DIABETUL ZAHARAT

DIABETUL ZAHARAT 5 3
5 stele

2562 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si este caracterizat prin complicatii ce se dezvolta n timp si afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de snge. Aflati n fata unei patologii frecvente si fiind influentati de existenta diabetului n familie precum si de kilogramele n plus exsitente la unii dintre noi poate aparea ntrebarea: pot sa am diabet ? Suspiciunea prezentei diabetului apare clasic n prezenta celor trei semne majore: setea exagerata, urinare n exces, apetit crescut. Aceste semne pot debuta brusc la pacienti cu vrsta mai mica de 40 de ani si care nu sunt de obicei obezi, pot fi nsotite de scadere n greutate sau de aparitia cetoacidozei n timpul unei boli sau dupa o interventie chirurgicala (acesti pacienti au diabet insulino-dependent sau non-insulino-dependent prin mecanism autoimun). n contrast cu aceasta categorie de pacienti la inivizii supraponderali simptomele apar gradat n a doua jumatate a vietii sau diagnosticul este pus la o persoana asimptomatica care este depistata cu glicemie crescuta la o examinare fortuita de laborator (acesti pacienti au diabet non-insulino-dependent fara legatura cu mecanismul autoimun) Termenii de insulino-dependent, respectiv non-insulino-dependent descriu cele doua stari: predispus la a dezvolta cetoacidoza si, respectiv rezistent la cetoacidoza. Ce fel de diabet am ? n legatura cu cele afirmate mai sus putem sublinia existenta a trei forme majore de diabet primar (pentru care nu exista o boala asociata care sa determine dezvoltarea diabetului) • Diabet imun de tip insulino-dependent (numit si DZID tip 1) • Diabet imun de tip non-insulino dependent -numit si DZNID tip1 (stadiu intermediar al DZID tip 1 n care exista o capacitate redusa de producere a insulinei care previne coma cetoacidozica dar care nu poate mentine glicemia sanguina la un nivel normal) • Diabet non-imun de tip non-insulino dependent (numit si DZNID tip 2). Deasemenea exista si forme secundare de diabet (exista conditii patologice care favorizeaza sau determina aparitia dibetului): • Boala pancreatica • Tulburari hormonale • Indus de medicamente si substante chimice • Anomalii ale receptorilor insulinei • Sindroame genetice • Alte cauze Care sunt criteriile pentru diagnosticarea diabetului ? Criteriile revizuite pentru diagnosticarea diabetului sunt • concentratia glucozei plasmatice dupa postul de peste noapte >140mg/dl (7,8 mmol/l) pentru cel putin doua situatii separate. • concentratia glucozei plasmatice dupa ingestia a 75 g de glucoza >200mg/dl (11.1 mmol/l) la 2 ore si cel putin nca o determinare n timpul celor doua ore de test (cel putin 2 valori sunt necesare pentru a stabili diagnosticul). Se mosteneste diabetul zaharat ? Mecanismul prin care se mosteneste diabetul zaharat insulino dependent nu este deslusit iar predispozitia pare a fi mai mult o cauza permisiva decat una cauzala. Exista factori care cresc probabiltatea aparitie diabetului la descendenti si dintre ei putem mentiona : • aparitia diabetului inainte de vrsta de 10 ani; • prezenta bolii non-insulino dependente la un parinte creste riscul dezvoltarii diabetului insulino-dependent la urmasi; • pentru diabetul prin mecanism autoimun riscul este mai mare daca tata are diabet dect daca mama are boala. Este de mentionat faptul ca studiile pentru depistarea mescanismelor de transmitere ereditara sunt incurajatoare pentru parintii diabetici care doresc sa aiba copii. Pentru diabetul non-insulino-dependent agregarea familiala este mai frecventa iar factorul patogenic implicat este obezitatea. Ce factori mai pot influenta aparitia diabetului? S-a sugerat implicarea virusurilor n aparitia diabetului zaharat iar cele mai frecvent nominalizate sunt episoadele de: oreion, hepatita ,mononocleoza infectioasa, rubeol congenitala, si infectii cu virusul coxsackie. Desi teoria virala este atragatoare trebiue sa mentionam faptul ca dovada serologica a infectiei virale recente la diabetici este neconcludenta. Asocierea cu alte endocrinopatii autoimune: insuficienta suprarenala, tiroidita Hashimoto. Ce complicatii pot sa apara la un pacient diabetic? Prezenta diabetului zaharat face posibila aparitia (pe lnga hipoglicemie) a doua complicatii majore ale bolii acute: • Cetoacidoza diabetica (complicatie obisnuita a DZID) este determinata de deficitul de insulina n paralel cu cresterea concentratiei de glucagon si apare adesea n cazul ntreruperii tratamentului cu insulina. Acuzele pacientului includ lipsa poftei de mncare, greata ,varsaturi, urinari frecvente si n cantitate mai mare, dureri abdominale iar n lipsa tratamentului se poate ajunge la alterarea starii de constiinta sau coma. Febra marcheza prezenta unei infectii. Tratamentul se face cu insulina (fara de care coma nu poate fi remisa), fluide intravenos, potasiu, bicarbonat. • Coma hiperosmolara (complicatie frecventa DZNID) este un sindrom de dehidratare accentuata n conditiile unui aport insuficient de apa. Tratamentul se realizeza urgnent cu cantitati mari de lichide intravenos, potasiu, bicarbonat. Complicatiile tardive includ: • Anomalii circulatorii: ateroscleroza apare mai devreme si este mai importanta decat n populatia generala. Simptomele includ claudicatie intermitenta, gangrena, impotenta organica la barbati. Apar frecvent boala coronariana si accidentul vascular cerebral. Fumatul este un factor major de risc ce trebuie evitat iar hipertensiunea este de asemenea un factor important de risc. • Retinopatia implica doua tipuri de leziuni: simple si proliferative . Retinopatia proliferativa poate determina compliacatii serioase ca hemoragia n vitros si dezlipirea de retina. Tratamentul se face cu fotocuagulare, vitrectomia pars plana, analogul experimantal al heparinei. • Nefropatia diabetica poate determina insuficienta renala si necesitatea instituirii dializei sau a realizarii transplantului renal. Insuficienta renala apare dupa mai mult de 10 ani si se insoteste sau nu de sindrom nefrotic. Tratmentul se realizeaza cu inhibitori ai enzimei de conversie, diete cu continut proteic scazut. • Neuropatia poate afecta fiecare portiune a sistemului nervos si este o cauza majora de morbiditate. Exista mai multe sindroame clinice distincte: • Polineuropatia periferica cu manifestari de obicei bilaterale: amorteli, parestezii, hiperestezie severa, durere. Sindroamele dureroase extreme sunt de obicei autolimitate si dureaza de la cteva luni la ctiva ani. • Mononeuropatia este mai putin rara dect polineuroaptia si are un grad nalt de revesibilitate sponana. • Radiculopatiile sunt de asemenea autolimitate si urmeaza distributia mai multor nervi spinali. • Neuropatia vegetativa poate atinge tractul gastro-intestinal (determinnd dificulate la nghitire, evacuare gastrica ntrziata, diaree sau constipatie), determina hipotensiune ortostatica, paralizia vezicii urinare , impotenta si ejaculare retrograda. • Amiotrofia insotita de anorexie si depresie Tratementul se face cu antiinflamatoare nesteroidiene, codeina, amitriptilina si flufenazin, desipramin, difenoxilat si atropina (pentru diaree) n functie de necesitati. • Ulcerele piciorului diabeticului apar n principal datorita distribuirii anormale a greutatii determinata n urma neuropatiei diabetice. Este necesara instruirea pacientilor pentru prevenirea ulcerului: picioarele trebuie mentinute curate si uscate tot timpul, trebuie evitat mersul descult, utilizarea pacientilor potriviti, inspectia zilnica a piciorului. • nfectiile nu sunt mai frecvente dect la subiectii normali dar sunt mai severe. Exista infectii care au o relatie specifica cu diabetul: otita externa maligna, mucormicoza rinocerebrala, colicistita enfizematoasa, pielonefrita enfizematoasa. Ce fel de dieta ar trebui sa urmeze un diabetic? Indicatiile rigide si greu de respectat folosite n trecut au fost nlocuite cu o dieta orientata pe evaluarea nutritei si pe scopul terapeutic, lund n cosiderare si obicieiurile alimentare si alti factori de viata. Foarte importantante n aceste conditii sunt monitorizarea glucozei sangvine, hemoglobinei glicozilate, lipidelor, tensiunii arteriale, greutatii corporale. Se recomanda pentru adultii care ndeplinesc o activitate medie un aport caloric care scade cu vrsta ce variaza n jurul valorilor de 36kcal/kg (150kj/kg) pentru barbati si 34kcal/kg (140kj/kg) pentru femei. Necesarul minim de proteine este de 0,9g/kg/zi si trebuie scazut la 0,8g/kg/zi n cazul dezvoltarii insuficientei renale. Distributia caloriilor ntre hidrati de carbon si grasimi trebuie individulizata. Pentru pacintii nonobezi si la cei fara hiperlipidemie este recomandata o cantitate de grasimi egala sau mai mica de 30% din aportul caloric, cu mai putin de 10% grasimi saturate. n cazul pacientilor cu hipercolesterolemie aportul de colesterol trebuie sa fie mai mic de 200mg/zi, iar a grasimilor saturate mai mic de 7% din calorii. Frecvent se recomanda un aport crescut de grasimi polinesaturate. Dupa alegerea continutului n proteine si grasimi, caloriile ramase se raporteaza la carbohidrati. Este recomandata cresterea continutului de fibre din dieta. Este important ca dieta stabilita sa fie respectata pe termen lung, iar placerile speciale trebuie sa fie exceptii acceptate n numar redus. O astfel de ntelegere a respectarii dietei aduce o cooperare mai buna dect pretentiile rigide chiar si la adulti. La pacientii aflati n tratament cu insulina repartitia caloriilor trebuie realizata astef nct sa se evite hipoglicemia. Un astfel de regim prevede distributia a 20% din calorii la micul dejun, 35% la prnz, 30% pentru cina si 15% pentru a se consuma seara mai tarziu. Acest regim trebuie modificat n cazul stilurilor de viata diferite (de exemplu pentru o persoana care lucreaza noaptea masa principala va fi decalata n timp). Pentru regimurile cu injectii multiple cu insulina caloriile se mpart astfel: 20% la micul dejun, respectiv la cina, 30% la prnz, iar cele 30% ramase sunt rezervate gustarilor de la mijlocul diminetii, mijlocul dupa-amiezei si seara trziu, n functie de nivelul glicemiei din timpul zilei. La pacientii cu DZNID respectarea dietei trebuie sa fie mai stricta datorita rezervei diminuate de insulina, n timp ce compozitia dietei nu este de importanta critica la pacientii cu DZID deoarece ajustarile insulinei pot acoperi variatii mari ale ingestiei de alimente. Cnd este necesara insulina n tratamentul diabeticului? Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu DZID si la multi dintre pacientii cu DZNID (care nu raspund la dieta si/sau la tratamentul cu agentii orali). Ce tipuri de insulina se folosesc si care sunt schemele de administrare? Insulina poate fi: rapida, intermediara sau lenta, n functie de durata intrarii n actiune si de perioada de actiune. De exemplu insulina rapida ncepe sa actioneze la aproximativ 1h, are efect maxim la 6h si efecte masurabile n medie la 16h dupa administrare, n timp ce insulina intermediara ncepe sa actioneze la 2,5h, are un vrf la 11h si odurata totala de actiune de 25h. Terapia conventionala implica administrarea a 1-2 injectii de insulina intermediara pe zi (+/- insulina rapida). Cei mai multi pacienti sunt tratati cu un astfel de amestec de insulina. Insulina extrarapida poate fi administrata nainte de o masa care contine un supliment caloric sau alimente nepermise n mod obisnuit. Terapia insulinica intensiva se realizeaza prin administrarea insulinei cu actiune intermediara sau lunga seara, alaturi de insulina rapida nainte de fiecare masa. Administrarea continua subcutanata de insulina presupune folosirea unei pompe actionata de un acumulator electric, cu eliberarea subcutanata a insulinei n peretele abdominal. Insulina este eliberata ntr-un flux bazal continuu pe parcursul zilei, cu cresteri programate nainte de mese. Este de mentionat faptul ca naintea unui efort fizic sustinut este necesara scaderea dozei de insulina administrate. Care este obiectivul tratamentului la un pacient diabetic? Orice pacient cu DZ aflat sub tratament trebuie sa mentina o glicemie normala pe parcursul a 24h. Valorile glicemiei care ar trebui sa fie atinse de pacientii cu DZ sub tratament sunt: Obiectiv Terapia conventionala Terapia intensiva mmol/l mmol/l mg/dl mmol/l mg/dl A jeun 3,3-7,2 60-130 3,9-5,6 70-100 Preprandial 3,3-7,2 60-130 3,9-5,6 70-100 Postprandial <11,1 <200 <8,9 <160 A.M. >3,6 >65 >3,6 >65 Aparitia hipoglicemiei poate fi data de lipsa unei mese, de un efort neasteptat, dar si fara a avea o legatura cu acesti factori precipitanti. n timpul zilei hipoglicemia determina transpiratii, nervozitate, tremor si foame, iar n timpul somnului pot aparea transpiratii nocturne, vise neplacute si cefalee dimineata devreme. Daca hipoglicemia se mentine pot aparea confuzii, comportament anormal, pierderea starii de constienta sau convulsii. Atacurile de hipoglicemie sunt periculoase si daca sunt frecvente prevestesc o evolutie defavorabila. Daca pacientul este constient i se administreza zahar, bomboane sau bauturi nealcoolice ce contin zahar. Daca pacientul este inconstient se impune administrarea de glucoza intravenos. Este bine ca pacientii sa aiba asupra lor o fiola de glucagon pentru cazurile n care accesul la asistenta medicala este ntrziat (1 mg intramuscular). Care sunt agentii orali folositi n tratamentul diabeticilor? Principalele clase de medicamente orale sunt: • Derivatele de sulfoniluree • Metformin • Derivati de tiazolidindione Aparitia hipoglicemiei dupa tratamentul cu agenti orali este mai rara dect n cazul insulinei, dar tinde tinde sa fie mai severa si mai prelungita, iar spitalizarea este obligatorie n acest caz. La pacientii cu boala relativ blnda agentii orali pot aduce nivelul glicemiei la normal, iar la cei cu boala mai severa glicemia tinde sa se mbunatateasca, dar nu poate atinge nivelul normal. De aceea multi pacienti cu DZNID sunt acum tratati cu insulina. Ce este rezistenta la insulina? Necesitatea administrarii a 200 sau mai multe unitati de insulina pe zi pentru a controla hiperglicemia si a preveni cetoacidoza este definita arbitrar ca rezistenta la insulina. Ea este consecinta lipsei secretiei de insulina de catre pancreasul pacientilor cu DZID, si respectiv obezitatii n cazul pacientilor cu DZNID.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: DIABETUL  ZAHARAT 
Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!