Bacteriile intestinale ar putea juca un rol nu doar la nivelul stomacului, cat si la nivelul creierului, sugereaza un nou studiu realizat asupra soarecilor.
Studiul a dezvaluit faptul ca interventia asupra florei normale din intestinele soarecilor determina schimbari comportamentale. Astfel, animalele au devenit mai putin timide, schimbari putand fi observate si la nivelul chimiei creierului acestora.
Desi nu se stie daca aceleasi rezultate sunt intalnite si in cazul oamenilor, descoperirile ar putea indica motivele pentru care anumite boli gastrointestinale, cum ar fi sindromul de colon iritabil, afecteaza si comportamentul, determinand instalarea depresiei si a anxietatii, printre altele.
Studii anterioare au sugerat posibilitatea existentei unei comunicari intre bacteriile intestinale si creier. Spre exemplu, anumiti oameni care sufera de boli ale ficatului au parte de schimbari la nivelul abilitatilor mentale, acestea imbunatatindu-se dupa ce pacientii primesc antibiotice. Alte studii au indicat faptul ca soarecii lipsiti de bacterii intestinale reactioneaza diferit in fata stresului, in comparatie cu aceia la care bacteriile sunt prezente.
In cadrul actualului studiu, cercetatorul Stephen Collins de la Institutul Farncombe de Cercetare a Sanatatii Digestive a Familiei din cadrul Universitatii McMaster din Ontario, Canada, si colegii sai, au administrat antibiotice unor soareci sanatosi pentru a le tulbura flora intestinala naturala. Soarecii in cauza au devenit mai putin anxiosi, avand mai mult curaj sa coboare de pe o platforma si sa exploreze imprejurimile. In momentul in care flora intestinala a revenit la normal, la fel s-a intamplat si cu comportamentul lor.
Grupul de soareci de control, carora le-a fost administrata apa in loc de antibiotice, nu a prezentat niciun fel de schimbari. De asemenea, nici in cazul soarecilor lipsiti de bacterii intestinale nu au fost remarcate modificari comportamentale dupa administrarea antibioticelor.
Tulburarea florei intestinale pare sa duca si la schimbari la nivelul chimiei creierului. Soarecii carora le-au fost administrate antibiotice prezentau un nivel mai ridicat de proteine numite factori neurotrofici, in comparatie cu soarecii din grupul de control. Modificarea nivelului acestor proteine este asociat cu aparitia depresiei si a anxietatii.
Cercetatorii sunt de parere ca bacteriile intestinale produc anumite substante chimice care ajung in creier si influenteaza comportamentul. In cazul in care bacteriile intestinale influenteaza si comportamentul uman, este posibil ca tratamentele care au drept scop restabilirea florei intestinale, cum ar fi cele cu probiotice, sa fie de folos in corectarea comportamentului si a schimbarilor de dispozitie la pacientii cu boli gastrointestinale, a afirmat Collins.
Dana Saporan - editor Studentie.ro
