Deficienta de auz

Surdopsihopedagogia, ca stiinta independenta, studiaza particularitatile dezvoltarii psiho-fizice ale copiilor cu disfunctie auditiva si mijloacele adecvate compensatorii, instructiv-educative si recuperatorii in vederea formarii personalitatii si incadrarii lor depline in climatul socio-profesional.

Pentru a denumi persoanele cu tulburari de auz se utilizeaza un evantai notional atât in limbajul stiintific, cât si in cel obisnuit. De exemplu: surdo-mut, surdo-vorbitor, surd, deficient de auz, disfunctional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit.

Initial s-a folosit termenul de surdomut (scris intr-un cuvânt) si se referea la persoanele care si-au pierdut auzul inainte de in susirea limbajului verbal (pâna la vârsta de 2-3 ani). in momentul in  care s-a constientizat faptul ca intre surditate si mutitate nu este o legatura indestructibila, cuvântul surdo-mut a fost despartit prin cratima.