniile mediului inconjurator si al transporturilor, in scopul accelerarii alinierii legislatiei tarilor candidate la legislatia europeana in vigoare in aceste doua sectoare, pe o perioada de sapte ani (2000-2006). Bugetul prevazut pentru aceasta perioada este de aproximativ 7 miliarde de euro. ISPA are un caracter hibrid, situandu-se intre sprijinul financiar acordat tarilor terte (prin Phare) si sprijinul financiar acordat Statelor Membre (prin Fondul de Coeziune). ISPA este concentrata pe procesul de aderare, are o abordare similara celei a Fondului de Coeziune si se aplica sectoarelor Mediu inconjurator si Transporturi. In transport, investitiile sunt legate de adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar si privesc in special coridoarele europene de transport si reteaua TINA (Transport Infrastructure Needs Assessment). Se includ aici proiecte de extindere a retelelor europene de transport (TEN), al caror scop este imbunatatirea legaturilor dintre Uniune si tarile candidate, precum si a inter-conexiunilor dintre retelele nationale si a legaturilor dintre acestea si retelele europene de transport. In acest context, reteaua TINA constituie o referinta importanta in identificarea proiectelor. Prin urmare, ISPA contribuie la finantarea dezvoltarii cailor ferate, a drumurilor, a cailor navigabile si a infrastructurii aferente porturilor si aeroporturilor. Asistenta in domeniul infrastructurii de mediu se concentreaza pe investitii majore privind: apa potabila, tratamentul apelor uzate, gestiunea deseurilor solide si poluarea aerului. Resursele aferente programului ISPA insumeaza 1080 milioane de euro pe an (la preturile anului 2001). Aceste cifre sunt adaptate anual, pentru a tine cont de inflatie. Comisia Europeana, aplicand aceleasi criterii ca si in cazul Fondului de Coeziune, a decis alocarea resurselor ISPA intre tarile beneficiare in functie de populatie, de PIB pe cap de locuitor si de suprafata tarii. Regulamentul ISPA precizeaza necesitatea echilibrarii masurilor aferente celor doua sectoare (mediu inconjurator si transporturi) si, in consecinta, Comisia a reusit o alocare in raport de 50/50 a bugetului intre transporturi si mediu. ISPA poate finanta pana la 75% din costurile proiectului, dar in cazuri exceptionale procentul poate creste pana la 85%. Prin urmare, este nevoie de cofinantare (prin BEI, BERD, Banca de Investitii a Nordului, Fondul Nordic pentru Mediu, precum si surse nationale). Comisia Europeana are in vedere dezvoltarea cofinantarii, prin implicarea Institutiilor Financiare Internationale si a sectorului privat (parteneriate intre sectorul public si cel privat). 3.1.3 SAPARD (Programul Special de Aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) Sapard are ca scop sprijinirea eforturilor tarilor candidate de pregatire pentru participarea la Politica Agricola Comuna si la Piata Unica. Programul implica doua obiective majore, explicite, operationale: -sprijin pentru rezolvarea problemelor prioritare, specifice, legate de agricultura si dezvoltare rurala; -contributie la implementarea acquis-ului comunitar (ansamblul legislatiei Comunitare) referitor la PAC si alte prioritati din domeniul agricol. Sapard are la baza Regulamentul Consiliului 1268/1999, adoptat in iunie 1999. Regulamentul precizeaza parametrii sprijinului Comunitar concretizat in masuri pentru agricultura si dezvoltare rurala acordat celor 10 tari candidate din Europa Centrala si de Est in perioada de pre-aderare. Conform Regulamentului, ajutorul oferit prin programul Sapard trebuie sa ia forma unei contributii financiare acordate in baza unor reguli conforme celor stabilite pentru finantarea Politicii Agricole Comune prin Regulamentul 1258/1999. Baza legala a descentralizarii este Regulamentul privind coordonarea (1266/1999), care permite conferirea sarcinilor de management, ce in mod normal revin Comisiei, unor agentii de implementare care functioneaza sub raspunderea respectivei tari terte. Fondurile Sapard totalizeaza 540 milioane de euro anual (in preturile anului 2001). Alocarea pe tari se bazeaza pe anumite criterii, incluzand suprafata agricola, populatia ocupata in agricultura si PIB pe locuitor. In consecinta, alocarile pe tari difera considerabil: Polonia primeste cea mai mare suma, de 175 milioane de euro anual, pe cand Slovenia are alocate cele mai mici fonduri: 6,6 milioane de euro anual. Este important de observat ca unele dintre aceste criterii difera de cele aplicate in cazul programelor Phare si ISPA. Contributia Comunitatii poate ajunge pana la 75% din cheltuielile publice eligibile totale, si chiar pana la 100% din aceste costuri, pentru anumite masuri. Pentru toate investitiile generatoare de venituri exista o limita a intensitatii asistentei, care in practica inseamna toate investitiile, cu exceptia celor in infrastructura, care nu genereaza venituri nete substantiale. Pentru aceste investitii, ajutorul public poate ajunge pana la 50% din costul total eligibil, in cazul in care contributia Comunitatii nu depaseste plafoanele stabilite prin politica privind ajutorul de stat. CAP. 4 STUDII DE CAZ STUDIUL 1 Strategii de politica monetara si curs de schimb in contextul aderarii Romaniei la UE Scopul acestui studiu este explorarea caracteristicilor economiei precum si a organizarii institutionale, doi factori care impun limite modelarii politicii monetare in Romania si intentiei de trecere la regimul de tintire a inflatiei". Politica monetara (scopurile ei cat si macro-managementul) este analizata in legatura cu politica fiscala si cea a ratei de schimb. Studiul pleaca de la premiza aderarii la UE la momentul preconizat si de la cerintele pentru integrarea in ERM2 stabilind totodata cerintele aderarii ulterioare la ERM2; studiul urmareste sa identifice factorii determinanti ai politicilor de implementat si in acelasi timp sa sugereze optiuni care ar putea ajuta la atingerea scopurilor fundamentale ale acestora. Studiul nu pretinde a fi exhaustiv si a lua in considerare toti factorii de influenta; el ii considera doar pe aceia care sunt cei mai relevanti pentru un proces decizional eficient vis--vis de politica monetara. Unii economisti isi pun intrebarea daca BNR ar trebui sa-si fixeze ca obiectiv atat de repede Tintirea Inflatiei" la fel cum au facut Polonia, Ungaria sau Cehia (sau au spus ca o fac data fiind calitatea slaba a previziunilor lor legate de inflatie). Cu doi ani in urma, un grup de economisti de la BNR s-au gandit ca TI ar putea fi adoptata de catre Banca Nationala pana in 20041. Dar o tintire a inflatiei reala poate fi implementata de o banca centrala independenta doar in urmatoarele conditii: a/ cei care stabilesc politicile economice sunt capabili sa faca o previziune conditionata cat mai buna a ratei inflatiei; b/ acestia au cunostinte suficiente despre transmiterea impulsurilor monetare care sa le permita sa isi adapteze principalele instrumente astfel incat sa aduca previziunea aproape de nivelul tintit pe perioada stabilita. In practica, bancile centrale care adopta TI au nevoie de unul (sau mai multe) modele macro-econometrice stabile cu ajutorul carora sa poata previziona inflatia si care sa le permita sa simuleze impactul asupra traiectoriei inflatiei a oricarei schimbari intervenite in setul de instrumente economice. Este oare realist sa credem ca o astfel de metoda va fi implementata in Romania in viitorii ani E posibila conceperea unui model econometric pentru economia Romaniei Raspunsul e ca probabil nu inca. Se poate argumenta ca pentru nici o tara din lume nu se pot concepe modele econometrice corecte. E adevarat ca toate modelele sunt influentate de erori de estimare; mai mult, parametrii modelelor se schimba odata cu schimbarea politicilor. Dar nu putem vorbi de acelasi lucru cand se estimeaza un model pentru o economie relativ stabila (de exemplu Marea Britanie sau Suedia) si o economie a carei structura si politici se schimba permanent. Modelarea econometrica devine aproape imposibila cand structura economiei se schimba, ceea ce se intampla in mod evident in cazul tarilor in tranzitie; aceasta dificultate i-a determinat pe oficialii BCE sa nu ia in considerare la modul serios posibilitatea creerii unui model macroeconomic pentru zona Euro (in special datorita faptului ca adoptarea Euro altereaza structura interna a UME). Pana in momentul de fata, BNR nu a avut la indemana nici macar un mijloc elementar de previzionare ca de pilda o curba a randamentului obligatiunilor, astfel incat trasarea unei traiectorii a inflatiei devine foarte dificila. Ca un substitut, inainte ca o baza larga de obligatiuni cu scadente diferite sa fie disponibila, BNR poate implementa o forma de studiu de piata al analistilor pentru previzionarea inflatiei. Trebuie tinut cont de faptul ca in Romania este dificil de previzionat nu numai cererea monetara data fiind ponderea sectorului economic neoficial"(care nu e acoperit de statisticile oficiale) si deoarece schimbarile in expectatii ii fac pe agentii privati sa oscileze intre moneda locala si cea straina, ambele putand fi folosite in mod legal ca moneda de economisire (si chiar ca instrument de tranzactionare). Masa monetara este de asemenea dificil de monitorizat deoarece jumatate din ea este in valuta iar lichiditatea in circulatie are de asemenea o pondere mare. Data fiind aceasta incertitudine, riscurile de a lua decizii pe baza unei previziuni eronate pe doi ani sunt destul de mari. Fara indoiala ca credibilitatea bancii centrale nu va fi imbunatatita in urma deciziilor luate pe baza unui model econometric de proasta calitate, ci dimpotriva. In momentul de fata, BNR se bucura de o credibilitate destul de mare, ca urmare a faptului ca a reusit scaderea inflatiei. Acest capital de credibilitate poate fi subminat daca previziunile emise de BNR de acum incolo se dovedesc in mod sistematic gresite. Mai multe banci centrale din tarile dezvoltate care au adoptat TI si-au fixat standarde foarte inalte pentru managementul politicilor monetare: in Suedia, Canada, Marea Britanie, deviatia inflatiei fata de tinta sunt destul de mici. Pana acum, bancile centrale din Europa Centrala care au avut ca obiectiv TI au avut rezultate foarte slabe diferenta dintre tinta si inflatia reala a fost mare (Jonas and Mishkin, 2003). Atata vreme cat ele se compara cu primul grup de tari, credibilitatea lor poate doar avea de suferit. Dar daca o banca care nu are ca obiectiv TI greseste nivelul tinta al inflatiei, agentii privati vor accepta mai usor greseala iar credibilitatea nu va fi atat de puternic afectata. Alte probleme create de TI sunt legate de momentul implementarii. Daca Romania va urma (cu o oarecare intarziere) calea pe care au mers cele mai avansate tari in tranzitie (Polonia, Ungaria, Cehia), se va confrunta cu intrari de capital masive in perioada imediat urmatoare, ceea ce va duce la o apreciere brusca si reala a monedei locale. Pentru a frana declinul exporturilor, dintr-un punct de vedere al protectiei sociale, ar fi de folos ca rata dobanzii sa scada. Dar agentii independenti si competitivitatea merg in directie opusa fata de inflatia scazuta, dupa cum e necesar in regimul de TI. Astfel, pentru Romania, care are o economie in tranzitie, credibilitatea bancii centrale poate fi afectata in mod negativ de adoptarea TI, dat fiind faptul ca riscul de a lansa previziuni imprecise si de a rata astfel nivelul tinta stabilit este destul de mare. Prin adoptarea unui cadru rigid pentru managementul politicii monetare in contextul in care criteriile pentru buna functionare ale acestui cadru nu sunt indeplinite, credibilitatea bancii centrale poate doar avea de suferit. Din toate motivele mentionate mai sus, este destul de nerealist sa credem ca BNR ar putea sau ar trebui sa adopte un regim autentic de TI in viitorul apropiat. Aceasta concluzie nu reprezinta insa o drama. Romania s-a angajat sa adere la UE in 2007 sau in jurul acestei date; trebuie asadar sa isi pregateasca institutiile monetare si politica pentru alinierea cu zona Euro, astfel incat sa fie capabila sa adere la o data ulterioara si la UME. Din fericire insa, BCE nu este o banca cu obiectiv TI. Ca si FED (banca centrala a SUA), BCE a ales flexibilitatea, desi are tinte cantitative precise in ceea ce priveste inflatia. Probabil acesta ar fi cea mai buna alegere si pentru BNR. Ca si BCE, guvernul Romaniei si Banca Centrala ar trebui sa declare in mod sistematic angajamentul lor pentru preturi stabile (dupa cum sunt ele planificate in principalele legi: Constitutie, Statutul BNR, etc). BNR ar trebui sa stabileasca si un nivel tinta al inflatiei pe care sa-l revizuiasca la intervale de timp si care sa urmeze o tendinta descrescatoare. Anuntarea unei tinte cantitative explicite ar trebui sa ajute transparenta si responsabilitatea politicii monetare iar BNR ar trebui sa inregistreze progrese pe aceste doua baze. Ar fi de folos si pentru fixarea expectatiilor pentru rata inflatiei, in conditiile in care credibilitate bancii centrale este puternica. Este foarte important ca BNR sa se asigure ca instrumentele sale sunt eficiente in controlul inflatiei. Pana acum Banca a controlat baza monetara (exprimata in moneda locala, ROL) prin intermediul cantitatii resurselor atrase (imprumutate) de la bancile comerciale2. Totusi, in contextul unei economii dolarizate, relatia dintre masa monetara (care include dolari si Euro) si baza monetara este mult mai slaba. Intr-un viitor destul de apropiat, BNR poate decide sa foloseasca aceleasi instrumente ca si celelalte banci centrale din economiile in tranzitie (Polonia, Ungaria, Cehia) dar mai apropiate de managementul modern al politicilor monetare. In mod special va putea lua in considerare o trecere de la controlul cantitativ al bazei monetare catre managementul ratei dobanzii pe termen scurt, unde semnalul relevant pentru abordarea politicii monetare este reprezentata de rata dobanzii la resursele imprumutate (depozitele atrase). In concluzie, situatia economica in Romania beneficiaza in prezent de o conjunctura favorabila: crestere economica intr-un mediu in care inflatia scade rapid. Este adevarat ca progresul viitor va depinde de continuarea reformelor structurale, reducerea ineficientei in economie si a deficitelor cvasifiscale. Exista premize favorabile pentru atragerea de investitii straine, in acest context, pentru sprijinirea efectivitatii managementului politicii monetare rata de schimb ar trebui sa fie flexibila iar interventiile directe ale bancii centrale pe piata valutara minime. In schimb aceasta necesita liberalizarea graduala a contului de capital. O atentie sporita trebuie acordata intrarilor de capital speculativ pe termen scurt si creditelor in valuta, in special in sectorul ne-exportator. Cu toate ca BNR si-a anuntat intentia de a introduce TI in 2005, presupunand ca evaluarea noastra e corecta, aceasta nu pare sa existe ca politica alternativa. Credem ca un sistem al politicii monetare similar cu cel practicat de BCE ar fi mai potrivit in cazul de fata. In acest caz cei care iau deciziile acorda o atentie si stabilitatii preturilor dar managementul politicii monetare se bazeaza pe principiul just-do-it". Intr-o economie fragila flexibilitatea nu invalideaza credibilitatea, dimpotriva cele doua sunt complementare. O banca centrala nu ar trebui sa adopte un regim de politica monetara doar pentru scopuri de comunicare si nu ar trebui sa urmeze tendinte ce par a fi la moda". Ceea ce este cel mai important pentru o banca centrala este credibilitatea. Iar aceasta se va castiga in timp daca obiectivele specificate sunt atinse. In Romania, obiectivul bancii centrale pe termen mediu trebuie sa fie acela de a reduce inflatia la un nivel rezonabil si de a o mentine acolo. Respectarea principiilor economice sensibile in implementarea politicilor economice ar trebui sa fie suficiente pentru realizarea acestui obiectiv. Gradul relativ ridicat de sofisticare pe care un regim adevarat de tintire a inflatiei l-ar necesita ar putea introduce riscuri aditionale precum si distorsiuni suplimetare in economie fapt ce ar putea accentua fluctuatiile economice. STUDIUL 2 Implicatiile adoptarii acquis-ului comunitar asupra controlului financiar in Romania Obiectivul major (final) al studiului, de a identifica, analiza si evalua impactul pe care il va avea transpunerea, in legislatia romaneasca, a acquis-ului comunitar in domeniul controlului financiar, i se subsumeaza o serie de sub-obiective (obiective intermediare), menite sa asigure atingerea sa: - impactul adoptarii acquis-ului comunitar asupra legislatiei primare (norme de instituire) -impactul adoptarii acquis-ului comunitar asupra legislatiei secundare (norme metodologice, institutii, structuri organizationale, personal de specialitate) - impactul adoptarii acquis-ului comunitar asupra legislatiei tertiare (proceduri, tehnici, practici, metode, circuite informationale, comunicare cu structurile similare sau analoge ale Comisiei Europene). Principalele concluzii ale studiului * in Romania exista o determinare clara, consistenta si continua, la nivelul Guvernului si al institutiilor publice centrale implicate, in directia perfectionarii cadrului normativ, procedural si organizational cu privire la controlul financiar public, in primul rand prin alinierea acestuia la acquis-ul comunitar si, concomitent, printr-o creatie institutionala proprie, in functie de conditiile concrete ale procesului de reforma si ale celui de aderare la UE. * Legislatia primara, secundara si, partial, tertiara sunt elaborate sau in curs de a fi completate, fara bulversari majore asupra proceselor efective de realizare a controlului financiar public. * Principala disfunctionalitate in materia controlului financiar public deriva din problemele de cultura asociate problematicii controlului financiar public, ceea ce inseamna ca nu legiferarea (codificarea) este problema de baza in Romania ci cea a implementarii si dezvoltarii lui si, mai ales, cea a intelegerii si acceptarii rolului si functiilor lui (indeosebi in privinta controlului intern si in cea a auditului public intern). * Exista un pericol real, generat de graba (de inteles) a autoritatilor romane de a se alinia la acquis-ul comunitar, in privinta accelerarii unor procese insuficient pregatite: ne referim aici la separarea dintre auditul public intern si controlul intern; de asemenea, ne referim la strategia Ministerului Finantelor Publice de a trece, in cursul anului 2004, de la contabilitatea de casa la cea de angajament, trecere care se pare ca nu a fost inca suficient de pregatita, nici in privinta evaluarii costurilor, nici in privinta impactului general. * Din punctul de vedere al progreselor inregistrate precum si din perspectiva tendintelor sesizate, echipa de cercetare considera ca dinamica cea mai accentuata si orientarea cea mai buna o are auditul public extern, urmat de auditul public intern si apoi de controlul intern; de fapt, apreciem ca, in materia controlului intern, sunt nu numai ramaneri in urma considerabile ci exista si o anumita lipsa de preocupare si de interes, la nivelul Ministerului Finantelor Publice, pentru codificare, reglementare metodologica si dezvoltare procedurala. * Nu exista implementate sisteme viabile de evaluare dinamica a progreselor inregistrate in materia controlului financiar; aceasta poate conduce nu numai la nerespectarea unor termene sau angajamente guvernamentale cu privire la alinierea controlului financiar la acquis-ul comunitar dar poate genera si unele directii gresite in anumite situatii (cum s-a intamplat cu aparitia sau mentinerea centralizata a unor atributii sau structuri de control financiar). * La nivelul controlului intern trebuie serios revazut sistemul de informare/raportare, la nivelul managerului de EGBP3, in scopul proiectarii unor linii de responsabilizare clare si permanente, de natura nu numai a spori responsabilitatea managerului dar si de a-l ajuta pe manager in proiectarea propriilor sisteme de control si semnalizare (informare/raportare); * La toate nivelurile controlului financiar (control intern, audit public intern, audit public extern) structurile centrale au un prea accentuat caracter de tutela marunta, cu elaborari amanuntite pe plan metodologic, procedural si tehnic. Desi standardizarea realizata de structurile centrale este de natura sa ofere conditii de crestere a eficientei controlului financiar, ea nu trebuie sa se manifeste prin sufocarea structurilor de control financiar public direct prin precizari de detaliu care pot, la limita, sa inhibe creativitatea si initiativa celor direct implicati. * Se impune rezolvarea urgenta si profesionista a unor probleme cruciale pentru un control financiar autentic si sustenabil: -generarea pragurilor de semnificatie in materia controlului financiar; -clarificarea principiului trasabilitatii in materia controlului financiar; -proiectarea pistelor de audit ; -proiectarea sistemelor de semnalizare a producerii riscurilor de iregularitate (cu sau fara frauda); -proiectarea sistemelor de semnalizare a materialitatii unor iregularitati sau fraude; -reproiectarea rolului controlului financiar (exceptie face aici auditul public extern) in directia includerii si a veniturilor publice (fie ca program fie ca executie) in sfera controlului financiar. STUDIUL 3- Fenomenul migrationist din perspectiva aderarii Romaniei la UE Pornind de la rezultatele obtinute deja in cadrul studiului Libera circulatie a persoanelor" PAIS I, studiul si-a propus sa ofere o perspectiva complementara de abordare a fenomenului migrationist, in care aspectele privind mecanismele, legislatia, institutiile, conceptiile populatiei sa se imbine in mod coerent cu estimarile de ordin cantitativ si calitativ ale efectelor migratiei in contextul aderarii Romaniei la UE. Analiza proceselor definitorii a scos in evidenta urmatoarele trasaturi: - Dupa anul 1990 au avut loc schimbari in mecanismele cel mai des intalnite in Romania, schimbari concentrate pe urmatoarele directii: s-a modificat ponderea diferitelor tipuri de migratie ; au aparut noi forme de migratie ; s-au modificat principalele motivatii pentru migratie. - Legislatia cu influenta asupra fenomenului migrationist se regaseste in 3 mari categorii de legi: legi privind migratia, legi privind piata fortei de munca si legi privind recunoasterea reciproca a diplomelor si calificarilor. Romania, ca tara ce se pregateste pentru aderarea la UE, face eforturi deosebite pentru adoptarea acquis-ului comunitar. in ultimii ani (dupa 2000) s-au inregistrat progrese mari in modificarea legislatiei existente si adoptarea unei noi legislatii, compatibile cu legislatia UE. Lucrarea mentioneaza atat progresele notabile cat si aspectele care au inregistrat un progres mai redus. - Politicile migrationiste. Tarile UE se prezinta cu politici migrationiste bine puse la punct ce sunt sustinute prin cadrul legal-institutional national si european. in Romania masurile care se iau atat in privinta legislatiei cat si a cadrului institutional au mai degraba un caracter reactiv, legat scopul de a asigura adaptarea la cerintele europene, decat de a proiecta si urma o politica migrationista nationala cu obiective clare. Pe masura ce va finaliza constituirea cadrului legal-institutional conform cerintelor UE, Romania va gandi propria sa politica migrationista, bineinteles compatibila cu cele existente la nivel european. - Dupa anul 1990 in Romania a fost infiintat un sistem de institutii avand ca scop derularea unor activitati legate de fenomenul migratiei externe. Aceste institutii imbraca urmatoarele forme: birouri locale ale diferitelor organizatii internationale cu activitate in domeniul migratiei (OIM, UNCHR); institutii guvernamentale precum agentiile si oficiile, departamentele diferitelor ministere (cum sunt cele din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului); organizatii non-guvernamentale (Consiliul National Roman pentru Refugiati, Forumul Roman pentru Refugiati si Migranti s.a.). - in viitor se asteapta cresterea capacitatii institutionale a statului, astfel incat institutiile sale sa poata face fata problemelor migratiei la nivelul cerintelor identificate. Faptul ca Romania va deveni granita de est a UE va muta o serie de probleme actualmente europene catre institutiile romane, necesitand o dezvoltare si mai puternica a capacitatii institutionale, care va trebui sa demonstreze capacitatea de a raspunde unor solicitari cu mult mai complexe decat cele actuale. - Experienta internationala in urmarirea, administrarea fenomenului migrationist demonstreaza impletirea stransa a dimensiunii legislativ-institutionale cu cea socioculturala. Elaborarea si adoptarea legilor, crearea institutiilor, stabilirea strategiilor si politicilor corespunzatoare reprezinta componente majore ale acestui proces, dar succesul lor nu poate fi separat de modul in care actorii implicati administratia de stat, organizatiile non-guvernamentale, mass-media, comunitatile, indivizii raspund asa numitelor provocari comportamentale", legate de participare, comunicare, mentalitati, atitudini. - Opinia publica romaneasca percepe fenomenul migrationist in primul rand ca o migratie pentru munca. in proportie majora se considera ca migrantii obtin castigurile banesti din munca, numai o mica parte a opiniei publice apreciind ca acestia castiga bani din furt si cersit. Rezultatele sondajelor de opinie invocate pe parcursul lucrarii releva insa si o serie de puncte in care apare o perceptie gresita a aspectelor negative ce insotesc migratia romanilor, dovedind dificultatile opiniei publice de a face disjunctia intre anumite greutati obiective ale calatoriei in spatiul Schengen si nerespectarea legii, intre grupurile cu activitati ilegale si apartenenta la o minoritate sociala, etnica sau religioasa, ceea ce conduce la stereotipuri, atitudini de natura sa alimenteze delicventa, intoleranta, xenofobia. Aceasta perceptie ar putea fi corectata prin interventia conjugata, in spirit obiectiv a mass-media, administratiei, a reprezentantilor societatii civile. - Pana in prezent nu se poate afirma ca mass-media si-a adus contributia necesara la reflectarea adecvata a fenomenului migrationist, sub toate aspectele sale si la formarea unui comportament social corect atat in ceea ce priveste procesul propriu-zis al migratiei cat si cel al integrarii/reintegrarii. Se constata ca migratia nu este prezentata, analizata in mod sistematic, in intreaga sa complexitate, accentul fiind pus mai ales pe relatarea unor fapte negative, senzationale si mai putin pe orientarea migrantilor intr-un univers cu numeroase componente de risc si incertitudine, pe prevenirea si combaterea delicventei, clandestinitatii, a coruptiei in acordarea vizelor. intr-o buna masura acoperirea doar partiala, uneori gresita a fenomenului migrationist in mass-media este si rezultatul lipsei de jurnalisti specializati in domeniu, fiind sustinuta recomandarea organizarii unor cursuri pentru instruirea acestora in investigarea si analiza migratiei. Determinarile cantitative ale fluxurilor migratorii realizate pe parcursul cercetarii au condus la o serie de concluzii cu impact direct asupra strategiei si politicilor pe care Romania va trebui sa le adopte in domeniul migratiei in virtutea statutului pentru care se pregateste, cel de tara membra a UE. - Analiza fluxurilor de imigratie arata ca, spre deosebire de emigratie, care, in ciuda restrictionarilor prin mijloace de constrangere politica, s-a manifestat si in perioada regimului anterior, pentru prima data se poate vorbi de imigratie in Romania ulterior anului 1990. Daca in cazul imigratiei legale definitive componenta principala au constituit-o repatrierile, motivatia majora a imigratiei ilegale ramane aceea de tranzit, avand ca destinatie una din tarile dezvoltate ale Europei Occidentale. - Studiul a scos in evidenta faptul ca problema imigratiei avand ca destinatie finala Romania nu va mai putea fi considerata multa vreme ca una colaterala, lipsita de importanta. Romania va trebui sa puna la punct un sistem complex de gestionare a imigratiei, asigurand, partial sau integral din fonduri proprii, mijloace de cazare si de subzistenta, servicii de integrare sociala si economica etc. Numai efortul financiar pe care il presupune gazduirea interimara a refugiatilor sau a solicitantilor de azil pana la finalizarea cererii depuse care nu reprezinta decat o mica parte din totalul cheltuielilor ocazionate de gestionarea acestui proces poate atinge valori insemnate. Astfel de situatii trebuie pregatite din timp, mai ales intrucat, spre deosebire de cazul emigratiei, unde pierderile/castigurile se masoara in termeni de costuri comparative (care ar fi castigul/pierderea tarii in urma plecarii definitive/temporare, cat pierde statul ca investitie nerecuperata in capital uman etc.), imigratia presupune inclusiv costuri financiare imediate, concrete, care nu suporta amanare. Daca numai 10% din imigrantii estimati in calculele noastre ar intra in categoria celor care solicita asistenta, iar cheltuielile unitare ce revin pe un asistat ar fi de 10 ori mai mici decat cele inregistrate, de exemplu, in Finlanda, efortul financiar total care ar trebui asigurat de statul Roman s-ar putea ridica la 0,6-20 milioane EUR, variantei medii corespunzandu-i o suma de 6 milioane EUR anual. Analiza potentialului de migratie pe tipuri de fluxuri de iesire a evidentiat urmatoarele; - Emigratia este mai temperata, fara schimbari semnificative ale fluxurilor si se mentine la cote relativ joase (in jur de 10-15 mii persoane /an). - Migratia pentru munca a capitalului uman din Romania, mai ales a generatiilor tinere va fi forma predominanta, dar gestionata prin politica contigentarilor si controlul trecerii frontierelor. Evolutia acestor fluxuri este mai dinamica, cu cresteri calitative in plan comportamental, al relatiilor de munca si inter-umane. - Raportul migratie legala-migratie ilegala evolueaza in favoarea primei forme, dar va fi influentata in continuare de politicile statelor de destinatie, in special in ceea ce priveste accesul la sistemele de protectie sociala. -Ocuparea in tara a tinerilor cu performante deosebite, a celor supercalificati ramane o problema delicata, de tensionare a fluxurilor de migratie, atata timp cat economia nationala nu ofera solutii atractive. Desi, datorita fenomenelor demografice, contingentul populatiei de 15-23 ani se va reduce simtitor (cu cca 1,2 milioane pana in 2015-2020) apreciem ca din punct de vedere al emigratiei creierelor, Romania va ramane ca o zona de interes ridicat pentru marile firme transnationale sau pentru cercetarea stiintifica internationala. Dar provocarile ce stau in fata economiei nationale fac ca orice pierdere de potential productiv si creativ prin migratie sa constituie un lux prea costisitor pe termen mediu si lung pentru Romania. Modelul emigratiei se schimba in continuare : - Zonele de plecare se disipeaza pe masura reducerii importantei criteriului de etnicitate. Castiga teren emigratia orientata pe considerente de legaturi familiale rude mai indepartate sau prietenie . - Criteriul distantei devine minor, fapt pentru care fluxurile spre continentele mai indepartate castiga teren. Sunt preferate zonele cu perspective mai mari de realizare profesionala si conditii relativ facile de integrare in noile comunitati (politicile din ultimii ani promovate de Canada si SUA pentru atragerea tinerilor familisti). - in privinta migratiei pentru munca cea mai mare relevanta o vor avea urmatoarele aspecte : - aceasta va fi fluctuanta, factorii ce vor defini intensitatea si caracteristicile sale fiind determinati in primul rand de situatia pietei muncii din tarile de destinatie si doar in mica masura de optiunea ofertei din tara ; - politicile statelor primitoare fac practic imposibila atingerea unui nivel critic, de alarma al prezentei lucratorilor romani pe piata UE ; - se estimeaza o continua insanatosire/imbunatatire a comportamentului si atitudinii lucratorului roman migrant, dar si o atitudine mai ferma privind anti-discriminarea, inclusiv in ceea ce priveste securitatea sociala. Migratia externa prezinta deopotriva avantaje si dezavantaje pentru cei implicati, insa in proportii diferite. Studiul prezinta o serie de efecte semnificative pentru prezent si viitor in termenii valorii adaugate din migratia externa dar si ai efectelor nedorite : diminuarea semnificativa a ofertei nationale de forta de munca, cantitativ si calitativ, limitarea posibilitatilor de reducere a diferentelor de venit fata de tarile UE si, implicit, incurajarea migratiei pentru munca, aparitia la nivel national a unor segmente deficitare de calificare a fortei de munca, ajustarea posibilitatilor de reducere a decalajelor in ce priveste competitivitatea produselor romanesti pe pietele externe, acoperirea necesarului de forta de munca in profesii /ocupatii de inalta competenta, accentuarea severa a procesului de imbatranire demografica cu pachetul de probleme sociale pe care-l ridica. - in final trebuie subliniat ca este nevoie nu numai sa indepartam ci si sa evitam riscul marginalizarii in noua constructie europeana. Iar aceasta depinde, inainte de toate, de calitatea politicii economice, educationale, si sociale interne, de conservarea valorilor culturale si etice ale natiunii si preluarea critica a celor occidentale, de adaptarea lor la conditiile nationale. Iar, conditiile pentru o asemenea combinatie sunt deja puse in opera prin Strategia Europeana a Ocuparii, Planul National de Actiune pentru Ocuparea Fortei de Munca, Joint Assessment Paper si alte documente ale UE . - La un orizont mai indepartat, Romania se poate transforma intr-o tara de imigratie, dar avand un contingent important de populatie autohtona aflata la munca in strainatate. Ea va reprezenta o sursa a alimentare a emigratiei est-vest si un beneficiar al emigratiei sud-nord si est. Departe de a ne bucura de acest statut, va trebui sa atenuam, pe cat posibil efectele nefavorabile in planul pietei muncii nationale destructurare a ofertei de forta de munca si necorelare cu cererea pietei nationale, in medie un nivel mai scazut de educatie si pregatire profesionala a fortei de munca prezente pe piata muncii comparativ cu structura absolventilor din sistemul de educatie initiala, si, complementar un potential creativ mai redus, precarizare a ocuparii, cresterea insecuritatii locului de munca, performante productive relativ mai modeste. CONCLUZII Principalele beneficii ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana pot fi clasificate astfel: 1. suplimentarea si diversificarea resurselor financiare Statutul de membru al Uniunii Europene asigura accesul Romaniei la fondurile structurale si la fondurile de coeziune. Volumul acestor transferuri de fonduri catre Romania nu poate fi evaluat la acest moment (si implicit nici efectele derivate), alocarile financiare nationale din fondurile structurale facand obiectul noii perioade programare 2007- 2013. O parte din aceste beneficii poate fi evidentiata si anterior momentului aderarii si surprinde cuantumul si efectele pozitive ale intrarilor de fonduri prin intermediul instrumentelor financiare de preaderare si a altor instrumente si programe dezvoltate de UE pentru tarile candidate. 2. beneficii derivate din statutul de membru. Aceste beneficii vor aparea dupa aderarea la UE si sunt derivate din participarea la piata unica, la uniunea economica si monetara, o mai buna sustinere a intereselor nationale prin participarea la institutiile UE etc. 3. accelerarea reformelor si sustinerea tranzitiei prin furnizarea elementelor de baza pentru definirea politicilor economice nationale. Trecerea de la regimul economiei de comanda la economia de piata nu are precedent istoric. in aceste conditii, pe toata perioada de tranzitie, pana la aderare, UE a furnizat Romaniei un model de elaborare a politicilor sale economice (date fiind criteriile de aderare si dorinta de integrare in UE, aceasta a insemnat, in cele mai multe cazuri, chiar preluarea obiectivelor si politicilor comunitare respective in ansamblul lor sau copierea politicilor anumitor state membre, in masura in care politica respectiva nu este comunitara). Aceste beneficii sunt dificil de estimat si pot imbraca forma scurtarii perioadei de tranzitie. Asistenta tehnica acordata de UE Romaniei in diferite domenii constituie un exemplu de beneficiu din aceasta categorie. Din punct de vedere metodologic, apare ca dificila distinctia clara intre efectele integrarii si cele ale procesului de tranzitie. Pe de alta parte, dihotomia castigator/perdant este relativa. Identificarea unui sector drept castigator sau perdant in procesul de integrare nu inseamna ca acelasi lucru se poate spune despre orice firma sau individ din acel sector. in plus, analiza sectoriala nu corespunde neaparat unei influente pozitive/negative asupra bunastarii intregii societati. Un sector perdant poate elibera resurse pentru alte sectoare, imbunatatind astfel eficienta alocarii resurselor in economie. Integrarea reprezinta si atingerea tintelor de convergenta socio-economica, tinte definite si actualizate periodic conform imperativelor momentului istoric. Din punct de vedere prospectiv, convergenta se defineste printr-un set de indicatori alesi ca reflectand acele criterii care se afla dincolo de cerinta de convergenta. Uniunea Europeana a trecut la monitorizarea progreselor inregistrate pe calea indeplinirii obiectivelor propuse in Consiliul de la Lisabona, urmarind sa devina cea mai dinamica si competitiva Economie Bazata pe Cunoastere din lume pana in 2010, mentinand si chiar accentuand coeziunea sociala". Acest obiectiv va trebui sa fie atins prin asa numita metoda de coordonare deschisa, in cadrul careia monitorizarea joaca un rol foarte important. Analiza de impact a procesului de integrare europeana a Romaniei trebuie efectuata separat pentru perioada de pre-aderare si perioada post-integrare. De asemenea, scenariile avute in vedere pentru evaluarea impactului, trebuie si acestea gandite diferentiat. La nivel macroeconomic, un tip de analiza se va referi la diverse simulari incadrate temporal in perioada 2000-2004 (deja parcursa), pentru a compara realitatea petrecuta cu ceea ce s-ar fi putut intampla in societatea romaneasca daca nu ar fi fost demarat procesul de negociere. Al doilea tip de analiza este de tip prospectiv, comparand scenarii distincte plauzibile pentru perioada 2005-2015 (in care va fi inclus si momentul aderarii, mai devreme 2007-2008 sau mai tarziu 2011-2012, in raport cu evolutia procesului de pre-aderare si a celui de negociere. in scopul cuantificarii efectelor integrarii asupra macro-economiei romanesti au fost realizate cate doua scenarii alternative pentru fiecare dintre cele doua perioade (2000-2004 si respectiv 2005-2015). Unul dintre elementele importante generatoare de impact este reprezentat de fluxurile financiare transferate intre UE si Romania, care pe durata perioadei analizate vor fi influxuri nete dinspre UE catre tara noastra. incepand cu anul 2000, a existat un program pre-stabilit agreat intre cei doi parteneri de negociere, conform caruia fluxurile financiare transferate direct s-au conformat sau urmeaza a se conforma urmatoarei scheme de finantare de fonduri pre-structurale Pachetul financiar pentru Romania plati (milioane euro, preturi 2004) ( tabel 1 ) Dupa anul 2007 (cu acord de principiu pana in 2013), angajamentele UE cresc ca volum de fluxuri financiare, in timp ce efortul bugetar al Romaniei este determinat pe baza principiilor de cofinantare stabilite prin metodologiile de acces la fondurile structurale si de coeziune ale Uniunii Europene, precum si considerand contributia Romaniei la bugetul Uniunii Europene. Platile echivalente sunt clar stabilite pentru primii trei ani considerati post-integrare ( tabel 2) Impactul macro-economic al pachetului financiar nu poate fi redus doar la valoarea absoluta a sumelor acordate Romaniei. Aceasta deoarece programele si actiunile structurale dezvoltate pornind de la sumele respective pot genera si sustine un proces de crestere economica durabila, cel putin in domeniul agriculturii, al infrastructurii si mediului, al resurselor umane, o crestere a coeziunii sociale prin dezvoltarea rurala si dezvoltarea regionala echilibrata. Analizele sectoriale prezentate in lucrarea de fata induc la randul lor anumite concluzii importante: 1. Dezvoltarea economiei nu se va face omogen intre sectoarele economice, in nici-unul dintre scenariile posibile de dezvoltare. Vor exista intotdeauna perdanti si castigatori relativi. Una dintre problemele esentiale pentru decidentii politici va fi sa gaseasca solutiile si masurile de politica economico-sociale necesare pentru a diminua pierderile (costurile) acolo unde apar sau sunt pronuntate, sau, in cazul cel mai fericit, de a gasi metode pentru a transfera toate diferentele sectoriale intr-o zona de crestere globala. 2. Din cifrele prezentate dezagregat pe sectoare de activitate economica sau sociala, rezulta ca costurile si beneficiile posibile ale integrarii sau izolarii europene a Romaniei nu sunt distribuite omogen in timp. Exista perioade in care costurile pot prevala in anumite sectoare sau chiar pe ansamblul economiei, urmate de perioade de prevalenta beneficiilor. Analizele ar trebui efectuate pe termen mediu si lung, iar rezultatele discutate pe baza tendintelor evidentiate catre sfarsitul intervalelor de prognoza. 3. La nivel micro-economic, din punct de vedere al sectorului corporatist, costurile intagrarii vor fi, exceptand cele financiare, directe, legate de posibilitatea gasirii resurselor necesare restructurarii si finantarii investitiilor de infrastructura (cu precadere in transporturi si sectorul informational), costurile impactului unei competitii crescute in multe sectoare ale economiei romanesti expuse Pietei Unice Europene (industriile chimica, de masini si echipamente, de prelucrare a materialelor nemetalice, de mijloace de transport). 4. Cea mai mare parte a costurilor legate de aderarea Romaniei la UE in ceea ce priveste agricultura si politica agricola deriva din competitivitatea si gradul redus de dezvoltare al agriculturii romanesti fata de standardele comunitare. Date fiind preponderenta suprafetei agricole in totalul suprafetei arabile, preponderenta proprietatii private si dimensiunea medie redusa exploatatiilor agricole, se poate afirma ca Politica Agricola Comuna (PAC) va avea un efect semnificativ asupra Romaniei. Productia realizata de Romania in acest sector se afla sub incidenta PAC: in 2002, 57% din productia agricola a fost reprezentata de productia vegetala (dominata de cereale) care reprezinta principala grupa de produse sub incidenta PAC, si 41% de productie animala - aflata in totalitate sub incidenta politicii agricole comune. Astfel, in Documentul comun de pozitie prin care s-au inchis provizoriu negocierile (la 4 iunie 2004), au fost identificate cinci domenii strategice: dezvoltarea rurala, suprafata cultivabila pentru cereale, zootehnie- cresterea animalelor, sectorul vitivinicol, agro-industrie (prelucrarea zaharului si laptelui). 5. Un factor esential in asigurarea cresterii economiei romanesti pe termen lung si de maniera sustenabila-durabila va fi reprezentat de programele care vizeaza dezvoltarea treptata a capitalului uman. Evident, pe termen scurt si mediu sunt implicate costuri inerente care apar in sfera sectorului educational, a celui de cercetare-dezvoltare, a sectorului de sanatate si a sectorului infrastructurii informationale. 6. Este necesara cresterea cheltuielilor cu educatia ca pondere in PIB. Cu o singura exceptie in 1998, cheltuielile publice cu educatia ca procent din PIB au oscilat in jurul a 3%, in ciuda faptului ca Legea Educatiei prevede un minim de 4%. Acest cost trebuie complementat cu eforturile pentru a realiza integrarea Romaniei in spatiul european al invatamantului superior si al cercetarii, precum si redefinirea cadrului general al educatiei, formarii si calificarilor profesionale si costurile legate de recalificarea si reorientarea personalului. Dintre beneficiile implicate de adoptarea acquis-ului comunitar in ceea ce priveste educatia pot fi mentionate: cresterea nivelului mediu de educatie, ceea ce in plan economic creeaza premisele pentru crestere a nivelului de sofisticare atat a activitatilor productive cat si a cererii; cresterea gradului de corelare dintre abilitatile pe care le dezvolta sistemul educational si cele cerute pe piata muncii, fapt ce contribuie la cresterea gradului de utilizare a potentialului uman; asigurarea unui cadru uniform al calificarilor si standardelor ocupationale, ceea ce va crea premisele unei bune functionari a libertatii de circulatie a fortei de munca cu efecte pozitive si pe linia reglarii dezechilibrelor existente pe piata muncii. 7. in raport cu majoritatea statelor membre ale UE, sprijinul acordat in Romania activitatilor legate de cunoastere (inovatie, cercetare-dezvoltare si invatamant superior) este situat la un nivel scazut, ceea ce afecteaza flexibilitatea economiei noastre si a populatiei si diminueaza potentialul de crestere in viitor. Nu intamplator Consiliul de la Lisabona a propus ca tel principal al UE atingerea statului de "cea mai competitiva economie a lumii" pentru UE, iar Consiliul de la Barcelona a legat aceasta tinta de factorul esential numit politici in domeniul cercetarii-dezvoltarii. Costurile implicate de atingerea unui astfel de obiectiv nu sunt din pacate doar cele directe care ar insemna atingerea unui nivel de 3% din PIB cu cheltuielile totale in domeniul C-D, din care o treime cheltuieli guvernamentale, restul fiind asigurat de sectorul privat. Problema esentiala este pe de o parte dificultatea extrema si costurile mari adiacente necesare pentru a impulsiona sectorul privat sa creasca investitiile in C-D pe plan intern, iar pe de alta parte costul urias de oportunitate pe care il ascunde nerealizarea acestui obiectiv. 8. Din rezultatele partiale prezentate in capitolele anterioare, sectoarele care par a avea de castigat pe termen lung, datorita proceselor specifice presau post-aderarii, sunt: serviciile de piata, care isi vor continua procesul de dezvoltare inceput dupa 1990 in ritm superior restului economiei, agricultura, datorita eforturilor concertate de restructurare pe care Romania le va face cu un ajutor financiar si de capital cognitiv important din partea UE, precum si sectoarele foarte expuse competitiei internationale care au supravietuit impactului concurential initial si diminuarii cererii interne din primii ani de tranzitie. Dezvoltarea exporturilor si importurilor va continua in ritm sustinut, ceea ce va mari suplimentar competitivitatea externa a acestor sectoare. 9. in domeniul tehnologiei informatiilor si comunicatiilor costurile sunt legate de asigurarea supravegherii concurentei pe piata serviciilor TIC, de finantarea programelor de e-Government si aplicarea Planului Europe+ si sustinerea dezvoltarii infrastructurii, precum si de informatizarea sistemul educational. Beneficiile sunt scaderea tarifelor la serviciile TIC, cresterea ratelor de penetrare a telefoniei si Internetului, participarea la programul eTen, dar si cele generale aduse de dezvoltarea societatii informationale (reducerea coruptiei administrative, cresteri de productivitate, reduceri de costuri de productie). 10. Sectoarele de activitate economico-sociala care pot fi afectate in viitor, cel putin pe termen scurt si mediu, de costuri superioare beneficiilor, vor fi cele relationate cu necesitatea restructurarii pe linia protectiei mediului inconjurator si sectoarele de utilitati publice. Piata fortei de munca poate experimenta fenomene distorsionate in anii urmatori, indiferent de scenariul ales de decidentii politici pentru dezvoltarea Romaniei, inainte de a resimti favorabil efectele dezvoltarii sustenabile, intre care vom aminti in principal generarea de locuri noi de munca. Sectoarele care vor avea de castigat in urma aderarii Romaniei la UE : -exportatorii de produse din lemn; -cei care dezvolta produse de inalta tehnologie (in acest moment numarul lor nu este semnificativ, iar efectul de angrenare este scazut); -cei care lucreaza in servicii Cel mai putin favorizate sectoare sunt: -Industria chimica ; -Industria mineritului; -Cei care se s-au intors la agricultura ca la un angajator de ultima instanta" OPORTUNITATI DE AFACERI IN PERIOADA PRE-ADERARE Segmentul de piata reprezentat de serviciile catre companii si persoane fizice ofera multe oportunitati pentru firmele nou lansate pe piata. Afacerile pe nise de piata nu aduc profituri spectaculoase, dar veniturile sunt constante si pe termen lung. Daca la inceputul anilor 1990 aproape orice afacere lansata cu putini bani devenea imediat un succes, indiferent de domeniul de activitate, intre timp lucrurile s-au schimbat. In ultimii ani multe segmente de piata au inceput sa se consolideze. Jucatorii internationali importanti si-au lansat afaceri aici si au adus cu ei know-how si strategii bine puse la punct. La randul lor, companiile romanesti mari, cu vechime s-au asigurat ca au un loc stabil in piata. In plus nivelul investitiei initiale a crescut foarte mult pe aceste piete, datorita concurentei ridicate, ceea ce scoate automat din joc firmele mici. Ce ramane insa de facut pentru cei care vor sa inceapa o afacere pe cont propriu anul acesta dar nu dispun de un capital generos pentru investitii initiale si extindere Chiar daca aparent perspectivele nu arata foarte bine, au ramas destul de multe locuri goale in diferite domenii unde se pot incepe afaceri mici cu bugete accesibile pentru investitia initiala. Un element important de luat in seama atunci cand stabiliti ce afacere sa incepeti anul acesta este faptul ca in cativa ani puterea de cumparare a romanilor va creste. Acest lucru inseamna ca ei vor putea sa-si permita sa cumpere produse si servicii pe care astazi aproape le ignora. Lansarea din timp a unei afaceri cu perspective pe termen lung poate asigura un loc stabil in piata pana in momentul alti oameni de afaceri vad oportunitatea domeniului respectiv si incep o afacere. In clipa in care concurentii isi vor face aparitia, compania dv. Este deja bine cunoscuta in piata si poate face fata mai usor. O dezvoltare importanta o vor avea serviciile catre persoane fizice si companiile. Cateva exemple ar fi companiile care efectueaza diverse reparatii, firmele de curatenie, spalatoriile auto sau firmele care asigura ingrijirea animalelor de casa in perioada cand stapanii lor sunt plecati. Tocmai pentru ca acum nivelul concurentei este mult mai ridicat, antreprenorii trebuie sa aiba mare grija la calitatea serviciilor si a produselor pe care le ofera. De acest lucru trebuie sa tina seama mai ales firmele care se gandesc ca au acum o afacere sigura si stabila in piata dar nu iau in calcul momentul 2007. Dupa aderarea la Uniunea Europeana, multe companii mici trebuie sa devina competitive daca vor sa ramana in piata pentru ca vor trebui sa se confrunte cu firme concurente europene. Acestea vin cu mai multa experienta si o mai mare putere financiara si vor putea specula foarte usor slabiciunea concurentei reprezentate de companiile autohtone. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA - Dr. Sorin FRUNZAVERDE, Dr. Constantin ONISOR - EUROPA DE SUD-EST Ed. A92- Bucuresti 2004 - Abraham Frois G. Economie politica, Paris 1992 - Institutul European din Romania - Studii de impact PAIS II - Suport de curs - DEP. FORMARE CONTINUA - Colectia - ORIZONT ECONOMIC - Site uri - Ministerul Integrarii Europene - Asociatia Oamenilor de Afaceri

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat de psihologie. Uniunea Europeana". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.
In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici: raporteaza o eroare