KILOGRAMUL NU MAI ESTE LA FEL
5/5391
calendar_month 13 Nov 2007, 00:00
Nimeni nu este la fel. Nici macar kilogramul.

In cursa pentru perfectiune s-au creat cele mai uimitoare inventii. Dar totul a pornit de la lucruri simple.


Intr-un seif subteran din Paris este `kilogramul` un obiect unic pe Pamant care masoara cel mai exact unitatea din sistemul internationala al masei. Obiectul atat de pretios, la care ne raportam toti, este un cilindru dintr-un aliaj de paltina si iridiu.

Cilindrul, impreuna cu alte copii ale sale au fost turmate in 1880 in Londra.

`Le Grand K` a fost pastrat de Biroul International de Greutati si Masuri in Sevres, Franta, altele fiind distribuite in tarile din lume cu sistem metric.

In urma cu 30 de ani, oamenii de stiinta au descoprit o problema: prototipul international nu mai are aceeasi masa cu cea a celorlalti cilindrii, iar de atunci scaderea a continuat.

In functie de media variatiei maselor celorlalte prototipuri in ultima suta de ani, Le Grand K a scazut cu 50:1.000.000.000 parti (un graunte de zahar). Insa, conform definitiei, celelalte isi maresc masa. Deci nu se poate stii sigur care masura corecta.

Daca restul si-au marit masa inseamna ca factorii externi poluanti incorporati in cilindrii au contribuit la scaderea greutatii prin degajarea gazelor.

Daca cilindrii si-au marit masa poate fi din cauza absobtiei de mercur sau hidrogen din atmosfera. Scaderea masei cilindrului din Paris poate fi explicata de faptul ca este scos din seiful sau mai rar decat celelalte unitati fizice de masura din lume.

Toate astea insemana ca viata celorlalti cilindrii s-a sfarsit, ne mai putand fi o referinta exacta a kilogramului. Trebuie deci gasite metode care sa inlocuiasca folosirea cilindrilor. Exista deja 2 optiuni, amandoua se bazeaza pe metoda folosita in calcularea altor unitati de masura conventionale: se masoara un fenomen constant din natura.

Metrul nu se mai masoara prin raportarea la o bara de alama ci prin calcularea timpului pe care o unda de lumina in vid ar parcurge o distanta de un metru.

Masa de un kg va putea fi calculata folosind un aparat care poate calcula si constanta mecanica Planck (relatia dintre energia cu frecventa dintr-un foton)

O alta metoda este sa compare masa unui atom cu cea a unui kilogram: incercam sa numaram atomii dintr-un kilogram de cristal, rezuma profesorul Peter Becker de la Institutul National de Metrologie din Germania (PTB). Cristalul va fi de fapt o sfera de silicon de 1.000.000 de euro.