Astazi, la Libraria Carturesti se lanseaza volumul de povestiri "Legendele iubirii. Miturile necenzurate ale Greciei" de Andrew Calimach, aparut la Editura Paralela 45.

In "Legendele iubirii", Andrew Calimach a incercat sa scoata la lumina povesti despre barbati care s-au iubit pe vremea cind luau nastere legendele Olimpului si care timp de aproape 2.000 de ani au zacut in uitare.

Pornind de la o documentare solida si punind cap la cap crimpeie de cinturi, epopee si pagini din istorii vechi, Calimach incearca sa rescrie, fara a le dilua esenta, miturile grecesti ale amorului dintre barbati: "Povestile din aceasta colectie", explica autorul in introducere, "restaurate pe baza traducerilor surselor originale, contureaza teritoriul arhetipal al iubirii masculine in Grecia antica, precum si hotarele incalcate doar cu pretul pedepsei divine.

Aceste povestiri reflecta o moralitate nuantata care moduleaza de la asimilarea dragostei dintre persoane de acelasi sex cu practicile spirituale pina la condamnarea violului homosexual. Fie ei zei sau muritori care au cistigat favorurile unor amanti din Panteon, personajele resuscitate in cartea lui Calimach sint tot atitea chipuri sub care s-a intrupat erosul masculin. Unii au virtutile eroilor, altii sint abuzivi si nestapiniti, insa, independent de modurile in care fiecare isi struneste firea si pornirile, barbatii din cinturile arhaice ale Greciei stiu ca exista legi nescrise care proclama dragostea drept suprema valoare.

Cartea, care a avut nevoie de aproape patru ani de gestatie, a crescut dintr-o nevoie despre care autorul a vorbit, pentru Cotidianul, cu o sinceritate rara: "Cind am auzit prima data despre existenta acestor povesti, unul dintre gindurile mele a fost ca mi-ar fi fost de folos si la scoala, si la liceu, si la universitate, unde eu de mai multe ori am indragit baieti de virsta mea sau mai tineri, fara sa pot sa inteleg aceasta iubire. Am restaurat aceste povesti nu atit ca o resursa pentru alti tineri, cit pentru placerea oricui este atras de un mit frumos".

Efortul lui Calimach e cu atit mai meritoriu cu cit teritoriul pe care se avinta n-a atras prea multe investigatii. Iubirea dintre barbati in Grecia antica a iesit, ce-i drept, de mult din culisele picanteriilor neatestate, iar implicatiile ei etice sau sociale dau inca de lucru cercetatorilor, indiferent de unghiul de abordare: antropologic, filozofic sau al studiilor de gen. In schimb, teritoriul alunecos al homoerotismului din miturile arhaice a fost mult mai putin explorat, iar motivele sint evidente. Pe de o parte, bogatia cu care au proliferat in variante diferite istoriile de dragoste acordate exclusiv la masculin le face greu de redus la o varianta comuna. Pe de alta parte, foarte putine dintre textele pe care le invoca autorul au supravietuit.

Pentru a dezgropa idilele care timp de mii de ani au fost puse la index de morala crestina, autorul a exploatat fiecare sursa care ar fi putut pastra un cit de firav ecou al miturilor grecesti: corpusurile de filozofie, tragediile antice, tratatele primilor istorici, dar si vasele si artefactele pastrate in muzee. Investigatia realizata cu rivna de istoric si cuplata cu placerea pura a povestirii a facut posibila reconstruirea unui model aparte de iubire, crescut din Creta minoica pina in timpul Romei Imperiale.

"Am fost uluit de universalitatea iubirii masculine in cultura si in mitologia greaca, o naturalete a acestei iubiri pe care nici pe departe nu o suspectam. Descoperirea ca aceasta dragoste a fost centrala mitului lui Hercule, al lui Ahile, al lui Orfeu, al lui Narcis si a multor altora mi-a reinnoit energia si hotarirea de a le aduce la lumina zilei", a povestit Calimach.

In loc sa stocheze informatiile intr-un studiu strict documentar, autorul le deturneaza in regimul fictiv, incercind sa dea viata dialogurilor si sa recompuna povestile ratacite in aproape trei milenii de istorie. Atunci cind datele lipsesc, autorul le completeaza asemeni vechilor rapsozi, care, mai putin interesati de fidelitatea memoriei, rastalmaceau ispravile zeilor la fiecare interpretare. Totusi, interventiile lui, sustine Calimach, sint insignifiante: "Din partea mea nu este vorba de nici o fictiune, numai un minimum minimorum ca sa completez micile lacune care ramasesera in aceste mituri ajunse la noi in forma fragmentara".

Ahile si Patrocle, Narcis, nestapinitul Dionysos ca si Apollo cel iubit de Hyacint si Orfeu sint, pentru Calimach, eroii cei dintii care au fixat tipicul complicat al iubirii dintre barbati. Povestirile reinviate de el nu se feresc sa dea insa dreptul la cuvint si vocilor care condamna iubirea impartasita doar la masculin.

Fara sa aiba nimic tezist, agresiv sau vindicativ, rescrierile lui Calimach pun de fapt in lumina un tip de eros care si-a slefuit propriile cutume si ritualuri, fara a fi strain insa de conflicte, de framintari si de paradoxuri. Autorul n-a incercat sa cosmetizeze iubirile mitologice, iar partea tenebroasa si violenta are, poate, aceeasi pondere cu cea cuvenita dragostei si fidelitatii impartasite cu seninatate.