Introducerea de noi sporturi în competiție a avut ca punct de plecare focusul asupra generațiilor tinere care nu se regăsesc neapărat în disciplinele sportive consacrate. Deși Jocurile Olimpice sunt considerate cel mai urmărit spectacol sportiv din lume, numărul tinerilor telespectatori este în scădere de zeci de ani.

Astfel, sporturi precum skateboarding, surfing, escaladă, sau BMX freestyle, ce se bucură de popularitate în rândul generației Z, au devenit sporturi olimpice în cadrul renumitei competiții sportive.

Iată 4 sporturi ce au fost introduse în circuitul olimpic odată cu Olimpiada de la Tokyo, ca urmare a popularității pe care au căpătat-o în rândul reprezentanților generației Z, 1995-2012:

1. Skateboarding

Skateboardingul a debutat ca sport olimpic la ediția din 2021, fiind considerat unul dintre cele mai diverse sporturi din lotul olimpic; la această disciplină a participat un sportiv de 12 ani și de asemenea, unul de 46 de ani.

La începuturile sale, în anii ‘60, skateboarding-ul era despre creativitate și exprimare personală. Nu este de mirare că generația Z a găsit în această activitate sportivă o formă de a-și manifesta individualitatea și originalitatea. Multe activități apărute ca reacție la conceptul cultural agreat de societate se regăsesc în preferințele tinerei generații.

Astfel, activitatea de socializare dezvoltata in jurul unui skateboard a devenit in 2021 sport olimpic. Proba olimpica de skateboarding a inclus doua subcategorii: park si street.

Competiția de park este cea ce se desfășoară pe un traseu asemănător unui bol, care prezintă o mulțime de întorsături și viraje. Părțile laterale ale bolului sunt abrupte în partea de sus, iar scopul sportivilor este de a efectua cât mai multe răsuciri, rotiri și alte trucuri.de cealaltă parte, competiția de stradă presupune trasee mai drepte și mai plate, cu scări, șine și borduri.

Multora li se poate părea ciudat să vadă skateboardingul la Jocurile Olimpice. Însâ nu pentru că ar considera această reușită un afront la adresa îndemânării sau talentului necesar pentru a concura ca skateboarder de elită, ci din cauza istoriei îndelungate a skateboardingului ca o formă de rezistență împotriva culturii mainstream.

Însă faptul că dintr-o activitate sportivă urbană, skateboarding-ul a devenit disciplină sportivă în cadrul jocurilor olimpice, reprezintă o confirmare a aportului generației Z la modelarea și evoluția societății de astăzi.

2. Escalada

Escalada este un sport relativ nou, apărut în anii ‘80, dar care a căpătat atât de multă popularitate în rândul tinerelor generații, încât a devenit disciplină olimpică. Numărul sălilor de escaladă a crescut considerabil în întreaga lume în ultimii 15 ani, datorită tinerilor din generația Z care au îndrăgit această activitate și au promovat-o în întreaga lume.



Escalada sportivă se aseamănă foarte mult cu escalada pe munte, dar în loc de un munte real, concurenții escaladează un perete vertical artificial, folosindu-și mâinile goale. Cățărătorii pot folosi frânghii și un ham de siguranță, dar nu este permisă folosirea altor echipamente.

În formatul combinat de la Jocurile de la Tokyo, sportivii au concurat la următoarele trei subdiscipline:

-  Viteză: Proba de viteză presupune întrecerea între 2 sportivi care urca unul lângă altul pe un perete de 15 metri.

-  Bouldering: Bouldering-ul este o competiție bazată pe forță. Sportivii urmăresc să parcurgă un număr de trasee fixe, denumite "probleme", pe un perete de 4,5 metri, într-un timp specificat. Cățărătorii au la dispoziție cinci minute pentru a rezolva fiecare traseu, iar scopul este de a ajunge la cele mai multe vârfuri în cel mai mic număr de încercări.

-  Lead: Proba de lead presupune ca sportivii să să urce cât mai sus posibil în șase minute pe un perete de peste 15 metri înălțime. Aceasta este o disciplină bazată pe rezistență.

Pe măsură ce escalada este abordata din ce în ce mai mult cu o mentalitate de performanță, începe să producă sportivi de nivel înalt, uneori în doar câțiva ani. În fruntea revoluției acestui sport se află reprezentanții generației Z, cățărători de 20 de ani, pregătiți să ducă acest sport nou la nivelul următor.

3. BMX Freestyle

BMX Freestyle este mai degrabă o competiție decât o cursă. Riderii efectuează curse de două minute executând o secvență de trucuri pe rampe și pereți, sărituri și rotiri într-un spațiu special amenajat. Aceștia sunt evaluați în funcție de calitatea “numărului” lor, pe baza dificultății, stilului și originalității.

Freestyle BMX este unul dintre cele mai populare sporturi de acrobație motocross pe bicicletă, care se practică cu ajutorul bicicletelor BMX, fiind considerat un sport extrem. Inovația este miza acestui sport. Riderii și-au dorit că concureze unii împotriva altora și să depășească limitele sportului. Evenimentele televizate precum X Games au adus BMX freestyle în rândul publicului din întreaga lume în anii 1990, fiind urmate de alte competiții cu același specific.

Freestyling-ul BMX a luat naștere în anii ‘70 și a căpătat popularitate în întreaga lume datorită factorului inovator, ce presupune utilizarea bicicletei în alt scop decât ca mijloc deplasare.
Pentru generația Z, o astfel de activitate reprezintă o modalitate excelentă de a-și manifesta individualitatea. În acest context, BMX Freestyle a devenit un sport în adevăratul sens al cuvântului, practicat de tot mai mulți tineri. Astfel, în 2021 BMX Freestyle a devenit sport olimpic, iar atmosfera competiției a fost pe măsura așteptărilor.

4. Surfing

Un sport mai puțin popular în țara noastră, dar care face valuri pe continentul american și cel asiatic este surfingul. Acest sport constă în a escalada și a aluneca pe valuri, în poziție verticală sau înclinată. Surferii prind valurile oceanului, ale râurilor sau cele artificiale și alunecă pe suprafața apei până când valul se sparge și își pierde energia.

Astăzi, surfingul este unul dintre cele mai populare sporturi extreme din lume. Despre acest sport extrem se crede că își are originea în antichitate, pe atunci fiind mai degrabă o necesitate decât o distracție sau un hobby. Acesta a fost inițial o modalitate de a reveni la țărm de pe nave, iar cu timpul a devenit un hobby și ulterior un sport.

Surfingul este un sport cu multiple interpretări. Pentru mulți, este o activitate recreativă, o activitate fizică și un sport de competiție, dar pentru alții, este o religie, un stil de viață, o dependență și o conexiune spirituală cu natura.

Odată cu generația Z surfingul a cunoscut câteva transformări în materie de tehnică, ceea ce este impresionant având în vedere că timp de zeci de ani regulile și tehnica au fost neschimbate. Tinerii surferi renunță la excesul de mișcare, își sporesc viteza și forța și se disting printr-o gamă completă de manevre acrobatice de neimaginat în epocile anterioare.

Cu o astfel de evoluție spectaculoasă în ultimii ani, la Jocurile Olimpice din 2021 de la Tokyo, surfingul și-a sărbătorit premiera olimpică alături de alte patru sporturi. Deoarece cadrul natural este atât de important, surfingul a fost unul dintre puținele sporturi de la Jocurile Olimpice de la Tokyo care s-a disputat în întregime în afara orașului Tokyo.

Așadar, Generația Z a schimbat și va continua să schimbe lumea sportului în următorii ani. Sporturile consacrate pierd din cota de piață în favoarea sporturilor noi. Iar faptul că la Jocurile Olimpice au fost introduse noi sporturi, populare în rândul tinerilor din generația Z, reprezintă o confirmare a faptului că această generație va avea un impact uriaș asupra sportului în viitor. Este deja cea mai mare generație din acest moment și este complet diferită de cele anterioare.

Sursa foto:Shutterstock.com