Orice potential tratament pentru boala Alzheimer sau alta maladie a creierului se confrunta cu un obstacol intimidant: bariera hematoencefalica. Aceasta retea aproape impenetrabila de capilare mentine la distanta virusii si alti agenti patogeni, insa nu permite nici accesul unor medicamente sau tratamente folositoare. Recent, insa, oamenii de stiinta au descoperit o metoda prin care sa pacaleasca unul dintre paznicii creierului, astfel incat acesta sa transporte anticorpi cu potential benefic in creier.
Cercetatorii au afirmat, asadar, ca metoda descoperita poate reduce nivelul de beta-amiloid, un fragment de proteina considerat principalul suspect in declansarea bolii Alzheimer, cu pana la 50% in creierul soarecilor.
Aceasta noua strategie are drept tinta o enzima care ajuta la producerea beta-amiloidului. Eforturile de a inhiba aceasta enzima, numita beta-secretaza 1 (BACE 1), au avut un succes moderat pana in prezent, a declarat Ryan Watts, neurobiolog la compania Genentech din San Francisco, si unul dintre conducatorii studiului. Aceste rezultate sunt determinate, in parte, si de faptul ca medicamentele folosite interactioneaza si cu alte enzime si produc efecte secundare.
O strategie mai eficienta, sunt de parere Watts si colegii sai, ar putea fi aceea de a se folosi de anticorpi pentru a ajunge la enzima BACE 1. Exista, insa, o problema si in acest caz: anticorpii sunt prea mari pentru a trece de bariera hematoencefalica.
Pentru a depasi acest obstacol, echipa Genentech s-a folosit de o strategie demonstrata pentru prima data in urma cu 20 de ani. Astfel, au profitat de mecanismul utlizat de creier pentru a transporta o substanta nutritiva necesara – fierul – de cealalta parte a retelei de celule endoteliale care formeaza bariera hematoencefalica. In sange, fierul este legat de o molecula numita transferina. In momentul in care transferina se ataseaza de un receptor din bariera hematoencefalica, celulele endoteliale o transporta – impreuna cu incarcatura sa de fier – de cealalta parte a barierei.
Oamenii de stiinta de la Genentech, condusi de Mark Dennis, au creat un anticorp cu doua brate – unul care se leaga de BACE 1 si ii inhiba activitatea, si unul care se leaga de receptorul transferinei si pacaleste celulele endoteliale, astfel incat acestea sa transporte anticorpul de cealalta parte a barierei hematoencefalice.
In urma acestei abordari, eficacitatea tratamentului cu anticorpul respectiv a crescut simtitor. In lipsa bratului care se ataseaza de receptorul transferinei, doar o mica parte din anticorpul enzimei BACE 1 a ajuns in creier, in urma injectarii intravenoase a acestuia in corpul soarecilor. Anticorpii imbunatatiti, insa, a ajuns in creier intr-o cantitate de 10 ori mai mare, a afirmat Watts. In plus, tratamentul cu anticorpi a redus cu pana la 50% nivelul de beta-amiloida.
Daca, in trecut, cercetatorii au ignorat tratamentele de acest tip, pentru simplul motiv ca nu era posibil ca anticorpii sa ajunga in creier intr-o cantitate suficient de mare pentru a avea efect terapeutic, aceasta noua abordare ofera o solutie ce ar putea fi folosita si in cazul altor boli ale creierului, a afirmat Todd Golde, cercetator al bolii Alzheimer, de la Universitatea din Florida, Gainesville.
Dana Saporan - editor Studentie.ro
