Referat KABBALA DE DINAINTEA KABBALEI

Incarcat la data: 08 Martie 2007

Autor: Adascalitei Virgil

Pret: 50 credite

KABBALA DE DINAINTEA kABBALEI Studiul de fata si propune sa gaseasca un fir care sa uneasca cele patru tipuri de literatura post-biblica denumite si genuri literare (rescriere biblica, Targum, pesher, Midrash) pentru o resemnificare a lor n contextul mai larg al traditiei iudaice. Acest fir l vom numi, cu ndrazneala poate, Kabbala, termen care se va preciza, n acceptiunea cu care este folosit aici, pe parcurs, mbogatindu-se ca semnificatie si nuanta asemeni unui bulgare de zapada. Kabbala (de la radacina k.b.l., a primi, a transmite) indica la o prima semnificare nspre transmiterea (i.e. nspre a trimite, respectiv, a primi un mesaj) nteleasa (ori nuantata ulterior) ca traditie. Termenul folosit ndeobste pentru traditie n spatiul iudaic este masora (de la radacina m.s.r., a trimite). Kabbala, spre deosebire de masora (cu referire explicita la traditie n ansamblul ei ca avnd deja o forma oarecum fixata, secularizata, canonica ce permite/asigura transmiterea continuturilor ntocmai, nediferentiat, exoteric), se situeaza prin oralitate n interval, mai precis, n relatie, adica, ntre emitator si receptor, presupunnd un cadru mult restrns, ezoteric si continuturi niciodata fixate, ci n constituire, de fiecare data altfel, de la receptor la receptor, de la situatie la situatie. Kabbala desemneaza deopotriva procesul si produsul unei asemenea transmiteri. Produsul este desigur textul ncuiat prin aceea ca scris (deci trecut din oralitate n ascundere) si care n aceasta forma se adreseaza tuturor. n iudaismul clasic avem o Kabbala liturgica, sacrificiala, ca serviciu al sngelui, ca traseu hematic (de la preot la preot) n jurul altarului si o Kabbala a mesajului divin (la care am facut deja referire), ca transmitere nencetata a Legii, a nvataturii, ca lant nentrerupt al revelatiei divine. Serviciul sngelui este nlocuit prin serviciul buzelor. Revelatia se face gura catre gura[1], ntlnirea este unica, irepetabila si totusi mesajul se transmite mai departe nealterat. O data iesit din oralitatea situatiei originare de comunicare, mesajul devenit text (deci mbracat n materialitate) se cere interpretat. Daca textul este mesajul nsusi (la nceput a fost ntruparea) dincolo de orice semnificatie, simpla transmitere sonora, deci ntrupare mai departe, este ndeajuns pentru a prelungi situatia originara, deci pentru a mentine transmiterea pe cale orala. Interpretarea care i smulge textului o semnificatie sau alta sta sub semnul oralitatii daca prelungeste/contine/reia mesajul n ntregime, ca tot prezent/reflectat n parte[2]. Pe muntele Sinai Moise primeste deopotriva Tora scrisa si Tora orala, ambele nzestrate cu aceeasi auctoritas. Tora orala cuprinde, pe de-o parte, acest lant invizibil al transmiterii orale, gura catre gura, a mesajului divin, pe de alta parte, ntregul corpus de texte care, venind dinspre oralitate ca fixare a mesajului n scris, se constituie ca prelungiri/reflectari ale Torei scrise cu aceeasi pretentie de autoritate. Prefer sa utilizez n acest caz pentru prelungire sau reflectare termenul semnificativ de nmugurire ce trimite explicit la acelasi trunchi si aceeasi seva. Tratatul mishnaic Avot prezinta verigile acestui lant al transmiterii revelatiei sinaitice, de la Moise si profeti trecnd prin cele cinci perechi (ebr. zugot), generatii de nvatatori, pna n Evul Mediu timpuriu[3]. Tinnd de Tora orala, textele la care am ales sa ne oprim n continuare se vor nfatisa si ele ca verigi ale unui lant kabbalistic, asezndu-se astfel n continuarea revelatiei originare. Si ntruct ele se definesc ntotdeauna prin raportare la Tora scrisa, ne vom ndrepta atentia de fiecare data asupra relatiei dintre Tora scrisa si Tora orala pentru a evidentia, pe ct posibil, statutul textelor analizate. Complementara Torei scrise, Tora orala se prezinta ca interpretare si hermeneutica deopotriva. Ambele, att Tora scrisa, ct si Tora orala, sunt nzestrate, dupa cum spuneam, cu suprema autoritate, pentru ca revelate. Ele se oglindesc si se resemnifica reciproc. Mergnd pe acest fir, ce statut au n cadrul Legii orale genurile la care ne vom referi n continuare? Prin ce anume tin ele de Tora orala constituindu-se totodata ca nmuguriri ale Torei scrise? 1. Rescrierea biblica Gen literar aparte, rescrierea biblica se prezinta ca un text cu caracter narativ, secvential, ce nglobeaza mult material extra-biblic, material pe care nsa l topeste sau insereaza integrndu-l armonios n traditia biblica[4]. Din aceasta categorie fac parte apocrife biblice si texte pseudo-epigrafice precum: Cartea Jubileelor, apocriful la Cartea Facerii, Liber Antiquitatum Biblicarum (de Pseudo-Philo), Antichitati iudaice (de Flavius Josephus) etc. Metoda particulara de exegeza consta n reelaborarea, recrearea textului biblic care este asezat de catre scrib n noua sa forma sub semnul unei autoritati (ngerul Tronului, ngerul Prezentei sau chiar Dumnezeu) pentru a sugera continuitatea fireasca a revelatiei. Efortul deuteronomic, de repetare, de rememorare a Scripturii ne ndreptateste sa asemuim pna la identificare raportul dintre rescrierea biblica si cartile biblice corespunzatoare cu cel dintre Tora orala si Tora scrisa. Rescrierea biblica dubleaza revelatia ca exegeza fiindu-i totodata cosubstantiala. Prin urmare, interpretul, exegetul, n calitate de intermediar, de instrument al revelatiei, este un inspirat. Philip S. Alexander[5] l compara chiar cu nvatatorul Dreptatii, conducatorul spiritual al comunitatii de la Khirbet Qumran. Scribul apeleaza deopotriva la traditie si la elemente extra-biblice curente n Palestina intertestamentara. Rescrierea biblica nu are nsa menirea de a umple pur si simplu lacunele sau de a aduce un plus de informatie, de claritate (lucruri de altfel evidente nca de la prima lectura), ea nu se constituie doar ca naratiune explicativa ce extinde textul biblic, asa cum nu este o simpla actualizare, o aducere n prezentul de atunci a textului biblic. Desi n continuitate, rescrierea biblica este prezenta pura, revelatie. Recitind dinspre noi acest gen literar reiese ca o analiza pertinenta nu poate exclude nici abordarea atomistica, nici abordarea holistica. Particularul si generalul se ngna reciproc. Un verset poate deveni un capitol. Textul se constituie n viitor ca urmare a efortului de exegeza. Totusi el exista deja, ca Ur-Text, n forma textului originar neactualizat ntru totul. Care sunt criteriile dupa care unele carti sunt considerate rescriere biblica, iar altele nu? La prima vedere, nu sunt rescrieri biblice textele care exced masura biblica acceptabila (prin cantitatea exagerata de material extra-biblic incorporat sau prin devierea mesajului biblic). Mergnd putin mai departe, as spune ca nu sunt rescriere biblica textele carora le este proprie doar transmiterea pe orizontala, fara suportul verticalitatii ntemeietoare, i.e. n absenta revelatiei. 2. Targum Targum / pl. Targumim (de la radacina t.r.g.m., a traduce, a talmaci) nseamna traducere/talmacire [a Bibliei] (din ebraica n alte limbi, mai cu seama n aramaica[6]) si se constituie ca gen literar aparte prin insertiile, interpolarile explicite sau implicite care dezvolta textul biblic, ceea ce a facut ca acest tip de traducere sa se numeasca si traducere parafrastica, spre deosebire de simpla traducere literala[7]. Parafraza explicativa, ca semn dictinctiv, apropie Targumim de rescrierea biblica. Personajul principal numit meturgeman (de la aceeasi radacina) este n acelasi timp interpres si expositor[8]; n timpul citirii Torei n sinagoga el traduce n aramaica verset cu verset textul ebraic de nenteles altfel pentru auditoriu, construind o versiune biblica sui generis. Exista asemanari evidente ntre Targum si midrash. Targum este non-midrashic doar ca forma literara, nsa este midrashic ca metoda de exegeza[9]. Avem si aici o structura de baza, un strat fondator (echivalentul lemei midrashice) si adaugiri explicative, parafraze (echivalentul comentariului midrashic), chiar daca trecerea dintr-un regim n altul este neanuntata si uneori greu de observat pentru un necunoscator. Targum, mai ales cel sinagogal, tine desigur de Legea orala aflata, dupa cum am vazut, n dialog cu Legea scrisa. El se recita avnd o functie liturgica si fiind, prin urmare, investit cu sacralitate[10]. Asemeni altor texte inspirate, Targum se va aseza n continuarea revelatiei sinaitice originare ca veriga a lantului kabbalistic mentionat anterior. 3. Pesher Pesher / pl. pesharim (de la radacina p.sh.r., a interpreta, a explic(it)a, a rezolva) desemneaza tipul de interpretare prezent n comentariile qumranice la textele profetilor. Avem de-a face cu o exegeza de desavrsire, de mplinire a textului biblic ce da seama de puternica orientare eschatologica a comunitatii de la Khirbet Qumran: sfrsitul este acum. Textele profetice sunt reinterpretate n aceasta cheie ca facnd referire la prezentul apocaliptic. Prin pesher (considerat al doilea moment al revelatiei) revelatia originara, raz (mister), de nepatruns pna atunci, devine inteligibila, se dezvaluie desavrsindu-se. n aceasta ordine, singurul care poate face trecerea de la raz (textul biblic) la pesher (interpretare), singurul inspirat, este nvatatorul Dreptatii. Iluminarea divina prin care survine sensul adevarat, ultim, desavrsitor da seama de buna asezare a comentariului de tip pesher n prelungirea revelatiei originare. Tora orala desavrseste, mplineste astfel Tora scrisa, caci prin ea omul ajunge la sens, iar fara ea revelatia ramne pentru totdeauna ascunsa. n aceasta lumina, asa-numitele alterari att la nivelul textului biblic (al lemei), ct si la nivelul semnificatiei (al comentariului) devin mpliniri, cta vreme cel ce opereaza schimbarile detine cheia revelatiei. 4. Midrash Midrash / pl. Midrashim (de la radacina d.r.sh., a cerceta, a cauta, a investiga) are n spatiul iudaic nenumarate semnificatii dintre care cea privilegiata n studiul de fata este aceea de exegeza rabinica, de comentariu rabinic. Midrash desemneaza, pe de-o parte, procesul, dinamica hermeneutica, activitatea exegetica de scoala, iar, pe de alta parte, produsul acestei activitati si anume, textul midrashic propriu-zis (alcatuit din lema biblica si comentariul corespunzator)[11]. Se poate vorbi astfel de doua variante: una pedagogica avnd n centru Bet ha-Midrash si reflectnd prin structura lema-comentariu discutiile din academiile rabinice, iar alta liturgica, cu referire la Bet ha-Kneset, reflectnd dinamica sinagogala. Casta spirituala ce are ca principala sarcina transmiterea sapientei biblice este reprezentata de darshanim (de la aceeasi radacina). Acestia contribuie direct la dezvoltarea Torei orale ca purtatori mai departe si transmitatori ai mesajului divin. Ceea ce diferentiaza cu precadere acest gen literar de celelalte trei amintite (rescriere biblica, Targum, pesher) este comentariul polivalent avnd ca principala presupzitie convingerea ca textul biblic, text-martor investit cu autoritate suprema, are infinite semnificatii fiind inepuizabil din punct de vedere semantic. Desi multiple, aceste semnificatii nu sunt contradictorii, ci, dimpotriva, hermeneutica midrashica si propune tocmai unificarea treditiei biblice, unificare existenta deja la nivelul textului revelat, dar neactualizata nca. Initierea midrashica este initiere n armonia misterioasa (si in-diferenta) a Legii scrise. Tora orala se prezinta, asadar, ca efort de ntelegere si actualizare a (mesajului) Torei scrise. Sacralitatea discursului midrashic poate fi cu usurinta dedusa din chiar presupozitia amintita: comentariul actualizeaza, scoate din ascundere una sau mai multe din semnificatiile latente (nici una privilegiata) ale textului biblic polivalent. Midrash-ul se fixeaza si el n paradigma sinaitica. Scolile rabinice transmit nentrerupt mesajul divin. Regulile de interpretare (middot), constrngatoare si eliberatoare n acelasi timp, au grija ca acest mesaj sa razbata ntocmai. n concluzie, cele patru genuri literare analizate tin de Tora orala aflndu-se n prelungirea revelatiei sinaitice. Acest lant al transmiterii revelatiei l-am numit, pornind de la semnificatiile prime ale termenului Kabbala, lant kabbalistic. Kabbala de dinaintea Kabbalei (aceasta din urma facnd referire la curentul care poarta explicit acest nume, curent reflectat ntr-un gen literar propriu, chiar daca polimorf) subntinde ntreaga traditia orala specific iudaica de la revelatia sinaitica pna la aparitia Kabbalei propriu-zise. Dincolo de instantierile celor patru genuri literare alese, studiul de fata face trimitere la fenomenul mai amplu (fenomenul-cadru) al oralitatii n traditia iudaica. A reiesit ca oralitatea presupune transmiterea mesajului/revelatiei prin cuvnt si/sau text. Acesta din urma, nedublat de dimensiunea orala liturgica devine mitologie sau, n cel mai rau caz, simpla literatura. Madeea Axinciuc [1] Ebr. pe el-pe (Num. 12, 8). [2] Exemplara n acest sens este imaginea structurii de fractal. [3] Aceste cinci generatii care au transmis mai departe revelatia sunt de asemenea amintite n lucrarea intitulata semnificativ Sefer ha-Cabala (Cartea Cabalei/Transmiterii/Traditiei) de Ibn Daud (a doua jumatate a secolului al XII-lea). [4] Within the corpus of post-biblical Jewish literature are a number of texts devoted to retelling in their own words the story of the Bible. These texts are often treated as constituting a literary genre, for which the titles rewritten Bible (Vermes, 1973, pp. 67-126) and texte continu (Perrot and Bogaert, 1976, pp. 22-8) have been proposed (Philip S. Alexander, Retelling the Old Testament, n It is written: Scripture citing Scripture, edited by D.A. Carson and H.G. Williamson, Cambridge University Press, Cambridge, p. 99). [5] Ibid., p. 101. [6] Celebre sunt, de exemplu, Targum Onkelos, Targum Ierushalmi si Targum Pseudo-Jonathan deseori publicate mpreuna cu originalul ebraic. [7] The Rabbinic texts envisage three distinct settings for the Targum: 1. private devotion, 2. school, and 3. synagogue (Philip S. Alexander, The Targumim and the Rabbinic Rules for the Delivery of the Targum, n Supplements to Vetus Testamentum, v. 36, Brill, Leiden, 1985, p. 21). [8] Cf. ibid. This combination of fida interpretatio and expositio in one and the same document makes the Targumim typologically unique (ibid., p. 15). [9] Cf. ibid., p. 16. [10] The Targum belongs to torah shebb`al peh [Oral Torah] (Pesiqta Rabbati V, ed. Friedmann p. 14a-b; Tanhuma Buber II 87-8 = Wayyera 6), and the manner of its recitation in sznagogue expresses liturgically the Rabbinic view of the relationship between Oral and Written Torah (ibid., p. 23). [11] Cf. Philip S. Alexander, Midrash, n A Dictionary of Biblical Interpretation, Coggins & Houlden, London, 1986, pp.452-459. www.studentie.ro - 2005

Textul de mai sus reprezinta un extras din "Referat KABBALA DE DINAINTEA KABBALEI". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Sutien Triumph Julia Light Beige Sutien Triumph Julia Light Beige Sutien bej deschis cu detalii din dantela, armatura si bretele ajustabile. 48% poliamida, 44%...
Chiloti Triumph Anna Dark Blue Chiloti Triumph Anna Dark Blue .. 82% poliamida, 18% elastan
Chiloti Triumph Erin Dark Beige Chiloti Triumph Erin Dark Beige .. 82% poliamida, 18% elastan