SCRIITORUL ALCHIMIST

SCRIITORUL ALCHIMIST 5 1
5 stele

2280 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

Un prozator roman cauta de mai multi ani formula pietrei filosofale. Daca o va afla, va deveni nemuritor. Cati dintre noi ar avea curajul unui asemenea ideal? "Uite care e treaba, zice, am nevoie de o substanta pentru Piatra Filosofala, nu e ceva deosebit, dar e un acid de import, la noi nu se fabrica, si e pe lista substantelor strategice. Nu stiu de ce, ca nu e un acid periculos. Oricum, e nevoie de un importator strategic. Tu esti jurnalist, pe tine s-ar putea sa nu te refuze". Ne cunosteam deja de ceva ani, stiam ca vrea sa gaseasca Piatra Filosofala, sa dobandeasca intelepciunea suprema si sa devina nemuritor. Am stat un pic in cumpana, dar pana la urma am pus mana pe telefon, am cautat importatorul strategic si l-am rugat sa ma ajute sa cumpar substanta respectiva, conform legii. "Dar pentru ce va trebuie...", intreaba importatorul. Eu, senin: "Pentru obtinerea Pietrei Filosofale." In urmatoarele momente s-a lasat o liniste... Desigur, nu am putut obtine nimic, in afara de scuze si de atat de romaneasca diateza reflexiva: nu se poate. Adica, vezi draga domnule, eu as vrea, dar nu vrea fenomenul in sine sa se manifeste, nu vrea el "sa se poata". Din punct de vedere faptic, raspunsul importatorului a fost previzibil si ilogic. Previzibil pentru ca noi toti am fost educati in ideea ca Piatra Filosofala, si toate chestiile de genul acesta, nu pot exista. Ilogic pentru ca toti oamenii se tem de moarte, dar au o reactie de respingere fata de cei care cauta nemurirea. Scriitorul Mircea Carstea a reusit pana la urma sa faca rost de substanta care ii trebuia. Are un ideal: sa obtina obiectul acela magic. Este posibil sa nu il afle vreodata, este constient, dar aceasta perspectiva nu il opreste, dimpotriva... Una peste alta, este singurul roman care vrea sa gaseasca aceasta ciudatenie cu iz de basm. Sa fie insa doar un basm?... Piatra Filosofala (pulberea de proiectie sau transmutatorie), este practic un praf rosu care modifica timpul - este o concentrare a esentei vietii. Presarat peste metale le transforma in aur pur considerat starea de maturitate suprema a oricarui metal. Presarat asupra plantelor le face sa creasca, sa rodeasca si sa faca fructe in cateva ore. Transmutarea insemana transformarea unui element chimic in alt element chimic prin modificarea structurii atomilor. Pusa in pahar si bauta cu apa, Piatra Filosofala da omului cunoasterea suprema si nemurirea. Alchimistii considera in general ca lumea va fi perfecta la sfarsitul vremurilor. Dupa catastrofa finala toate metalele vor fi aur si toate pietrele vor fi diamante. Omul, cu ajutorul Pietrei Filosofale, poate "indulci" istoria in favoarea sa, pana la acel final inevitabil. Sunt multe scrieri ramase despre alchimisti si realizarile lor. Intre sfarsitul secolului al XVI-lea si sfarsitul secolului al XVIII-lea sunt mentionate aparitiile catorva alchimisti cu varste intre 40 50 de ani, care pareau sa nu imbatraneasca, aveau infatisare si intonatie mediteraneene, erau certareti, refuzau mancarea si refuzau relatiile sexuale. Dispareau la fel de brusc pe cum apareau in scena publica a vremii. Primul a fost Signor Geraldi, (1687-1690), cel care l-a determinat pe Helvetius sa devina alchimist. Johann Fridich Helvetius (Schweitzer pe numele real), a fost medic personal al Printului de Orange in Tarile de Jos. Suspicios fata de alchimie, a fost vizitat de Geraldi care l-a sacait cu o pudra transmutatorie pana i-a atatat curiozitatea. Impreuna cu sotia sa, Helvetius a incercat pulberea pe o bucata de teava de plumb, incalzind-o intr-un creuzet, pentru a constata, dupa cateva schimbari de culoare lugubre si fasaieli sonore, ca teava se transformase complet in aur, intr-un sfert de ora. A vrut sa afle amanunte despre praf, dar Geraldi disparuse, parese in Tara Sfanta. Helvetius a pastrat insemnari meticuloase ale acestei experiente alchimice, inclusiv expertiza argintarului Brechtil si a sefului monetariei. Cazul a facut valva in toata Haga. Chiar si Spinoza, scepticul scepticilor, scriindu-i lui Jarrig Jellis, a fost nevoit sa accepte dovezile lui Helvetius. Raportul acestuia a fost publicat in Vitulus Aureus (1667) si in Biblioteca Chemica Curiosa (1702). Lascaris este alt alchimist care a aparut si apoi a disparut misterios. In urma numeroaselor demonstratii practice cu pulberea de proiectie", Lascaris a fost parat Electorului Palatin din Leiptzich, care a hotarat sa-l aresteze. Probabil din curozitate, dar cel mai probabil din lacomie. Prevenit de intentiile Electorului a cerut azil in casa contesei Anna Sophia von Erbach. Dupa ce pericolul a trecut, drept rasplata pentru generozitatea ei, Lascarius i-a transformat o mare parte din argintarie in aur, intreprindere confirmata de aurarul local. Veste s-a raspandit imediat, ajungand la urechile fostului sot al contesei, care i-a cerut acesteia jumatate din aurul alchimic. Cazul a ajuns in fata tribunalului din Leiptzich, in 1753. Instanta a hotarat ca aurul sa-i ramana contesei, fiindca argintul ii apartinuse tot ei. Dupa asta Lascarius a avut intelepciunea sa dispara. "COACEREA" PIETREI FILOSOFALE DUREAZA APROAPE DOI ANI Alti oameni de stiinta celebrii vizitati de diversi alchimisti au fost Jan Baptista van Helmont (descrie experienta in Ortus Medicine), si Robert Boyle. Pentru Mircea Carstea, relatia cu alchimia a inceput printr-un vis, cu aproximativ sapte ani in urma."Citisem ceva carti despre alchimie, interesat doar in recuperarea unui imaginar si a unei atmosfere de epoca. Incercasem sa citesc cateva in original, dar am fost coplesit de multitudinea simbolurilor si alegoriilor obscure. Pana cand am avut un vis, in care imi priveam propriul chip, lucru care nu mi s-a mai intamplat, si am auzit o voce care m-a felicitat ca am iesit din confuzie si m-am intors la Arta. Din acel moment am inceput sa inteleg simbolurile si alegoriile hermetice care pana atunci mi s-au parut simple jocuri de imaginatie. Am tradus din fraceza si engleza tot ce mi s-a parut interesant in scrierile alchimice: Basilius Valentin, Eirineus Philaetas, Artephius etc. Si m-am apucat de lucru." Un om care vrea sa devina alchimist trebuie sa descifreze reteta descrisa ermetic intr-o multime de carti vechi de specialitate. E nevoie de o anumita initiere ca sa poti intelege codurile. Dar intai trebuie gasite cartile. Dupa descifrare incepe combinarea elementelor. Cele mai importante operatii descrise in tratatele clasice de alchimie si care au drept finalitate obtinerea pietrei filosofale incepe cu extragerea din mercurul obisnuit a unui ferment special numit de alchimisti "Mercurul filosofilor". Acesta este amestecat cu aurul si argintul, pentru a obtine fermentul de aur si fermentul de argint. Cei trei fermenti se amesteca intr-un vas de sticla verde foarte solid, in forma de ou. Se inchide ermetic vasul si se pune la fiert intr-un furnal special numit de alchimisti "athanor". In timpul "coacerii" in athanor materia din ou isi modifica aspectul. Mai intai devine neagra, stare cunoscuta sub denumirea de "cap de corb". Urmeaza o albire stralucitoare. Materia fixata la culoarea alba serveste pentru transmutarea oricarui metal in argint. Aceasta operatiune dureaza un an. Daca se continua coacerea materialul trece prin toate culorile curcubeului, pentru a se opri la rosu. Atunci piatra este aproape terminata, in sensul ca in aceasta stare zece grame de Piatra Filosofala nu transmuta mai mult de douazeci de grame d emetal. Pentru a desavarti piatra, aceasta se aseaza din nou in ou de sticla, cu putin mercur filosofal, si reincepe procesul de incalzire, timp de trei luni. Culorile reapar ca si la prima operatiune. In aceasta stare, Piatra Filosofala transmuta in aur de zece ori greutatea sa. Dupa a treia incalzire, care dureaza o luna, piatra poate tansmuta aur de o mie de ori greutatea sa. In sfarsit se mai coace o data si se obtine Piatra Filosofala perfecta, care transmuta aur pur de zece mii de ori greutatea sa. Cartile de alchimie spun insa ca niciodata nu va obtine Piatra Filosofala cel care nu a ucis in el definitiv atractia fata de aur si averi. Cele descrise mai sus sunt numite de alchimisti "Marea Opera". Prin ea, alchimistul cauta, de fapt, calea nemuririi. Primul alchimist roman, din cate se stie, a fost Nelchior Cibinensis (din Cibin) care a fost contemporan cu Mihai Viteazul si a trait multa vreme la curtea imparatului austriac Rudolf II, in prima jumatate a secolului al XVII-lea. Un alchimist roman celebru, practic primul scriitor roman alchimist, a fost domnitorul Dimitrie Cantemir. in Istoria Ieroglifica, Cantemir spune ca istoria lumii evolueaza dupa un plan general, o data cu propriul ei Creator, dar exista oameni predestinati sa "indulceasca" amanuntele acestui plan, ceea ce poate modifica si istoria. La final trebuie spus ca in incinta Kunstistorisches Museum din Viena exista un exponat care se numeste Alkimistiches Medallion. Este un medalion din aur alchimic obtinut in 1677 cu ajutorul Pietrei Filosofale de catre calugarul Augustin Wentzel Seiler si Leopold I al Germaniei, cel inebunit dupa alchimie. Aceasta este dovada palpabila. Piatra Filosofala?... "AM DORIT SA DEVIN SCRIITOR LA 18 ANI" Nascut in anul 1963, Mircea Carstea isi ia licienta de geolog in 1987, si lucreaza trei ani ca geolog de subteran. Intre 1991-1994 este profesor, cu gradul de profesor definitiv. Se inscrie la Facultatea de Teologie din Sibiu, pe care o intrerupe in 1994. Actual este secretarul de redactie al revistei Viata Romaneasca". Am dorit sa devin scriitor d ela 18 ani". "Psihodrama sau asaltul nebunilor" este o piesa de teatru, aparuta la editura Semne, in care actiunea se petrece intr-o casa de nebuni speciala, unde sunt internati exclusiv cei lipsiti de morala. Tema este reluata in romanul "Existenta este o boala", in pregatire. "Institutia" este o carciuma in care se practica meseria de a da dreptate. Daca dai ceva de mancare si de bautura cei care au aceasta ocupatie iti spun ceea ce vrei sa auzi, iti dau dreptate la orice spui, la orice gandesti. Editura: Pontica. "Prozatorul Mircea Cirstea e practicantul unui discurs nascut din impactul unei constiinte intransigente cu multiplele fete ale raului actual si etern. Iar disimuleaza o sensibilitate profunda, ulcerata pana la suferinta de teroarea unei istorii care pare a se transforma tot mai mult in scenariu eschatologic. Mircea Cirstea scrie cu mestesug, are darul caricaturii sanguinare, sentimentul tragic al derizoriului ridicat la rangul de pravila practica" - este de parere crititcul Octavian Soviany. STRAMOSUL CHIMIEI ANTICE Alchimia, stramosul chimiei pe care o cunoastem azi, a fost cunoscuta inca din antichitatea timpurie, din China pana in America precolumbiana. In zona mediteraneana cei mai inaintati in acest domeniu au fost egiptenii si grecii. In limba greaca "chimia" insemna magie neagra si multi dintre filosofii Eladei antice s-au ocupat cu acest tip de cunoastere esoterica. Cei care aduc alchimia in Europa medievala crestina, prin secolul al IX-lea, sunt arabii. Ei revigorasera traditia filosofica greaca clasica pentru propria lor cultura, iar prin cuceririle militare pe care le-au facut in nordul Africii pana in Spania, au transporat aceste cunostinte in Occidentul european. Gloria alchimiei pe batranul continent se consuma intre secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, dupa care se impune definitiv chimia analitica. Sunt doua moduri de gandire diferentiate doar formal, pana la un moment dat. In cazul alchimiei vorbim exclusiv de scopuri spirituale, pe cand in cazaul chimiei doar de eficienta economica. Diverta Magazin nr. 3

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!