REFERAT SOCIOLOGIE: TIGANII - IDENTITATE STIGMATIZATA

Incarcat la data: 09 Aprilie 2009

Autor: cornel sandulescu

Pret: 50 credite

s...t Domne, aici is doua variante: din punct da vedere da patriotism eu sint obligat sa-i iubesc pe romani, pentru ca mi-ar fi jena sa apar pa ecran in fata lumii si sa ma-ntrebe cineva: Domne, cu care dai mina: cu neamtu sau cu moldoveanu ? u4e4ee Ce-ar zice istoria daca l-as imbratisa pa neamt si m-as intoarce cu spatele catre roman? Din punct de vedere social, din punct de vedere al vietii, ca vecinatate si ... ca trait, asa, viata colegiala, parca... (I.M. comlausean) In acesta lucrare ne propunem sa prezentam situatia de excludere a doua grupuri de la resursele simbolice ale unei comunitati multietnice. Primul grup este constituit din imigrantii ce au sosit din judete mai sarace precum Botosani, Maramures, Vaslui, Suceava sau Bistrita-Nasaud intr-o comuna bogata din vestul tarii, Sintana. Al doilea grup este cel al romilor/tiganilor, originari din comuna. Identitatea acestor doua grupuri este depreciata in fata identitatilor prestigioase pe plan local ale nemtilor si romanilor paminteni . Mai intii vom prezenta o scurta istorie a comunei Sintana, punind citeva intrebari -cheie referitoare la problema identitatii grupurilor din comuna. Dupa aceasta, vom infatisa citeva prezumtii ale interactionismului simbolic si conceptia lui Paul Ricoeur despre identitatea narativa, ce ne-au ajutat in studierea acestei situatii de teren. Partile 3 si 4 se refera efectiv la primul, respectiv la al doilea grup. 1. De ce Sintana? Scurta prezentare a contextului local Ultima gara importanta pe calea ferata dintre Oradea si Arad, la 30 km de Arad, comuna Sintana datoreaza o anumita rezonanta simbolica faptului de a fi functionat ca resedinta de plasa in perioada interbelica si Ordinului Muncii clasa I, primit deseori, pentru rezultatele obtinute in intrecerea socialista in agricultura . Localitatea are mai multe zone, fiecare cu o istorie proprie. La inceput a fost Comlausul, sat mentionat in documentele de zeciuiala papala in 1335, ca apartinind arhidiaconatului catolic de la Pincota. In secolul al XVIII-lea, administratia austriaca initiaza si favorizeaza colonizarea Banatului si a regiunilor de la nord de Mures cu populatie catolica germana. In acest context, in imediata vecinatate a Comlausului apare asezarea Sanktanna, careia Maria Tereza ii va conferi titlul de tirg in 1748. Desi alaturate spatial, cele doua localitati ramin separate administrativ pina in 1950, cind, in urma raionarii, vom avea de a face cu o singura comuna, Sintana. Pina atunci insa, un alt grup important va sosi pe teritoriul comunei: incepind cu primavara anului 1945, prin reforma agrara, spre Sintana a fost atrasa populatie din raioanele limitrofe (Cris, Ineu, Gurahont, Beius). Cu timpul, acest grup devine tot mai numeros si capata unitate (cel putin) teritoriala, prin stabilirea in partea de nord-vest a Sintanei. Istoria locala nu se opreste aici. In 1966 sosesc in Sintana locuitorii fostei asezari Crisana (judetul Bihor), distrusa in urma inundatiilor din luna februarie a acelui an. Cu ajutorul statului isi vor construi 125 de locuinte, in continuarea celor ale colonistilor (termenul este folosit pentru desemnarea celor veniti dupa 1945). Astfel a aparut zona Satul Nou. Tot in jurul anului 1966 apare in Sintana fenomenul emigrarii etnicilor germani, accentuat dupa 1980. Pe fondul acesta, Decretul 242 din 1983 favorizeaza stabilirea in comuna a unor familii venite din Moldova, Bistrita-Nasaud, Maramures, Alba si chiar Oltenia. Ultimul grup, dar nu cel din urma venit, mereu exorcizat de statistici, este cel al tiganilor, ocupantii partii nord-estice a Comlausului1 . In aceast mediu eterogen, oamenii (re)construiesc activ granitele identitare dintre grupurile lor. Romanii din Comlaus relativizeaza granitele identitare dintre ei si germani: Romanu o-nvatat de la neamt orice lucru, orice. s...t Noi am furat multe de la nemti, asa, vazute (G.B. comlausean); romanii din Comlaus au fost foarte mult influentati de disciplina nemteasca: pai nu e nici smacart o diferenta mica, ca organizare a comunei, intre Sintana si Comlaus (I.P. comlausean). In Sintana, germanii pot fi considerati drept grup de referinta. Ei influenteaza puternic reprezentarile si naratiunile identitare ale comlausenilor. Fenomenul are loc in ambele sensuri. In urma vizitelor in Germania, nemtii din Sintana descopera ca au in comun cu romanii si Sintana unele lucruri: Poate mincarea e mai buna ca a lor s...t aci maninca mai bine, nu chimic, nu conserve, nu alte chimicale. Aicea se maninca bine. Si se pregateste bine s...t Am avut colegi de scoala cu care nu m-am intilnit poate 40 de ani si, cum o fost in vizita, o fotografiat si camara unde-i slanina si sunca si tot... Si mi-o trimis fotografia; aia de acolo o zis ca nu exista asa ceva. (S.H. german) Acest fenomen de trecere a granitelor simbolice dintre romanii din Comlaus si nemti este insotit de un fenomen de stigmatizare a celorlalte grupuri majore din comune. Cei ce au sosit in Sintana in ultimii 20-25 de ani precum si romii nu se bucura de aceleasi descrieri favorabile pe care comlausenii le au fata de nemti, sau viceversa. In cele ce urmeaza incercam sa raspundem la citeva intrebari. Cum isi construiesc grupurile locale modele identitare? Cum contribuie fiecare grup la forma rea identitatii celorlalte grupuri? Ce raporturi se stabilesc pe plan local intre modelele identitare construite? Cautam sa surprindem posibilitatea folosirii acestor identitati drept capital simbolic. In momentul crizelor de identitate, cu ce oferte identitare alternative cocheteaza grupurile studiate? Raspunsurile nu trebuie considerate con cluzii definitive. De asemenea, ele nu acopera toate grupurile comunei, ci se vor prezentari ale competitiei pentru prestigiu identitar. Desi facem referinte la comla useni si nemti, in acest articol ne-am centrat analiza asupra viniturilor si romilor. Nemtii si comlausenii se afla in cursa pentru ocuparea pozitiei simbolice privile giate, ultimelor doua grupuri raminindu-le de evitat ultima pozitie din ierarhia identitara. 2. Cadrul teoretic al interactionismului simbolic Herbert Blumer fundamenteaza interactionismul simbolic pe trei premise: a) oamenii actioneaza fata de lucruri in functie de semnificatiile pe care acestea le au pentru ei; b) semnificatiile acestor lucruri sint derivate din interactiunea sociala in care oamenii sint implicati, sau apar in urma acesteia; c) semnificatiile sint vehiculate si modificate in cursul unui proces interpretativ folosit de oameni pentru a se raporta la lucrurile cu care se intilnesc (Blumer, 1969).

Textul de mai sus reprezinta un extras din "REFERAT SOCIOLOGIE: TIGANII - IDENTITATE STIGMATIZATA". Pentru versiunea completa a documentului apasa butonul Download si descarca fisierul pe calculatorul tau. Prin descarcarea prezentei lucrari stiintifice, orice utilizator al site-ului www.studentie.ro declara si garanteaza ca este de acord cu utilizarile permise ale acesteia, in conformitate cu prevederile legale ablicabile in domeniul proprietatii intelectuale si in domeniul educatiei din legislatia in vigoare.

In cazul in care intampini probleme la descarcarea fisierului sau documentul nu este nici pe departe ceea ce se doreste a fi te rugam sa ne anunti. Raporteaza o eroare

Important!

Referatele si lucrarile oferite de Studentie.ro au scop educativ si orientativ pentru cercetare academica.

Iti recomandam ca referatele pe care le downloadezi de pe site sa le utilizezi doar ca sursa de inspiratie sau ca resurse educationale pentru conceperea unui referat nou, propriu si original.

Bustiera pentru fitness Dri-Fit Swoosh Bustiera pentru fitness Dri-Fit Swoosh Caracteristici Tip: bustiera Sustinere: medie Gen: femei Colectie: Spring-Summer - Autumn-Winter...
Pantofi sport tricotati Tanjun Pantofi sport tricotati Tanjun Caracteristici Pentru: fete Culoare: negru Imprimeu: uni Stil: casual Tip talpa: plata - joasa...
Tenisi de piele cu detalii peliculizate Jaysen Tenisi de piele cu detalii peliculizate Jaysen Caracteristici Tip: tenisi Culoare: alb Stil: casual Material: piele intoarsa - piele Varf:...