Tolerarea in viziunea liberala

Expresie a unui proiect rationalist universalist si a credintei iluministe in armonia valorilor, liberalismul modern s-a bazat pe filosofia continuei deveniri ascendente a istoriei. in aceste circumstante, toleranta a fost perceputa ca un ideal al consensului rational universal, sprijinit pe argumentul ca practica tolerarii ne va ajuta sa gasim cel mai bun trai pentru omenire.

Liberalismul contine doua filozofii. intr-una toleranta se justifica deoarece reprezinta o cale spre adevar; din acest punct de vedere, toleranta liberala este idealul unui consens rational asupra celui mai bun mod de viata. in cealalta, toleranta este pretuita ca o conditie a pacii,iar modurile de viata diferite sunt binevenite deoarece semnaleaza diversitatea vietii bune; din acest punct de vedere, ea reprezinta convingerea ca oamenii pot trai bine in moduri variate.

Viziunea predominanta este ca liberalismul considera toleranta o cale spre o civilizatie universala, insa daca renuntam la ea si suntem pentru o lume care contine mai multe moduri de viata si regimuri, atunci va trebui sa regandim drepturile omului si guvernarea democratica. Daca liberalismul are vreun viitor, acesta se afla in renuntarea la a mai cauta un consens rational asupra celui mai bun mod de viata. Statul liberal isi are originea in cautarea unui modus vivendi. Regimurile liberale contemporane sunt roadele tarzii ale unui proiect al tolerantei aparut in secolul al XVI-lea.

Datoria pe care am mostenit-o este de a revizui toleranta liberala astfel incat sa poata calauzi cautarea unui modus vivendi intr-o lume mai pluralista. Idealul de toleranta liberala care cauta un consens rational asupra celui mai bun mod de viata s-a nascut in societati ce isi disputau legitimitatea unui mod de viata unic. Ideea de toleranta nu a aparut o data cu liberalismul. in Alexandria antica sau India budista, printre romani, mauri sau otomani, diversele religii au coexistat pasnic vreme indelungata.