TUDOR ARGHEZI

TUDOR ARGHEZI 4 8
4 stele

5591 vizualizari  |  Fii primul care comenteaza

TUDOR ARGHEZI

Tudor Arghezi (n. 21 mai 1880, Bucuresti - d. 14 iulie 1967) a fost un scriitor roman cunoscut pentru contributia sa la dezvoltarea poeziei si a literaturii pentru copii. Numele sau adevarat este Ion N. Theodorescu, iar pseudonimul sau, Arghezi, provine, explica insusi poetul, din Argesis - vechiul nume al Argesului. Ovid S. Crohmalniceanu propunea in studiul consacrat operei poetului din Istoria literaturii romane intre cele doua razboaie mondiale o alta explicatie, pseudonimul ar proveni din unirea numelor a doi celebri eretici, Arie si Geza.

A debutat in anul 1896, publicand versuri in revista Liga Ortodoxa, condusa de Alexandru Macedonski cu pseudonimul Ion Theo. La scurt timp de la debut, Macedonski afirma despre tanarul poet:

    "Acest tanar, la o varsta cand eu gangaveam versul, rupe cu o cutezanta fara margini, dar pana astazi coronata de cel mai stralucit succes, cu toata tehnica versificarii, cu toate banalitatile de imagini si idei, ce multa vreme au fost socotite, la noi si in strainatate, ca o culme a poeticii si a artei."

A inceput sa fie un admirator al simbolismului si a altor curente apartinatoare (cum ar fi Secesiunea vieneza) polemizand in articolele vremii cu George Panu de la Junimea' asupra atitudinii critice a celui din urma privind Literatura modernista.[2]La 19 ani a intrat la manastirea Cernica unde a stat patru ani, pana in anul 1904. In 1904, a publicat impreuna cu Vasile Demetrius o revista proprie, Linia Dreapta, care a incetat sa mai apara dupa doar cinci numere. Arghezi, Gala Galaction, si Demetrius au fost legati printr-o stransa prietenie, din marturisirea fiicei lui Demetrius, artista si nuvelista Lucia Demetrius.

In romanele sale poetul a marturisit ca nu era foarte atras de cariera de calugar, caci autorul ciclului Psalmilor era un eretic si nu un spirit mistic. A recurs la acest refugiu mai mult din comoditate, unul din unchii sai fiind un inalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane. In romanul Cimitirul Buna Vestire a parodiat cu sarcasm lumea monahala.

In 1905 a inceput un sir de calatorii in strainatate, deoarece la 30 ianuarie 1905 Constanta Zissu a dat nastere lui Eli Lotar, primul copil al lui Tudor Arghezi. Mama copilului, profesoara, a fost nevoita sa-si ascunda maternitatea si sa-si lase fiul la Paris, in grija unei doici. Ingrijorat, Arghezi s-a hotarat sa plece la Paris unde a stat putin timp, apoi s-a mutat la Fribourg unde a scris poezii si a participat la cursurile universitatii din localitate, dar nu a fost multumit de puternicul accent catolic al acesteia. S-a mutat la Geneva, unde a scris poezii, a asistat la cursurile Universitatii si, ca sa-si castige existenta, a lucrat intr-un atelier al unui bijutier.

In acel timp, datorita criticismului sau referitor la represiunea miscarii taranesti, a fost tinut sub supraveghere de autoritatile elvetiene.

In 1909 a vizitat Italia.

S-a reintors in Romania in 1910, si a publicat lucrari in Viata Romaneasca, Teatru, Rampa, si in revistele lui N. D. Cocea Facla si Viata Sociala, dar si in revista Cronica in colaborare cu Gala Galaction; s-a aflat intr-o perioada in care a avut o activitate literara prolifica, scriind versuri, pamflete politice si articole polemice cu care si-a castigat notorietatea in cercurile teatrale, politice si literare ale vremii. Cocea a contribuit la succesul lui Arghezi, publicand unul din primele poeme ale poetului, Ruga de seara.

In aceasta perioada, Arghezi a devenit un critic de arta valoros si a luat apararea pictorului Stefan Luchian care suferea de scleroza multipla si era acuzat de frauda (din cauza suspiciunii ca nu ar mai putea picta, dar ar permite ca lucrarile altora sa fie semnate cu numele sau)

Era prezent cu regularitate la KAbler CafA din Bucuresti unde s-a format un cerc de artisti si intelectuali boemi care ii includea pe scriitorii Ion Minulescu, Liviu Rebreanu, Eugen Lovinescu, Victor Eftimiu, Mihail Sorbul si Corneliu Moldovanu, dar si pe pictorii Iosif Iser, Alexandru Satmari, Jean Alexandru Steriadi, compozitorul Alfons Castaldi, si pe colectionarul de arta Krikor Zambaccian.. Conform lui Zambaccian, Arghezi a putut fi vazut mai rar la celalalt loc de intalnire, Casa Capsa. In acea perioada era si un asociat al omului politic si colectionarului de arta Alexandru Bogdan-Pitesti, si lua parte in mod regulat, impreuna cu Galaction, Cocea, Minulescu, Adrian Maniu si alti artisti plastici, la cercul creat de Maniu de la Stirbei-Voda, langa Parcul Cismigiu. A scris si un poem dedicat lui Bogdan-Pitesti

Dupa izbucnirea primului razboi mondial, Arghezi a scris articole impotriva taberei politice conduse de partidul national liberal si de grupul de sustinatori ai lui Take Ionescu, care doreau ca Romania sa intre in razboi alaturi de puterile Antantei (ca o incercare de a cuceri Transilvania de la Austro-Ungaria); a fost un sustinator al unirii Basarabiei cu Vechiul Regat si detesta alianta implicita cu Rusia Imperiala.

In timpul realizarii Romaniei Mari mai exact in perioada 1918 - 1919 e inchis doi ani, impreuna cu 11 ziaristi si scriitori (intre care si Ioan Slavici), la penitenciarul Vacaresti, acuzat de tradare, pentru ca colaborase cu autoritatile germane de ocupatie. In 1927 apare cu mare intarziere prima sa carte de poezii "Cuvinte potrivite", iar un an mai tarziu tot sub directia sa, apare ziarul "Bilete de papagal". In anul 1927 ii apare volumul de versuri - cu titlu semnificativ - Cuvinte potrivite. Dupa aceasta data, Tudor Arghezi va publica mai multe volume de versuri, romane, nenumarate articole. Va impune in literatura romana ca specie literara tableta. In 1929 publica prima sa carte de proza, "Icoane de lemn". In 1931 va publica placheta de versuri "Flori de mucigai" legata, ca si "Poarta neagra", de anii de detentie. Tot acum, pentru copii, publica volumul in proza "Cartea cu jucarii", inaugurand o directie secundara in creatia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu poemele stiute de scolari: "Cantec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Martisoare", "Prisaca", "Zdreanta" s.a. Manualele scolare cuprind multe creatii ale sale destinate copiilor. In 1934 publica romanul "Ochii Maicii Domnului" , tema principala fiind dragostea materna si devotamentul filial. Continua sa scrie poeme si in 1935 publica volumul "Versuri de seara". In 1936 apare "Cimitirul Buna-Vestire", roman, dar care poarta subtitlul "poem". In 1942 vede lumina tiparului romanul "Lina", de fapt un lung poem in proza. In 1943, sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informatia zilei") publica indeosebi pamflete usturatoare, pentru care e cercetat de politie. La 30 septembrie, apare pamfletul "Baroane", in care il ataca pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e inchis la Bucuresti si in lagarul de la Tg. Jiu. Va fi eliberat un an mai tarziu.

Daca ti-a placut acest articol, urmareste-ne pe Facebook

Citeste mai mult despre: ARGHEZI  TUDOR 
Adauga comentariul tau
Promoveaza-ti oferta aici!