Incendiul minei de carbuni Terak din Urumqi, regiunea Xinjiang a inceput in urma cu 50 de ani si abia acum a fost stins.

Aceste incendii nu sunt fenomene tocmai neobisnuite. Incendii care tin zeci de ani sunt accidente dese in mai multe mine de carbune din lume.

In 1962 un incediu din Pennsylvania a ars continuu pana in 1984 cand acesta a determinat evacuarea intregului oras de deasupra tunelelor minei.

India are o multime de incendii care au inceput de mai mult de 50 de ani, unele ard din 1916.

In 2004 un alt incendiu din Urumqi s-a stins dupa ce a ars 130 de ani.

Australia are in zona New South Wales Muntele Wingen (muntele care arde), un filon de carbune care arde de 6.000 de ani. Procesul este lent deoarece carbunele se afla la o adancime unde concentratia de oxigen este mica, insa suficienta incat sa intretina un foc mocnit.



Pentru a intretine un incendiu este nevoie de un combustibil si de oxigen. Mineritul a permis patrunderea oxigenului la sursa de combustibil. Cel mai multe incendii din mine sunt provocate de oameni.

Un astfel de foc poate fi oprit foarte greu avand in vedere ca exista o suprafata mare de risc si dificultatea este marita de accesul dificil. Odata oprite ele trebuie sa fie supravegheate cativa ani dupa aceea.

Exista cateva metode: se gauresc in mai multe locuri sedimentul, golurile se umplu cu namol si apa ca sa scada temperatura, iar suprafata se acopera si izoleaza de toate sursele de oxigen.

Alta este sa se foloseasca spume ignifuge sau azot lichid.

Dioxidul de carbon care provine de la incendiile minelor care tin zeci de ani produc 0.3% din emisiile totale (aproape 50% din emisiile masinilor din SUA).