Etica protestanta si spiritul capitalist

O inlantuire de factori a adus in Occident si nu numai, la aparitia unor fenomene culturale care se situeaza pe o directie de dezvoltare. Numai in Occident exista stiinta ajunsa la stadiul pe care il recunoastem azi drept „valabil”. Cu toate ca dezvoltarea deplina a unei teologii sistematice apartine crestinismului purtand elementele elenismului. 

De asemenea, practicarea profesionala rationala si sistematica a stiintei (specialisti pregatiti) exista numai in Occident, in primul rand este vorba despre „functionarul profesionist”, stalpul de rezistenta al statului modern si al economiei moderne din Occident. Statul organizat pe stari ( rex et regnum) a fost cunoscut numai in Occident, acesta a produs parlamente cu „reprezentanti ai poporului” alesi periodic, iar statul ca atare, in sensul unei institutii politice cu o „constitutie” rational intocmita, cu un sistem juridic rational intocmit si cu o administratie calauzita dupa reguli rational statuate, aplicata de functionari profesionisti.  Spiritul intreprinzator, dorinta de castig, de castig cat mai mare nu au nimic in sine de-a face cu capitalismul.
    
Capitalismul poate fi identic cu „infranarea” acestei porniri irationale, are aspiratia spre castig, dar mai mult spre rentabilitate, un castig mereu reinnoit. Un act economic capitalist trebuie sa fie mai intai unul care se intemeiaza pe asteptarea unui castig prin folosirea sanselor. Calcularea capitalului se efectueaza la inceputul afacerii printr-un bilant initial, dar si cu prilejul fiecarui act comercial: antecalcul, se foloseste cand se controleaza si se cerceteaza daca afacerea are vreo perspectiva si postcalcul, pentru a calcula cuantumul „castigului”, cand se face calculul final. Acestea sunt aspecte care privesc gradul rationalitatii castigului capitalist. Exista compararea intre succesul evaluat in bani si cheltuiala, astfel se determina in mod decisiv actiunea economica.