In aprilie 1986, reactorul nuclear numarul 4 de la Cernobil a explodat. Dupa accident, au fost iradiate aproape toate tarile din emisfera nordica. Ideea conform careia aria afectata de explozia de la Cernobil a devenit, cu timpul, un habitat salbatic retras nu este justificata stiintific vorbind. Studii recente sustin ca specii rare au supravietuit in ciuda radiatiilor puternice, ca urmare a lipsei activitatii umane.

Cu toate acestea, cercetatorii care au studiat impactul dezastrului natural asupra ecosistemelor afirma ca efectele asupra pasarilor si animalelor au foat mult mai mari decat apreciate initial.

Autorii studiului in cauza sunt Anders Moller de la Universitatea Pierre si Marie Curie din Franta, si Tim Mousseau, de la Universitatea din Carolina de Sud. Ei precizeaza ca studiul lor nu intretine ideea ca radiatiile de nivel jos nu ar fi afectat fauna.

Ei afirma insa ca, desi numarul exemplarelor multor specii a scazut dramatic odata cu iradierea regiunii pe o arie extinsa, viata salbatica a cunoscut o revitalizare dupa ani si ani, fapt care se datoreaza, foarte probabil, absentei omului. Incetul cu incetul, viata se reface in zonele afectate de explozie.

Socant, s-ar putea spune ca accidentele nucleare au un impact mai putin nefavorabil asupra vietii salbatice decat cel al omului.