REFERAT SOCIOLOGIE: METODE DE OBSERVARE STATISTICA

Metode de observare statistica - proiect statistica Evolutia activitatii statistice a determinat conturarea mai multor metode de observare, care de regula se folosesc combinat sub indrumarea ii controlul INS. Existenta mai multor metode de observare statistica prezentand particularitati de continut ii metodologie face posibila clasificarea lor in functie de mai multe criterii. Un prim criteriu de clasificare este acela al gradului de cuprindere al numarului de unitati in procesul de observare. In functie de acesta intalnim observari totale ii observari partiale. Observarea totala presupune inregistrarea dupa criterii unitare a datelor - potrivit programului de observare de la toate unitatile colectivitatii ii, avand in vedere posibilitatile de obtinere a informatiei, observarile totale sunt: recensamantul ii rapoartele statistice. Observarile partiale presupun ca datele sa se obtina numai de la o parte a unitatilor colectivitatii, parte care poate sa fie reprezentativa sau nu in raport cu intreaga colectivitate, exemple de observari partiale putand fi: sondajele statistice, anchetele, observarea partii principale, monografia statistica, dat fiind numarul mare de agenti economici la care se manifesta fenomenul cercetat. Un alt criteriu de clasificare are in vedere modul in care este caracterizat fenomenul. Din acest punct de vedere se intalnesc observari statice ii observari dinamice. Observarile statice sunt folosite pentru a culege date cu privire la volumul ii structura unei colectivitati statice delimitate ca volum ii circumscrise in aceleaii conditii de timp, adica la un moment dat. Observarile dinamice au ca obiect inregistrarea unui proces ce evolueaza in timp. In acest caz trebuie sa se stabileasca timpul la care se refera datele ii periodicitatea cu care se face inregistrarea. In cadrul observarilor statice se includ recensamintele ii, in general, orice inventariere statistica indiferent de colectivitatea la care se refera, iar celelalte observari statistice totale sau partiale, care inregistreaza fenomenele in continua lor transformare sunt observari cu caracter dinamic. De exemplu, ancheta generala in gospodarii - AIG - necesara caracterizarii statistice a calitatii vietii, reprezinta o observare dinamica ca de altfel ii rapoartele statistice transmise de agentii economici. Dupa modul de organizare observarile statistice pot fi observari cu caracter permanent, deci in mod sistematic intra date statistice in sistemul informational ii observari speciale, care vin sa completeze pe cele permanente, organizandu-se de fiecare data cand este necesar. In general, observarile cu caracter permanent reprezinta principala "materie prima" a procesului de cercetare prin sistemul informational statistic, in timp ce observarile speciale sunt organizate de catre institutia statisticii oficiale pentru largirea cadrului de interpretare ii analiza al fenomenelor complexe existente in societate, dar au un rol in continua creitere in economia de piata. Dupa timpul de efectuare se pot intalni observari curente, periodice ii unice. De retinut ca in practica statistica aceste criterii se pot intrepatrunde. Alegerea celei mai potrivite metode de observare trebuie sa se faca in raport cu natura specifica a fenomenelor studiate, cu sursele de informatie de care dispunem ii pot fi utilizate in functie de mijloacele de prelucrare a informatiei detinute, precum ii de cantitatea de informatie existenta in bancile de date statistice. Principalele metode de observare statistica sunt: - recensamantul - rapoartele statistice - sondajul statistic - ancheta statistica - observarea partii principale - monografia Recensamantul este cea mai veche metoda de observare statistica. Ea a aparut inca din antichitate, cand avea caracter demografic ii in general, reprezinta fotografierea fenomenelor la un moment dat. Deci, trebuie sa alegem un moment critic fata de care ne raportam atunci cand culegem datele. Recensamintele populatiei prezinta modelul general pentru observarile de acest tip, ele fiind operatii de mare amploare cu durata de pregatire de 1-2 ani. La organizarea unui recensamant se tine seama de experienta nationala ii internationala in acest domeniu concretizate in special in nomenclatoarele care vor fi utilizate la prelucrarea datelor (Nomenclatorul unitatilor administrativ-teritoriale din Romania, Nomenclatorul institutiilor de invatamant etc.) ii la prezentarea structurala a informatiei care sa permita alinierea statisticii nationale la teoria ii practica existenta in tarile avansate. Recensamintele reprezinta observari cu caracter periodic; periodicitatea recunoscuta pe plan national ii international fiind de 5-10 ani. La alcatuirea programului observarii trebuie sa se tina seama de scopul recensamantului. In acelaii timp, pentru a putea surprinde mutatiile de structura, trebuie sa asiguram comparabilitatea datelor pe plan national ii international. In acest scop, se elaboreaza un numar mare de nomenclatoare folosind intr-o mare masura recomandarile statisticii ONU. Pentru a asigura operativitatea culegerii datelor se folosesc recenzori ii de alta specialitate decat cea statistica, ceea ce inseamna ca ei trebuie recrutati ii instruiti astfel incat sa se aplice norme unitare pe intreg teritoriul. Teritoriul se imparte in circumscriptii ii sectoare de recensamant, care trebuie sa permita combinarea prelucrarii centralizate cu cea descentralizata. Pentru buna reuiita a recensamantului se organizeaza un recensamant de proba cu care ocazie se verifica daca normele pe un recenzor sunt bine stabilite ii in timpul preconizat se poate obtine intreaga cantitate de informatie. Prin analogie se pot folosi recensaminte ii in alte domenii, ca de exemplu: - recensamantul populatiei de varsta icolara; - recensamantul animalelor; - recensamantul retelei comerciale; - inventarierea statistica a stocului de marfuri Rapoartele statistice sunt specifice sistemelor informationale in cadrul carora sunt cuprinse, cu obligatii permanente de informare, agentii economici publici ii privati. Ele se realizeaza in concordanta cu prevederile legii statisticii statului de drept. Acestea cuprind principalii indicatori cu caracter economic, social, cultural, juridic, de sanatate ii invatamant. Unitatea odata inclusa in sistemul informational este obligata de lege sa transmita integral informatia ceruta prin formularele tipizate specifice fiecarei activitati, la termenele fixate. In consecinta trebuie sa existe un nomenclator de rapoarte statistice in care sunt trecute toate formularele obligatorii, simbolurile acestora, beneficiarii de informatii, numarul de exemplare ii continutul indicatorilor. Valorificarea rezultatelor obtinute prin aceasta metoda de observare se face in scopul informarii populatiei, a guvernului ii a organismelor internationale la care tara noastra este afiliata. Este evident faptul ca opinia publica intr-o economie de piata este din ce in ce mai mult interesata in legatura cu mersul activitatii economice, a problemelor de investitii de capital, probleme privind piata muncii, probleme de management ii marketing modern, care nu pot fi rezolvate decat printr-o statistica corecta ii operativa. Rapoartele statistice sunt observari pentru toate unitatile cuprinse in sistemul informational statistic, cu caracter permanent ii surprind in acelaii timp atat problemele statice, cat ii cele dinamice, numarul rapoartelor statistice ii al indicatorilor la care se refera fiind mai mare pentru unitatile economice ii sociale din sectorul public. Totuii informarea opiniei publice asupra economiei nationale trebuie sa cuprinda intregul sistem de relatii economice din tara. Pentru unele aspecte privind activitatea din sectorul privat al economiei, se folosesc ii surse complementare, in principal statistica fiscala care va ocupa un loc din ce in ce mai important in furnizarea datelor statistice sub forma de raportari statistice periodice ii statistica vamala. Din categoria surselor complementare fac parte documentele referitoare la rezultatele financiare ii cele referitoare la patrimoniu: bilanturile contabile, executia bugetului de stat ii de asigurari sociale, balanta de plati, autorizatiile de functionare, declaratiile fiscale, documentele de gestiune ii administrative, cele privind taxa pe valoarea adaugata, situatia monetara, registrele agricole, registrele de evidenta a populatiei, evidenta iomerilor, registrul (repertoarul) agentilor de turism (realizat de Oficiul de Autorizare ii Control din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism) etc. Sondajul statistic face parte din metodele de observare special organizate ii cu caracter partial. Are ca scop sa inlocuiasca o observare totala de mare amploare sau care practic este imposibila. De exemplu, daca vrem sa studiem, calitatea produselor, durata medie de functionare a bunurilor, sa zicem a televizoarelor etc. nu este rational sa se faca o observare totala. De asemenea, daca vrem sa studiem calitatea vietii recurgem la un sondaj pe baza de buget de familie in care sunt inregistrate veniturile pe surse ii cheltuielile pe destinatii. In acest caz evidentiem pentru fiecare gen de cheltuiala, cantitatile in expresie fizica ii preturile. Pe baza informatiilor oferite de ancheta integrata in gospodarii putem stabili un indice al costului vietii in care avem in vedere marfurile ii serviciile care intra in consumul curent al populatiei. Ancheta statistica este o metoda de observare partiala cu deosebirea ca numai cu totul intamplator poate sa indeplineasca conditia de reprezentativitate. Ea se bazeaza pe completarea benevola a chestionarelor, ceea ce inseamna ca pe baza rezultatelor ei putem aprecia unele tendinte generale fara sa putem face o estimare riguroasa a parametrilor colectivitatii totale. De exemplu, cererea de bunuri de consum se poate studia fie prin sondaje statistice reprezentative, deci prin metoda selectiva, fie prin anchete statistice. In primul caz eiantionul se stabileite prin aplicarea unei scheme probabilistice alegand unitatile care vor forma eiantionul astfel incat sa reprezinte toate straturile populatiei intr-o proportie corespunzatoare. Putem folosi pentru studiul cererii de marfuri ii o ancheta statistica efectuata la pavilioanele de mostre. In acest caz sunt rugati vizitatorii sa completeze chestionarele. In cel de-al doilea caz evident ca datele sunt numai orientative deoarece se constata ca structura celor care completeaza chestionarele prezinta abateri semnificative de la structura populatiei totale. Ancheta statistica se poate organiza ii pentru cunoaiterea parerii consumatorilor referitor la un anumit produs lansat pe piata sau produse expuse in perimetrul unitatilor comerciale sau al expozitiilor, parerea cumparatorilor privind activitatea unitatilor comerciale (orarul de functionare, aprovizionare, locul de cumparare, calitatea serviciilor), determinarea motivelor care influenteaza cererea etc. Culegerea datelor se face prin chestionare sau prin autoinregistrare, iar unitatea de observare este persoana sau cumparatorul. Frecvent cele doua metode de observare se folosesc in cercetarile cu caracter sociologic ii in sondajele de opinie publica. In toate tarile cu economie de piata exista institutii specializate in sondaje, ca ii o metodologie extrem de bogata cu privire la organizarea anchetelor statistice, intocmirea chestionarelor, efectuarea interviurilor, calculul indicatorilor ii estimarea erorilor. In aceste economii se folosesc frecvent estimarile obtinute prin aceste metode partiale, nu numai pentru domeniul social, ci ii pentru domeniul economic. Observarea partii principale se foloseite atunci cand se studiaza o colectivitate care prezinta variatii calitative substantiale de la o grupa la alta, astfel incat unele grupe au o influenta hotaratoare la formarea indicatorilor pe intreaga colectivitate, iar altele au o influenta nesemnificativa. In consecinta in cadrul unei colectivitati pot fi preponderente anumite grupe ii in acest caz este suficient sa se supuna observarii numai partea principala a colectivitatii ii, cu anumite rezerve; sa se caracterizeze intregul ansamblu. Datele culese prin metoda observarii partii principale nu au caracter reprezentativ, dar pot da o informatie orientativa asupra tendintelor ce se manifesta la nivelul intregului. Monografia este o observare partiala care se realizeaza la o unitate complexa sau pentru o problema care intereseaza. De exemplu, se poate intocmi monografia unui orai, municipiu, intreprindere. Este evident faptul ca in procesul de descentralizare ii de privatizare specific tarii noastre se realizeaza monografii statistice la nivelul diferitelor intreprinderi in care sunt precizate date cu privire la: - marimea ii starea fizica a capitalului fix; - gradul de eficienta a investitiilor ii de recuperare a acestora; - sistemul de normare ii de calcul a costurilor; - gradul de rentabilitate; - marimea ii structura fortei de munca ii calificarea acesteia. Rezulta ca o monografie statistica inseamna o caracterizare completa a unitatilor complexe studiate. Ea se realizeaza de catre o echipa mixta de specialiiti care participa la toate trei etapele: observarea datelor, prelucrarea lor, analiza ii interpretarea rezultatelor. Prin analogie se pot elabora monografii pe probleme. Astfel, pentru etapa actuala intereseaza o monografie a productivitatii muncii, o monografie privind starea fizica a fondurilor fixe, nivelul lor de tehnicitate ii gradul de competitivitate al produselor, o monografie privind consumurile de materii prime ii energetice ii procesele de valorificare a acestora ii altele. Aplicarea concreta a tuturor metodelor de observare statistica implica folosirea mod corespunzatoare a procedeele de culegere statistica a datelor care respecta in cea mai mare masura principiul autenticitatii ii anume: masurarea directa, interogarea, autoinregistrarea, prelucrarea din alti purtatori de informatii. Prelucrarea primara ii prezentarea datelor statistice Studiu de caz Pentru un eiantion de 40 de salariati s-au anregistrat valorile caracteristicilor : sex , vechime an munca (ani ampliniti) - xi ii salariul net lunar - yi , dupa cum sunt prezentate an Tabelul 1. Tabelul 1 Nr.crt Sexul Vechimea an munca (ani ampliniti) - xi Salariul mediu lunar an anul 2002 (zeci mii lei) - yi 0 1 2 3 1. F 15 81 2. F 18 84 3. F 23 85 4. M 21 76 5. M 20 74 6. M 21 69 7. M 24 59 8. F 25 73 9. M 9 70 10. F 17 128 11. F 14 119 12. F 29 59 13. M 15 73 14. M 17 67 15. M 18 79 16. F 29 83 17. F 19 93 18. M 17 108 19. F 21 61 20. F 22 63 21. M 12 67 22. F 15 60 23. F 19 93 24. F 2 83 25. M 21 60 26. M 13 64 27. M 23 61 28. F 27 63 29. M 14 85 30. F 15 56 31. F 16 73 32. F 17 59 33. M 15 72 34. M 5 76 35. F 12 67 36. M 2 78 37. F 22 81 38. F 25 74 39. M 26 85 40. M 16 69 Se cere: 1. Gruparea unitatilor dupa caracteristicile numerice pe intervale egale de variatie , cand se cunoaite numarul de grupe r=6 2. Gruparea dupa caracteristicile numerice pe intervale neegale de variatie. 3. Gruparea unitatilor dupa o carcateristica calitativa (sex) 4. Gruparea combinata pentru 2 caracteristici numerice ii pentru o caracteristica numercia ii una nenumerica 5. Reprezentarea grafica a repartitiilor de frecvente obtinute la punctele precedente . 1. Gruparea unitatilor dupa caracteristicile numerice pe intervale egale de variatie , cand se cunoaite numarul de grupe r=6 AX= Xmax - Xmin = 30- 2=28 r= 6 grupe KX = = 28/6 = 4,66 ani 5 ani Tabelul cu gruparea salariatilor dupa caracteristca vechime an munca Grupe de salariati dupa vechimea an munca (ani ampliniti) Numarul de salariati 0-5 2 5-10 2 10-15 5 15-20 15 20-25 10 25-30 6 Total 40 Limita inferioara este inclusa an interval. AY= Ymax - Ymin = 128--56=72 r= 6 grupe KY = = 72/6 = 12 mii lei Tabelul cu gruparea salariatilor dupa caracteristca salariul net Grupe de salariati dupa salariul net lunar (zeci mii lei ) Numarul de salariati 56-68 14 68-80 13 80-92 8 92-104 2 104-116 1 116-128 2 Total 40 Limita inferioara este inclusa an interval. 2.Gruparea salariatilor dupa caracteristicile numerice , pe grupe neegale : Tabelul cu gruparea salariatilor dupa caracteristca vechime an munca Grupe de salariati dupa vechimea an munca (ani ampliniti) Numarul de salariati 0-10 4 10-20 20 20-30 16 Total 40 Limita inferioara este inclusa an interval. Tabelul cu gruparea salariatilor dupa caracteristca salariul net Grupe de salariati dupa salariul net lunar (zeci mii lei ) Numarul de salariati 56-80 27 80-105 10 105-128 3 Total 40 Limita inferioara este inclusa an interval. Tabelul cu centralizarea salariatilor dupa vechime an munca Nr.crt Vechimea an munca (ani ampliniti) xi Numarulde salariatini 1. 2 2 2. 5 1 3. 9 1 4. 12 2 5. 13 1 6. 14 2 7. 15 5 8. 16 2 9. 17 4 10. 18 2 11. 19 2 12. 20 1 13. 21 4 14. 22 2 15. 23 2 16. 24 1 17. 25 2 18. 26 1 19. 27 1 20. 29 1 21. 30 1 TOTAL 40 Tabelul cu centralizarea salariatilor dupa salariul mediu net lunar Nr.crt Salariul mediu net lunar (zeci mii lei ) yi Numarulde salariatini 1. 56 1 2. 59 3 3. 60 2 4. 61 2 5. 63 2 6. 64 1 7. 67 3 8. 69 2 9. 70 1 10. 72 1 11. 73 3 12. 74 2 13. 76 2 14. 78 1 15. 79 1 16. 81 2 17. 83 2 18. 84 1 19. 85 3 20. 93 2 21. 108 1 22. 119 1 24. 128 1 Total 40 3. Gruparea unitatilor dupa carcateristica calitativa . Tabelul cu gruparea salariatilor dupa caracteristca sex Grupe de salariati dupa sex Numarul de salariati Feminin 21 Masculin 19 Total 40 4. Gruparea combinata pentru 2 caracteristici numerice ii pentru o caracteristica numercia ii una nenumerica a) centralizarea personalului salariat feminin dupa vechimea an munca Nr.crt Vechimea an munca (ani ampliniti) Numarul de persoane salariate feminin 0 1 2 1. 2 1 2. 12 1 3. 14 1 4. 15 3 5. 16 1 6. 17 2 7. 18 1 8. 19 2 9. 21 1 10. 22 2 11. 23 1 12. 25 2 13. 27 1 14. 29 1 15. 30 1 x TOTAL 21 b) centralizarea personalului salariat masculin dupa vechimea an munca Nr.crt Vechimea an munca (ani ampliniti) Numarul de persoane salariate masculin 0 1 2 1. 2 1 2. 5 1 3. 9 1 4. 12 1 5. 13 1 6. 14 1 7. 15 2 8. 16 1 9. 17 2 10. 18 1 11. 20 1 12. 21 3 13. 23 1 14. 24 1 15. 26 1 x TOTAL 19 c) centralizarea personalului salariat feminin dupa salariul mediu net lunar Nr.crt Salariul mediu net lunar(zecii mii lei) Numarul de persoane salariate feminin 0 1 2 1. 56 1 2. 59 2 3. 60 1 4. 61 1 5. 63 2 6. 67 1 7. 73 2 8. 74 1 9. 81 2 10. 83 2 11. 84 1 12. 85 1 13 93 2 14 119 1 15 128 1 x TOTAL 21 d) centralizarea personalului salariat masculin dupa salariul mediu net lunar Nr.crt Salariul mediu net lunar(zecii mii lei) Numarul de persoane salariate masculin 0 1 2 1. 59 1 2. 60 1 3. 61 1 4. 64 1 5. 67 2 6. 69 2 7. 70 1 8. 72 1 9. 73 1 10. 74 1 11. 76 2 12. 78 2 13 79 1 14 85 2 15 108 1 x TOTAL 19 Centralizarea pe grupe a) centralizarea personalului salariat feminin dupa vechimea an munca Tabelul cu gruparea salariatilor - sex feminin dupa caracteristca vechime an munca Grupe de femei dupa vechimea an munca (ani ampliniti) Numarul personalului salariat feminin 0-5 1 5-10 10-15 15-20 11 20-25 4 25-30 5 Total 21 Limita inferioara este inclusa an interval. b) centralizarea personalului salariat masculin dupa vechimea an munca Tabelul cu gruparea salariatilor - sex masculin dupa caracteristca vechime an munca Grupe de barbati dupa vechimea an munca (ani ampliniti) Numarul personalului salariat masculin 0-5 1 5-10 2 10-15 3 15-20 6 20-25 6 25-30 1 Total 19 Limita inferioara este inclusa an interval. c) centralizarea personalului salariat feminin dupa salariul mediu net lunar Tabelul cu gruparea salariatilor - sex feminin dupa caracteristca salariul mediu net lunar Grupe de femei dupa salariul mediu net lunar Numarul personalului salariat feminin 56-68 8 68-80 3 80-92 6 92-104 2 104-116 116-128 2 Total 21 Limita inferioara este inclusa an interval. d) centralizarea personalului salariat masculin dupa salariul mediu net lunar Tabelul cu gruparea salariatilor - sex masculin dupa caracteristca salariul mediu net lunar Grupe de barbati dupa salariul mediu net lunar Numarul personalului salariat masculin 56-68 6 68-80 10 80-92 2 92-104 104-116 1 116-128 Total 19 Limita inferioara este inclusa an interval. Gruparea salariatilor dupa doua caracteristrici a) gruparea salaraitilor dupa sex ii vechime an munca Grupe de salariati dupa sex Subgrupe dupa vechimea an munca Total 0-5 5-10 10-15 15-20 20-25 25-30 Feminin 1 - - 11 4 5 21 Masculin 1 2 3 6 6 1 19 Total 2 2 3 17 10 6 40 Limita inferioara este inclusa an interval pentru vechime an munca b) gruparea salaraitilor dupa sex ii salariul mediu net lunar Grupe de salariati dupa sex Subgrupe dupa salariul mediu net lunar Total 56-68 68-80 80-92 92-104 104-116 116-128 Feminin 8 3 6 2 - 2 21 Masculin 6 10 2 - 1 - 19 Total 14 13 8 2 1 2 40 Limita inferioara este inclusa an interval pentru salariul lunar net c) gruparea salaraitilor dupa vechimea an munca ii salariul mediu net lunar Grupe de salariati dupa vechimea an munca (ani ampliniti) Subgrupe de salariati dupa salariul mediu net lunar Total 56-68 68-80 80-92 92-104 104-116 116-128 0-5 - 1 1 - - - 2 5-10 - 2 - - - - 2 10-15 2 1 1 - - - 4 15-20 4 5 2 2 1 2 16 20-25 5 3 2 - - - 10 25-30 2 2 2 - - - 6 Total 13 14 8 2 1 2 40 Limita inferioara este inclusa an interval pentru vechimea an munca , limita superioara este inclusa an interval pentru salariul mediu net lunar 5. Reprezentarea grafica a repartitiilor de frecvente obtinute . Distributia salariatilor pe sexe. Distributia salariatilor dupa vechimea an munca Distributia salariatilor dupa salariul mediu net lunar Distributia salariatilor dupa sex ii vechimea an munca Distributia salariatilor dupa sex ii salariul mediu net lunar Distributia salariatilor de sex feminin dupa vechimea an munca Distributia salariatilor de sex masculin dupa vechimea an munca Distributia salariatilor de sex feminin dupa salariul mediu net lunar Distributia salariatilor de sex masculin dupa salariul mediu net lunar

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT SOCIOLOGIE: METODE DE OBSERVARE STATISTICA". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.
In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti aici: raporteaza o eroare