DINU PATURICA

DINU PATURICA 4 15
4 stele

10483 vizualizari  |  2 comentarii

Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon Nicolae Filimon isi propune sa contureze artistic o anumita categorie sociala, caracteristica secolului XIX, si anume tipul ciocoiului, definit in Dedicatie si Prolog. Primele fiziologii fusesera scrise, dupa model francez, de C. Negruzzi, I. Heliade Radulescu, M. Kogalniceanu, fiind un gen lite-rar la moda. In maniera fiziologista, Filimon sintetizeaza esenta morala si sociala a tipului: Ciocoiul este totdeauna si in orice tara un om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitiune nemarginita. Scriitorul isi propune sa urmareasca in deosebitele faze prin care acesta a trecut de la ciocoiul cu anteriu si cu calamari la brau al timpilor fanariotici, pana la ciocoiul cu frac si cu manusi albe din zilele noastre. Prin romanul Ciocoii vechi si noi Filimon realizeaza doar ciocoiul din prima faza, al timpilor fanariotici, pe fundalul Bucurestiului aflat la finele epocii feudale si de avant a burgheziei (18141825). Conflictul romanului este prefigurat chiar in Dedicatie: Voua, dar, straluciti luceferi ai vicielor, care ati mancat starea stapanilor vostri si v-ati radicat pe verinele acestora ce nu v-au lasat sa muriti in mizerie Desi personajele sunt construite in alb-negru, bune si rele, aceste forte umane nu intra in conflict, ele avand o existenta paralela. Dinu Paturica va intra in conflict cu Andronache Tuzluc ciocoi consolidat, in devenirea sa ruinandu-si propriul stapan. Scriitorul urmareste simultan efortul gradual spre parvenire, depus cu luciditate de eroul sau, si ruinarea sistematica a postelnicului. Povestea lui Dinu Paturica se contureaza in cursul naratiunii, urmarind indeaproape fisa fiziologica. Tehnica portretistica este realist balzaciana. Trasaturile fizionomice dezvaluie trasaturile intime, gesturile, mimica, vestimentatia, interioarele vorbesc despre starea sociala, nivelul economic si cultural al personajului. Eroii sunt portretizati in capitole speciale; cu desavarsita tehnica balzaciana este facuta prezentarea eroilor principali (G. Calinescu). In capitolul I, dedicat lui Dinu Paturica, scriitorul inre-gistreaza in amanuntime trasaturile fizice care implica trasaturi morale: scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, cu nas drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambi-tiunea si mandria grosolana. Imbracamintea lui Dinu Paturica vorbeste de saracia sa, de conditia lui umila: imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate, cu picioarele goale bagate in niste iminei de saftian, care fusesera odata rosii, dar isi pierdusera culoarea din cauza vechimei. Ca scriitor ce vrea sa moralizeze, sa indrepte, Filimon previne cititorul asupra intentiilor personajului: trasaturile fetei sale lasau sa se vaza pana la evidenta ca gandirea ce-l preocupa nu era decat planuri ambitioase. Filimon procedeaza ca un scriitor realist; prin descrierea imbracamintei el fixeaza epoca si calitatea sociala a personajului sau. Sub aspectul deplorabil al tanarului se ascunde insa o forta puternica, dominata de ambitie, de setea de a se inalta cat mai sus. Fizionomia descrisa, nasul drept si cu varful cam ridicat in sus, este pentru scriitor indiciul sigur al unei trasaturi morale de esenta, ce-i defineste eroul. Antipatia scriitorului este evidenta. Trei trasaturi sunt precizate de la inceput: viclenia (ochii), ambitia si mandria grosolana. Portretul moral se va adanci si imbogati cu alte insusiri, pe masura ce personajul va urca treapta cu treapta in drumul sau de ascensiune si decadere. Scriitorul urmareste in detaliu evolutia personajului, dezvaluindu-i trasaturile diabolie. La inceput acesta indeplineste treburi umilitoare: ca ciubucciu isi freca stapanul pe picioare, il ajuta sa se imbrace, ii da de spalat, ii aducea dulceata, cafea si ciubuc. Lingusitor cu celelalte slugi ale boierului fanariot, se silea sa-ntreaca pe toti in zel si activitate. Perseverent in atingerea telurilor sale, el invata tehnica hotiei de la alti servitori, fiind, pe rand, de la ciubucciu, logofat, sluger, pitar, si, in cele din urma, sfetnic de taina al postelnicului. Camera lui de ciubucciu, pe vremea primei slujbe la curtea postelnicului Andronache Tuzluc, pune in lumina modesta si umila conditie de la care pleaca Dinu Paturica. Descrierea camerei releva grija scriitorului pentru amanuntul semnificativ: aici se aflau un ibric colosal, o multime de ciubuce, feligene pentru cafea, chisele de dulceata; un lighean de argint, un mizerabil pat de scanduri. Dar Dinu Paturica nu este deloc dezolat de saracia camerei lui, ci, dimpotriva, aruncand o privire rece si dispretuitoare, se simte mobilizat cu toata energia, sigur pe sine; deschizand perspectiva planurilor sale: Iata-ma in sfarsit ajuns in pamantul fagaduintei; am pus mana pe paine si pe cutit, arata si mijloacele pe care le va folosi: curagiu si rabdare, prefecatorie si iuschiuzarlac si ca maine voi avea si eu case mari si bogatii ca ale acestui fanariot. Construit in scop evident demonstrativ pentru a ilustra o categorie sociala care ii repugna, deci polemic, personajul tip al ciocoiului e fundamental negativ, de la inceput pana la sfarsit. El va folosi un evantai larg de mijloace in spolierea stapanului sau: se va instrui in arta ipocriziei si intrigii, aceste doua mari mijloace ale parvenirii. Constient ca-i trebuiesc carti care sa-i subtieze mintea, sa-l invete mijlocul de a se ridica la marire, va citi carti despre marii barbati ai lumii cum ar fi Comentariile lui Cezar, operele lui Machiavelli. Purtarea sa in relatiile cu servitorii, este nu numai ireprosabila, dar stie sa se faca iubit si adorat de toate slugile, fiind astfel desavarsit in arta prefacatoriei. Dinu Paturica se dovedeste si un maestru al disimularii, cucerind increderea deplina a postelnicului Andronache Tuzluc: el ii saruta mana, cu cea mai mare umilinta si facu sa caza din ochii sai de sarpe doua lacrime de acelea ce in aparenta arata o inima plina de recunostinta, dar in realitate nu sunt decat plansul crocodilului prin care amageste victima sa. Accentul scriitorului cade insa pe studiul si dezvaluirea fizionomiei ca expresie a starilor interioare ale personajului: Liber acum de povara simularii, incepu a se preimbla prin camera cu pasi rari si precipitati. Trasaturile fetei sale luara un aspect straniu, ce lasa sa se zaresca dorintele sale de atata timp; cateodata un nor de neincredere in viitor schimba intr-o clipa fata fizionomiei sale; apoi iar cadea intr-un fel de apatie, din care trecea cu iuteala la o feroasa si amenintatoare veselie. Utilizarea relatiilor amoroase si aliantelor in scopul parvenirii sale constituie o noua etapa in ascensiunea sa fiindca postelnicul era deja ruinat. Paturica isi alege aliati pe masura: pe chera Duduca, tiitoarea postelnicului, stapana pe arsenalul vicleniilor femeiesti, iubind luxul cu deosebire, punand la cale, impreuna, ruinarea sistematica a postelnicului. Celalalt aliat, camatarul, chir Costea Chiorul, era si el pe masura celorlalti; pentru el a tramite la ocna un nevinovat sau a fura era totuna. Discursul lui Paturica, rostit cand ajunge vataf de curte al postelnicului, ilustreaza ca tinta lui era sa manance starea postelnicului, inregistrand toata averea acestuia sub pretextul stabilirii ordinei: Voi pedepsi fara mila pe toti aceia ce vor cuteza sa insele pe boierul macar cu o para. Apoi inventarie totul, scose pe sofra-giu si pe stolui si puse in locul lor pe altii, alesi de dansul dupa spranceana. Foloseste orice mijloace pentru a se imbogati prin ruinarea postelnicului: scoate functiile la mezat, vinde postul de ispravnic pentru judetul Teleorman, astfel incat, ajuns vataf, ospatul slugei intrecea in toate pe al stapanului, folosind principiul fa-te om de lumea noua, sa furi closca dupa oua. In spirit realist balzacian, Filimon argumenteaza si sustine starea sociala a personajului, la care el a ajuns prin parvenire, descriind amanuntit camera de vataf a lui Dinu Paturica. In comparatie cu cea de ciubucciu, camera de vataf releva opulenta, semnele boieriei sale. Tehnica aglomerarii si a grijii pentru amanuntul sugestiv e menita sa lumineze o anume realitate concreta, sa vorbeasca prin ea insasi (A. Martin): de la patul de scanduri cu o patura, Dinu are acum doua paturi turcesti peste care puse saltele de lana acoperite cu chilimuri vagate de Idirn, pe perete atarna un covor de Brussa, are si el o biblioteca, iar felurile de mancare sunt cele mai scumpe din delicatetile gastronomice ale Orientului. Dinu Paturica il ruineaza pe Tuzluc cu metoda. Astfel, mosia Rasucita, viile din Valea Calugareasca, mosiile Plansurile si Chinuielile din sud de Buzau, toate sunt inghitite. Paturica ajunge sames al hatmaniei, mare stolnic cu o casa in care se adunau toti parazitii Bucurestenilor; casatorit cu infernala chera Duduca, isi reneaga chiar si parintele: Dati-l afara pe branci, Eu nu am tata. Nimic nu-i repugna in drumul ascensiunii sale, a setei de parvenire, nici macar tradarea de neam si de patrie: in timpul miscarii lui Tudor Vladimirescu se angajeaza sa-l tradeze pe Tudor in schimbul ispravniciei a doua judete (Prahova si Sacuieni). Pentru a stoarce cat mai mult bir de la tarani (oierit, ierbarit, tutunarit, vanarit), foloseste cele mai brutale metode si cand satenii nu mai aveau cu ce sa platesca, ii ungea cu pacura si ii lega de copac, ca sa-i intepe viespele si tantarii, dupa ce-i saracea cu desavarsire, ii inchidea in cosare, ca sa nu poata reclama la stapanire. Dominat de o ambitie nemasurata, el viseaza, dupa ce obtine rangul de mare stolnic si functiunea ispravniciei de straini, sa ajunga pana in varful piramidei sociale, caci ce folos ar fi avut avutia pentru dansul, daca i-ar fi lipsit acea pozitiune sociala, care ar fi putut sa-i deschida usile boierilor celor mari si sa-l faca egal cu dansii. Orgoliul si vanitatea nemasurata il fac sa viseze obtinerea puterii politice, a celor mai inalte demnitati ale tarii, ravnind, manat de aspiratiile sale nelimitate, la functia de caimacan al Craiovei si chiar sa fie domn. Urcusul lui Dinu Paturica arata un pesonaj activ, deosebit de intreprinzator. Toata atentia scriitorului se concentreaza asupra lui si a grupului de personaje care actioneaza impreuna pentru doborarea lui Tuzluc. Plasandu-le pe un fundal social realist, Nicolae Filimon isi construieste personajele antitetic (proedeu specific creatiei romantice), in concordanta cu intentia de a educa, opunand personajele negative Dinu Paturica, chera Duduca, chir Costea Chioru personajelor pozitive Gheroghe, Banul C., Maria. De pe aceleasi principii moralizatoare, scriitorul isi sanctioneaza ferm personajele, finalul spectaculos aducand izbanda binelui. Ciocoii vechi si noi este primul roman tipologic, cu eroi complecsi. Prin Dinu Paturica, tipul ciocoiului, al arivistului epocii zugravite de Filimon, scriitorul deschide drum romanelor lui Duiliu Zamfirescu si Ion Marin Sadoveanu, care completeaza seria tipologica a arivistului. Prin tema, Ciocoii vechi si noi e un mic roman stendhalian (bineinteles fara filiatiune directa si fara luciditate analitica), iar Dinu Paturica e un Julien Sorel valah. () Filimon se complace in modul stendhalian sa urmareasca nerabdarile, bucuriile secrete si explozile ambitiei. Oricat de enorma ar fi comparatia, Paturica nu e un simplu si vulgar vanator de avere, ci un insetat de toate senzatiile vietii. () Esentialul este ca toata energia lui Paturica ramane intacta, aspiratia lui la inaltare neavand nici o oprire. Dinu Paturica e frumos, e in stare sa capteze repede simpatile, ipocrit cu precocitate si onctuos. E inteligent si iubitor de a se instrui () si intelectualitatea la el nu e o simpla poza. (G. Calinescu). Eroul lui Filimon ramane un personaj de referinta, caci dupa aprecierea lui G. Calinescu nu este in literatura noastra, pe masura deplasarii orizontului, un erou cu acte mai solide de stare civila decat Dinu Paturica. (M.P.)

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: DINU  PATURICA 
Comentarii

Raspunde-i

Este foarte interesat eseul la acest roman.Felicitarile mele!!!!!

Raspunde-i

Dinu paturica constituie modelul omului parvenit care este in stare de orice pentru a-si atinge idealurile

Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!
 
 

Studentie.ro iti recomanda

PROCESUL DE FRANZ KAFKA PROCESUL DE FRANZ KAFKA