PUTEM NUMI SAU NU CAMINELE STUDENTESTI "CASA DULCE CASA" ?

PUTEM NUMI SAU NU CAMINELE STUDENTESTI "CASA DULCE CASA" ? 5 3
5 stele

4150 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

PUTEM NUMI SAU NU CAMINELE STUDENTESTI 'CASA DULCE CASA' ?
Asta ne propunem sa descoperim in materialul urmator. Vom afla atat parerea unor fete de an terminal, cat si a unor fete de anul I, despre nivelul de trai in caminele Complexului Studentesc Alexandru Ioan Cuza. In acest sens am discutat cu fetele de la camerele 220 si 419 din caminul G. Mihaela, Camelia, Lacramioara si Genoveva sunt studente in anul IV la F.S.E.A. si locuiesc in caminul G, camera 220. E viata acolo, iti spune un fost coleg de liceu cand ii explici ca tu stai la camin, dar trebuie sa se stie ca nu prea puteam sa ma obisnuiesc cu nimic, camera, zgomotul asta, colegele mele. La inceput nici atat. Abia din semestrul doi am inceput sa ma acomodez cu stresul acesta si cu faptul ca tot timpul trebuie sa imparti cu toata lumea cate ceva si nu ai liniste niciodata. A fost cam greu la inceput, hei si acum mai este dar... (Lacramioara) Pentru Genoveva insa, a fost mai brutal, ea era sa treaca direct la fapte: Ce faceam in anul I ? Era sa bat o colega. Dar nu este nici una din cele cu care stau acum. Ele au rezistat. Este vorba de o colega care a stat putin cu noi, iar dupa acest incident a plecat. (Lacramioara): Iar dupa ea, a mai venit o colega asa de dulce, in schimb nu a vrut ea; a rezistat eroic doi ani de zile, apoi a plecat singurica si se uita dupa geam din H acum la noi. Despre scoala nu le intreb inca nimic, cred ca nici nu vor sa-mi spuna ceva acum, sunt prea vesele ca sa se gandeasca la ceva mai serios: (Genoveva): Ah! Cel mai frumos a fost atunci cand am dat chef in fosta noastra camera! (Lacramioara): Da, atunci cand ne-au aruncat baietii din D cu oua in geam si, pentru ca era in luna iulie, s-au clocit. S-au mai certat din cand in cand pentru curatenie, pentru liniste: (Lacramioara): Cand Mihaela doarme si noi facem galagie se supara pe noi. Da! (Genoveva) Mihaela nu suporta galagia, Lacramioara nu suporta mizeria si (Cami) eu nu o suport pe Geani... Iar Geani nu are nici o problema: mie nu imi place sa se vorbeasca despre mine! Imi este tare greu sa inteleg caseta reportofonului, pentru ca ceea ce se aude cel mai bine sunt rasetele fetelor si mai putin comentariile lor. Au fost foarte vesele si au ras chiar si de lucrurile pentru care odinioara se certau. Ceea ce nu am vazut in alte camere a fost o floare mare, pe care fetele o considera mascota lor; au decis sa o imparta intre ele cand vor termina facultatea. La fel ne-am gandit si cu draperiile, pe care o sa le facem fasii si o sa luam fiecare cate una. Ce le-a placut foarte mult fetelor este ca si-au facut multi prieteni: dupa cum vezi, si acum avem musafiri (...) toata lumea spune ca la noi este, din anul I, un du-te-vino permanent (...) si chiar ne simtim foarte aiurea daca nu vine cineva la noi intr-o seara, ceea ce nu prea se intampla... Obiceiurile fetelor sunt in conformitate cu bugetul studentului caminist: (...) in afara de faptul ca bem suc Adria de lamaie pentru ca este cel mai ieftin, (si va pot confirma acest lucru), ne place sa bem vin fiert si sa o scoatem pe Geani din camera din cauza mirosului de alcool. Altceva nu mai facem atat de neobisnuit... Desi baile caminelor sunt prevazute cu mai multe chiuvete, Cami si Lacramioara se spala pe dinti in aceeasi chiuveta, indiferent daca toate celelalte sunt libere. Acesta este un obicei de-al lor, iar faptul ca mananca impreuna din anul I, le-a apropiat foarte mult. Si se gandesc si ele, ca si celelalte colege ale lor, cum o sa pastreze legatura dupa ce vor termina facultatea. Nu stiu daca a incercat cineva sa doarma intr-un pat de camin alaturi de alte doua persoane: Lacramioara, Cami si Geani. Ele trei au incercat si nu pot sa spuna ca au reusit intotdeauna. De multe ori, Lacramioara, care se afla de fapt in patul ei, se trezea pe jos, pentru ca peste noapte ateriza si cea de a treia, Geani, care se simtea exclusa. Suntem personalitati marcante, sau marcate, ale complexului (se poate observa acest lucru si in pat, conform exemplului de mai sus). Suntem destul de diferite si totusi nu am stat niciodata suparate. Ne-am inteles, noi patru, din anul I. Iar daca fata aceea a plecat, a fost pentru ca nu ne-am inteles toate cu ea. Una se marita, alta e pe drum de a se marita, fata, nu ma da la ziar ca ma marit, (nu am putut sa ma abtin); fetele isi planuiesc deja viitorul, gandindu-se cu nostalgie la vremurile cand mergeau la discoteca, in anul I, si mancau la doua noaptea, cand se intorceau. De asta, uite cum ne-am ingrasat (dar au trecut totusi patru ani de facultate, cred ca ati mancat cam des la doua noaptea, fetelor!). In anul II dadeam petreceri, in anul III jucam carti si in anul IV ne facem proiectele de diploma, de care nici nu ne-am apucat deja, dar tu asa trebuie sa stii (...) acum zicem noi ca ne-am babit... Daca fetele de anul IV vor, pe viitor, mai multi bani, mai multa minte si isi fac griji pentru felul in care vor mentine legatura dupa ce vor absolvi, la fetele de anul I lucrurile stau tocmai invers. Veronica, Elena, Ancuta si Gabi sunt studente in anul I la F.S.E.A. si locuiesc in caminul G, camera 419. Se pare ca exista o trasatura comuna a camerelor din caminele studentesti: adaptarea la mediu, in functie de posibilitatile si principiile fiecaruia. Si aceste fete au trait o astfel de experienta cu o colega de-a lor, care nu a putut sa supravietuiasca alaturi de ele, dar careia ii este bine acolo unde este acum! Asta ca sa nu credeti ca acea fata a ramas fara camera sau inca nu si-a gasit locul! In formatia actuala se pare ca se inteleg si sunt dispuse sa faca, ca in orice camera de camin, compromisuri. Ancuta are o fire foarte agitata: si-ti vine sa-i arunci cu ceva, atunci cand una dintre noi doarme si ea umbla ca o vijelie prin camera, dar ne limitam doar la niste vorbe dureroase, de duh... Nu stiu daca a incercat si a reusit cineva performanta de a-si face un prieten din prima seara sau, mai bine, din prima zi de facultate. Una dintre ele a incercat si chiar a reusit, ba, mai mult, baiatul a avut onoarea de a o cunoste dis-de-dimineata pe mama uneia dintre colegele ei, care, politicoasa, i-a acordat spatiu micului intrus. In cunostinta de cauza, as putea spune ca norocul l-a lovit pe baiat atunci cand, doar cu cateva minute inainte de a veni mama soacra, a dorit sa plece pentru niscai treaba. Asta, da, noroc! Ceea ce le convine si le avantajeaza foarte mult pe fete este ca trei dintre ele, fiind la aceeasi specializare si aceeasi grupa, au acelasi orar. Pornind de la acest detaliu, fetele isi aduceau aminte despre problemele pe care le-au avut in sesiune cu Veronica, careia trebuie sa-i invoci un motiv mult mai pluzibil decat un examen, ca sa o poti trezi. Ce ti-e si cu somnul asta! Molipsitor mai e! Dar ce sa-i faci, adaptabilitatea este absolut necesara intr-o camera de camin! In afara faptului ca totul este bine, cel putin acum, fetele de anul I nu prea au cu ce sa se laude; vor avea ele mai mult de povestit peste vreo trei ani de facultate. Si totusi este de mentionat ca si-au luat in serios sarcina de student, merg la discoteca, se duc la chefuri si, in concluzie, se distreaza. Fetelor, aveti grija sa nu va faceti prea tare de cap, dar nici prea putin, iar in ceea ce priveste scoala, sa va mai duceti, asa, din cand in cand! Ah! Si inca ceva! Sa nu imi urmati sfatul! Pe curand!

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: CASA  CAMINELE  PUTEM  NUMI  DULCE  zilele tehnice studentesti 
Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!