
In raportul castigator al premiului Nobel facut de organizatia Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC) una dintre cele mai dramatice schimbari estimate era ca nivelul marii va creste cu 0.58 metrii in urmatorul secol.
Desi pare o crestere nesemnificativa, o marire cu doar 50 de cm al nivelului marii pune in pericol toate orasele de pe costa sud-estica a Asiei si a Americii de Nord.
Dar asta nu se compara cu ce s-a intamplat acum 124.000 de ani. La un moment dat, in timpul perioadelor calde interglaciare, nivelul marilor a crescut de 3 ori mai repede. Se pare ca estimarea sumbra nu este cea mai sumbra din istoria omenirii.
Fie ca este sub forma de gheata sau apa lichida, cantitatea totala ramane relativ constanta, insa variatia de nivel poate sa fie de la un mileniu la altul de 100 de metrii. Aceasta scadere de nivel s-a facut in urma cu 15.000 de ani, la ultima era glaciara si a permis amerindienilor sa traveseze continentele pana in Siberia prin podul facut cu Alaska, calcand prin Stramtoarea Bering.
O echipa de cercetatori a descoperit ca in timpul perioadei calde, inainte de penultima era glaciara, cand temperatura medie globala a crescut cu 2 grade, oceanele s-au umflat cu pana la 6 metrii in mai putin de 100 de ani. Concluzia se bazeaza pe analiza microfosilelor continute de sedimentele de pe fundul Marii Rosii. Aceste sedimente pastreaza o concentratie de izotopi de oxigen care ofera informatii referitoare la puterea curentilor si alti factori. In raportul lor din Nature Geoscience se arata ca incalzirea globala determina dezghetarea ghetarilor continentali si acum 124.000 de ani, ca si acum, insa atunci cresterile in fiecare secol era de 1.6 metri.
Schimbarile de amploare din trecut arata ca schimbarile din nivelul marii depind de factorii de dezghetare si de formare a ghetarilor, factori pe care IPCC nu i-a luat in considerare. Astfel, dupa alte estimari, nivelul va crreste cu 1.6 metrii (cu 1 metru mai mult decat IPCC estimase).
Difereanta enorma arata ca trebuie sa se imbunatateasca modelele climatice pentru a reflecta impactul real al glaciatiunii si al dezghetarii, spune Eelco Rohling de la Universitatea Southampton, Centrul National de Oceanografie din Anglia.
William Thompson de la Institutul Oceanografic Woods Hole din Massachusetts spune ca desi estimarile IPCC ar putea sa fie conservatoare si ca cercetarile din Marea Rosie aduc o "contributie important asupra intelegerii schimbarilor de nivel din trecut", exista "necunoscute semnificative" in metoda folosita de echipa de cercetatori, mai ales ca niciun alt studiu de pana acum nu a aratat schimbari atat de mari.




