Un nou studiu, realizat asupra inelelor de copaci din Europa, sugereaza ca dezvoltarea Imperiului Roman, dar si prabusirea acestuia, ar fi putut fi influentate de vreme. Daca verile blande i-au fost favorabile, nu acelasi lucru se poate spune despre secetele prelungite, iernile geroase sau alte schimbari climatice care ar putea fi legate de invaziile barbare ce au determinat prabusirea Romei si chiar de epidemia de ciuma din Evul Mediu.
Studiul, aparut in publicatia „Science”, a implicat examinarea a circa 9000 de bucati de lemn, cele mai multe adunate timp de 30 de ani de arheologi care se folosesc de inelele acestora pentru a determina vechimea unor situri sau structuri antice, o tehnica cunoscuta sub numele de dendrocronologie.
Oamenii de stiinta au reusit sa obtina date despre vremea de acum cateva mii de ani folosind aceeasi tehnica. Intr-o prima faza, au comparat date legate de vremea din ultimii ani cu mostre de la copaci vii pentru a determina felul in care temperatura si umezeala au influentat dezvoltarea inelelor. Apoi, Ulf Buntgen, paleoclimatolog si conducatorul studiului, impreuna cu colegii sai, au cercetat cheresteaua din cladirile istorice, bucati de lemn din rauri si mlastini si mostre din siturile arheologice pentru a obtine informatii referitoare la vremea de acum mii de ani. Pentru a obtine aceaste date, cercetatorii au folosit 7284 de mostre de stejar din Franta si Germania pentru a vedea felul in care umezeala a influentat inelele copacilor si circa 1500 mostre de lemn de pin si de larice de la altitudini mari din Austria.
Rezultatele obtinute au oferit date precise referitoare la vremea din Franta si Germania pana in urma cu 2500 de ani. Cand Buntgen a inmanat aceste informatii istoricilor si arheologilor, acestia au dezvaluit numeroase legaturi intre vreme si evolutia societatilor din trecut. In perioadele de stabilitate sociala si prosperitate, ca in cazul dezvoltarii Imperiului Roman intre 300 i.e.n si 200 e.n, Europa a avut parte de un climat bland, cu veri ploioase ideale pentru agricultura. Conditii similare au fost corelate cu perioada cea mai favorabila din Evul Mediu, intre 1000 e.n si 1200 e.n.
Cand insa conditiile climatice se schimbau, acelasi lucru se intampla si cu societatile respectivelor vremuri. De pilda, in secolul al treilea e.n, perioadele de seceta prelungita s-au corelat cu invaziile barbare si cu turbulente politice. Iar in jurul anului 1300 e.n, perioadele de frig ascutit si veri foarte ploioase coincid cu acelea de foamete extinsa si ciuma care a injumatatit populatia Europei pana in 1347.
Datele obtinute vin sa sugereze ca, intr-adevar, un climat aspru poate fi asociat cu rasturnari la nivelul societatilor, cum a fost cazul Mortii Negre, a afirmat cercetatorul David Stahle de la Universitatea din Arkansas.
Dana Saporan - editor Studentie.ro
