STEFAN TIPATESCU

STEFAN TIPATESCU 2 1
2 stele

3073 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

Ion Luca Caragiale, cel mai mare dramaturg romn, a creat adevrate capodopere ale genului, surprinznd aspecte ale realittii din societatea noastr la sfrsitul secolului al XIX-lea. Cea mai cunoscut comedie a sa este O scrisoare pierdut, comedie de moravuri n care este prezentat si criticat viata public si de familie a unor politicieni. Actiunea se desfsoar n capitala unui judet de munte, pe fondul agitat al unei campanii electorale. Caragiale a creat personaje vii, reprezentative pentru societatea timpului su. Ele sunt tipuri umane care au o trstur dominant, creia i se adaug altele, personajele fiind surprinse n complexitatea lor. Stefan Tiptescu este personajul principal al operei, el particip la toate actiunile ei, iar celelalte personaje actioneaz si reactioneaz n functie de ce face el. Tiptescu este prefectul judetului de munte si este stpnit de aroganta celui ce se stie atotputernic. Dup cum reiese, n mod direct, din conflictul principal al piesei, Tiptescu este tipul amorezului, fiind amantul Zoei Trahanche, sotia celui mai bun prieten al su, Zaharia Trahanache. De-a lungul operei, Tiptescu dovedeste c este un tip instruit, fapt sugerat prin replicile sale, intrnd astfel n antitez cu celelalte personaje care fac greseli de exprimare si au ticuri verbale. El d dovad de inteligent n jocurile politice, dar uneori devine impulsiv si violent, la fel cum se ntmpl si ntr-unul dintre conflictele sale cu Nae Catavencu. Acest fapt este reliefat n mod direct prin vorbele lui Zaharia Trahanache: biat bun, dar iute. Tiptescu este unul dintre stlpii puterii locale cruia i revine totul si de aceea face aluzie nclcnd legea si acceptnd compromisuri. Astfel, dup ce ncearc s scoat de la Catavencu scrisoarea compromitatoare, el i promite acestuia diferite functii si mosia Zvoiul, numai s intre n posesia rvasului cu pricina. Aceast postur de a dispune de tot dup bunul plac este caracterizat de Ghit Pristanda: mosia, mosie, fonctia, fonctie, coana Joitica, coana Joitica, sugernd c Tiptescu aprea n ochii politaiul drept detintorul tuturor izvoarelor fericirii.. De asemenea, opinia lui Pristanda pune n evident, n mod indirect, alt trstur a prefectului, si anume imoralitatea. Tiptescu, cu abilitate, stie s-l fac servil pe politai, care se prezint la ordin n orice moment. De-a lungul actiunii se observ o pendulare a prefectului ntre dorinta de ascensiune politic si sentimentele pentru Zoe. D dovad de luciditate cnd cedeaz insistentelor amantei si promite sustinerea candidaturii lui Catavencu.. De remarcat la Tiptescu este arta disimilarii: fat de Trahanache se preface c nu stie nimic de scrisoare, iar fat de cuplul Farfuridi-Brnzovenescu, joac rolul victimei.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: concert stefan hrusca 
Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!
 
 

Studentie.ro iti recomanda

PROCESUL DE FRANZ KAFKA PROCESUL DE FRANZ KAFKA