REFERAT PSIHOLOGIE: RELATIA DINTRE MEMORIE SI GANDIRE

Incarcat la data: 09 Ianuarie 2009

Autor: cornel sandulescu

Pret: 50 credite

3,5 (15 review-uri)
Relatia dintre memorie si gandire In psihologie termenul de gandire a patruns prin intermediul filozofiei si al logicii si a fost asociat cu anumite forme ale activitatii mentale- a opera cu concepte, cu abstractiuni; a judeca; a reactiona si de a genera cunostinte (Mihai Golu-"Bazele psihologiei generale"). Figura1. Model cvadridimensional al gandirii (Mihai Golu) Gandirea este o succesiune de operatii care duc la dezvaluirea unor aspecte importante ale realitatii si la rezolvarea anumitor probleme; dobandirea si ordonarea informatiilor pentru a gasi raspunsul la o situatie critica. Paul Popescu Neveanu considera ca "gandirea este trasatura distinctiva a psihicului uman, definitorie pentru om ca subiect al cunoasterii rationale". Definirea gandirii furnizeaza caracteristicile acesteia: caracterul informational operational (este un proces de prelucrare si interpretare a informatiilor si asa cum preciza J. Piaget in "Psihologia inteligentei"- "trasatura esentiala a gandirii logice este de a fi operatorie, adica de a prelungi actiunea, interiorizand-o"), caracter mijlocit (gandirea este mijlocita de limbaj, opereaza asupra informatiilor furnizate de senzatii si perceptii asupra celor evocate din memorie sau obtinute prin combinari imaginative), caracter mijlocitor ( gandirea mijloceste celelalte procese psihice si pe sine insasi), caracter generalizat si abstractizat ( opereaza cu insusiri generale , abstracte, cu mare rol in intelegerea teoretica a realitatii), caracter finalist ( anticipeaza scopul), caracter sistematic ( gandirea contine elemente structurate, intre care sunt posibile o multitudine de combinatii). Geneza structurii gandurilor poate fi analizata observand construirea progresiva a acestora in cursul dezvoltarii, de la nastere pana la adult. J. Piaget si scoala sa au demonstrat ca structurile operatorii parcurg o cale evolutiva, in stadii ascendente cu orientare de la exterior spre interior. Aceste stadii au fost: stadiul senzorio- motoriu (0- 2 ani), cand se achizitioneaza structuri esentiale pentru geneza gandirii ( interactiunea simturilor vaz, tact, auz cu motricitate, in special a membrelor); stadiul preoperator (2- 7 ani) sau al gandirii intuitive, cand se dezvolta scheme si structuri verbale ale limbajului si impletirea actiunilor directe asupra obiectelor cu functia designativ- cognitiva si reglatoare a cuvantului: unitatea imagine- denumire si imagine- cuvant- miscare; stadiul operatiilor concrete (7- 11 ani) caracterizat prin aparitia si intrarea in functie a structurilor operatorii propriu- zise (reversabilitate, tranzitivitate, asociativitate) si stadiul operatiilor formale (11- 14 ani) care se caracterizeaza prin comutarea intregii structuri operatorii pe un suport intern ( limbaj intern), pe un sistem coerent de semne si simboluri, detasate de obiectele si imaginile concrete ( proiectie). Gandirea este formata din 2 componente aflate in interactiune si interdependenta si formand structuri cognitive ale gandirii. Acestea sunt latura informationala (continut, date despre ceva anume) si cea operationala sau functionala ( transformari ale informatiilor pentru a obtine depasirea situatiei problematice si pentru a asigura adaptarea la mediu). Latura informationala constituie ansamblul notiunilor si conceptelor ca forme generalizate de reflectare a insusirilor obiectelor si fenomenelor. Conceptul este considerat de Osgood drept "raspuns comun la o clasa de fenomene cu trasaturi comune". Conceptul, in opinia lui Mum este "un proces care reprezinta asemanari ale obiectelor, situatiilor, evenimentelor". Conceptele au fost caracterizate de Vinacke prin 7 caracteristici: 1.conceptele nu sunt date senzoriale, ci sisteme produse de raspunsurile noastre la diferite situatii trecute; 2. utilizarea conceptelor inseamna aplicarea experientelor trecute la situatii actuale; 3. conceptele reunesc date senzoriale independente; 4. mijlocul de legatura al experientelor este cuvantul, simbolul; 5. se utilizeaza extensiv (toti oamenii) si intentional (variaza de la individ la individ); 6. nu este obligatoriu sa fie rationale; 7. conceptul poate exista fara a fi formulat constient. Latura operationala constituie ansamblul operatiilor si procedeelor mentale de transformare a informatiilor,de relationare si prelucrare, combinare si recombinare a schemelor si notiunilor in vederea obtinerii unor cunostinte noi sau a rezolvarii unor probleme. Operatiile folosite in gandire sunt fundamentale ( sau generale, prezente in orice act de gandire: comparatie, analiza, abstractizare, sinteza, generalizare, concretizare logica) si specifice ( instrumente, se folosesc doar in anumite acte de gandire, in functie de domeniul de cunoastere in care este implicata gandirea ). Structurile cognitive ale gandirii sunt sisteme organizate de informatii si operatii ce presupun organizare si diferentiere interioara intre elementele componente. Acestea pot fi complexe sau simple, flexibile sau rigide, stabilite sau in proces de constituire, finalizate cu efecte adaptive sau dezadaptive. Rolul structurilor cognitive este sa medieze, sa filtreze intrarile in gandire. In functie de consistenta si corectitudinea intrarilor, structurile cognitive pot facilita sau perturba depasirea dificultatilor. Fenomene de influenta negativa sunt: fenomenul "orbirii gandirii" ( nu se poate sesiza esentialul datorita datelor aglomerate), fenomenul stereotipiei gandirii ( perseverarea in aceeasi directie, desi datele problemei sunt schimbate), fenomenul fixitatii functionale ( nu se pot da obiectelor o alta utilitate decat cea fireasca). Activitatile gandirii sunt conceptualizarea ( omul poate forma si integra concepte), intelegerea (sesizarea si relevarea relatiilor esentiale dintre obiectele si fenomenele lumii reale), rezolvarea problemelor ( gandirea intra in functiune doar in situatii problematice care cer o rezolvare) si creativitatea ( forma extrema de rezolvare a problemelor). Memoria este functia psihica de baza care face posibila fixarea, conservarea, recunoasterea si reproducerea informatiilor si trairilor noastre. Aceasta este implicata in toate procesele psihice. Memoria cuprinde mecanismele prin care o achizitie oarecare ramane disponibila, putand fi reamintita si utilizata. Memoria poate fi imaginativa ( conservarea si reproducerea reprezentarilor), verbal- logica ( a propozitiilor, ideilor), afectiva, motorie ( formarea deprinderilor: dans, inot, scris). Memoria poate fi inferioara (mecanica, prezenta si la materie- revenirea la forma initiala a unor metale intinse, elastice si recristalizarea sarurilor sub forma specifica; animale- furnici, parameci) si superioara (specific umana, logica, posibilitatea de a localiza in timp si spatiu evenimentele inregistrate). Din punct de vedere al octogenezei, memoria poate fi de scurta durata (se explica prin existenta unor "circuite reverberante", lanturi de neuroni care primesc excitatia din exterior si in mijlocul carora oscileaza facand posibila persistenta impresiei) sau de lunga durata (explicata prin existenta engramei, urma lasata in structurile cerebrale de datele senzoriale). In functie de capacitati temporale, memoria poate fi de foarte scurta durata (0,25- 0,50 dintr-o secunda), de scurta durata (18 secunde) si de lunga durata (MLD- ore, zile, ani, toata viata), hipermnezie (Ex: servitoarea analfabeta care datorita febrei recita pasaje din Biblie in limba greaca si latina, pasaje pe care le auzise de la preotul la care lucrase), memorie exceptionala (reproducerea unui volum mare de informatii). Formele memoriei sunt: involuntara, voluntara, mecanica, logica. Conditiile optime ale memoriei sunt: motivatia, scopul ( daca elevul isi da seama ca bunurile culturale ii largesc orizontul, inlesnesc comunicarea cu ceilalti si ii asigura adaptarea, va continua sa se informeze si dupa parasirea scolii), necesitatea cunoasterii efectelor (elevul caruia ii sunt explicate greselile, le va indrepta, invatarea fiind eficienta), intelegerea materialului de invatat ( prelucrare logica, memorie semantica, realizarea de legaturi cu cunostintele anterior asimilate). Fixarea si conservarea cunostintelor creeaza posibilitatea recunoasterii si reproducerii lor ulterioare. Ambele procese sunt prezente si la animalele superioare ( cal, caine), dar specific omului este constiinta de eveniment trecut si localizare exacta in timp si spatiu. Atunci cand nici recunoasterea, nici reproducerea nu sunt posibile, se vorbeste despre fenomenul uitarii, ca rezultat al unei inhibitii ( interesele, sentimentele influenteaza puternic). Uitarea este indispensabila, fara ea perceptiile s-ar amesteca mereu cu imagini vii, facand dificila orientarea in prezent. Formele uitarii sunt: totala ( dispar datele), partiala, lapsus (uitare momentana). Curba uitarii (Ebbinghaus): a) material (cuvinte fara sens) b) material (cuvinte, propozitii fara sens) Aristotel, in lucrarea "Despre memorie si amintire" a emis Legea fundamentala a asociatiei, a contiguitatii in timp, prin care preciza ca atunci "cand 2 evenimente au loc simultan sau in succesiune imediata intre ele se produce o asociatie". Asociatia este legatura stabilita intre procese sau stari psihice astfel incat producerea uneia atrage dupa sine aparitia celeilalte. W. Hamilton a emis Legea integrarii prin care se precizeaza ca "amintirea unei parti atrage dupa sine reconstituirea intregului" si Legea interesului - "Dintre toate amintirile pe care o stare prezenta le poate evoca sunt reamintite cele cu interes actual". In relatia dintre gandire si memorie un rol important il are judecata, care se realizeaza prin relatii si coeziuni logico- semantice definite intre 2 sau mai multe notiuni, devenind componenta de continut a gandirii. In acest punct ea poate fi stocata in blocul memoriei pentru uz ulterior, integrandu-se in memorie la un nivel superior fata de notiuni, nivel propozitional. Din punct de vedere al persistentei in timp, produsele gandirii pot fi impartite in: produse pentru uz imediat si pentru uz ulterior (Ex: notiuni, principii, legi), care se stocheaza devenind verigi componente ale unor noi procese de gandire in viitor. Rolul memoriei in viata psihica este de a dezvolta evolutia psihica in raport cu experienta acumulata. Datorita acesteia invatam sa mergem, sa vorbim, sa traim sentimente complexe, sa ne imaginam viitorul, sa luam hotarari in cunostinta de cauza. Existenta memoriei face posibila constituirea inteligentei si personalitatii. Ea constituie cea mai mare parte a inconstientului, care influenteaza activitatea noastra constienta din fiecare moment. Pornind de la definitia lui J. Piaget conform careia "inteligenta constituie o stare de echilibru spre care tind toate adaptarile succesive de ordin senzorio- motor si cognitiv, ca si toate schimburile asimilatoare si acomodatoare dintre organism si mediu", putem corela structurile memoriei semantice indisolubil cu gandirea logica. O conditie a eficientei memoriei este consolidarea unor sisteme mintale maleabile, valoroase pentru activitatea prin care solutionam dificultatile care se ivesc. De cultivarea memoriei depinde dezvoltarea gandirii si a imaginatiei, asimilarii inteligente, sistematice. Bibiografie: Tinca Cretu - "Psihologie generala" Mielu Zlate - "Fundamentele psihologiei" Mihai Golu - "Bazele psihologiei generale" Andrei Cosmovici - "Psihologie generala"

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT PSIHOLOGIE: RELATIA DINTRE MEMORIE SI GANDIRE". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Comentarii

Dar acest referat ar trebui sa fie despre relatia dintre memorie si gandire, nu? Aici apare doar o caracterizare a celor 2 procese psihice fara a demonstra legatura dintre ele.

Ai reusit pana la urma? Salveaza-l si deschide-l apoi cu un winrar. bafta!

Am platit pentru acest referat si mi l-a descarcat ca jpeg...... Nu il pot deschide, va rog ajutati-ma! Nu reusesc sa gasesc o adresa de contact, ce pot sa fac?

 
 
Studentie.ro
 
Inchide
Am uitat parola Cont nou
Conecteaza-te prin Facebook

Acum te poti conecta si prin contul tau de Facebook! Da click pe butonul de mai jos si introdu datele tale:

Login with Facebook
Publicitate pe Studentie.ro ×