Razvan Florian a descoperit, in premiera mondiala, algoritmul retelelor neurale

Robotii viitorului vor putea fi invatati, in mod direct, de catre oameni, cum sa se comporte, in functie de dorinta fiecarui posesor al acestora. Mecanismul prin care robotii vor invata, spre exemplu, cum sa faca mancare sau curatenie, a fost descoperit de Razvan Florian, cercetator al Centrului „Coneural” din Cluj-Napoca, secretar al Comisiei Prezidentiale pentru Educatie si lider al asociatiei AdAstra.

In studiul sau („Invatarea prin recompense in urma modularii plasticitatii sinaptice dependenta de momentul pulsurilor neuronale”), ce reprezinta o premiera mondiala, fiind primul articol al unui roman, publicat in revista „Neural Computation” a Institutului Tehnologic din Massachusetts (MIT), Florian arata ca invatarea prin recompense si pedepse, modalitate prin care se dreseaza, de pilda, un animal, poate sta si la baza antrenarii robotilor.

Astfel, unui robot „de casa”, conectat la un calculator, ii poate fi transmis prin apasarea unui buton sau printr-o comanda vocala, daca a facut bine sau nu ceva, iar robotul va intelege acest lucru datorita retelei neuronale virtuale din calculator.

Mai exact, prin controlarea tariei legaturilor dintre neuronii (celulele nervoase din creier) reprodusi pe calculator, lucru ce se realizeaza prin coordonarea intervalului de timp, in care doi neuroni conectati pulseaza, un robot poate invata sa faca sau sa nu mai faca pe viitor, un anume lucru.

„Prin acest tip de invatare, robotii vor putea fi instruiti de catre orice utilizator si ar putea sa indeplineasca o gama variata de sarcini, spre deosebire de robotii ce pot avea doar comportamente stereotipe. Am luat modelele de neuroni de la oameni, pe care le-am reprodus pe calculator. Am descoperit mecanismul de invatare prin deductie naturala si am cautat regulile de invatare care sa duca la cresterea recompenselor. Scopul e ca robotul sa primeasca cat mai multe recompense, astfel incat comportamentul sau sa fie cat mai apropiat de ceea ce doreste utilizatorul”, ne-a spus Razvan Florian. In luna mai 2007, alti doi cercetatori clujeni ai Centrului de Cercetari Cognitive si Neuronale (Coneural) din Cluj au descoperit un fenomen critic pentru activitatea creierului, studiul lor putand duce la tratarea epilepsiei.

Un masterand roman din SUA va vinde o inventie revolutionara de milioane de dolari

Sorin Grama, masterand roman la Institutul Tehnologic din Massachusetts (MIT), coordoneaza planul de afaceri al unui proiect ce ar putea revolutiona modul de producere a energiei in tarile sarace.

„Promethean Power”, companie ce urmeaza sa fie condusa de catre Grama, va vinde, incepand de anul viitor, statelor din Africa si Asia, centrale solare, ce vor asigura imobilelor la care vor fi racordate, pe langa electricitate, atat energie termica, cat si refrigerare. Inovatia se bazeaza pe cateva panouri din aluminiu, de forma unor parabolici, ce reflecta razele Soarelui spre centrul acestora, unde se afla tuburi cilindrice, pline cu lichid.

Supus la cateva sute de grade Celsius, lichidul se transforma in vapori, ce actioneaza o turbina electrica, producand energie. Dispozitivul, fabricat din piese vechi de masini este 100% ecologic, neemitand nici un fel de gaz poluant.



Fiind de marimea a trei automobile, microcentrala solara poate alimenta cu energie electrica o scoala, un spital sau un restaurant. Inventia ii apartine lui Matthew Orosz, absolvent al MIT, care, impreuna cu alti 4 tineri, printre care si Sorin Grama (originar din orasul Victoria, judetul Brasov), vor incerca sa vanda produsul incepand cu anul 2009 mai intai in India si apoi in Africa de Sud.

Pentru fabricarea dispozitivului, echipa celor 5 a primit 130.000 de dolari din partea Bancii Mondiale si 10.000 de dolari din partea MIT.

„L-am intalnit pe Matthew Orosz, anul trecut, la MIT, cand, tocmai intors din Africa, si-a prezentat inventia.Mi-a spus ca are nevoie de cineva care sa conduca planul de afaceri si cum eu urmam un master in managementul ingineriei, am format o echipa. Noutatea acestui produs consta in faptul ca e fabricat in intregime din piese auto, usor de inlocuit, in caz de defectiune. Apoi, microcentrala face trei lucruri in acelasi timp: produce electricitate, caldura si refrigerare. Capacitatea sa e suficienta pentru a asigura energia unui «Smal Business», cum ar fi de exemplu un restaurant. Produce 600 Wh, deci poate ilumina 60 de becuri de 100 Wh. Vom incepe cu India pentru ca este o piata foarte mare, acolo sunt 10 milioane de persoane, care nu au acces la reteaua electrica. Dispozitivul va costa in jur de 5.000 de dolari. In primii 4 ani am estimat ca vom avea costuri mari, mai ales pentru distributie, dar dupa aceea speram sa vindem cateva mii de produse astfel incat sa avem un profit anual de 5 milioane de dolari”, a declarat Sorin Grama, in exclusivitate pentru Gandul.

Codasa clasamentului mondial

Romania are 27.253 de cercetatori, jumatate dintre acestia lucrand in domeniul stiintelor tehnice si ingineresti. Pe regiuni, 50% dintre salariatii din activitatea de cercetare-dezvoltare se afla in zona Bucuresti-Ilfov, 10% in Muntenia, 8% in vestul tarii, 7% in nord-est, 6% in Oltenia, 4% in Dobrogea, 6% in centrul tarii si 5% in nord-vestul tarii. In anul 2006, cele mai multe proiecte finantate de la buget au apartinut institutelor nationale (45%), universitatilor (24%) si societatilor comerciale pe actiuni (9%), iar cele mai putine, ONG-urilor si SRL-urilor(1%).

Prea putini cercetatori

Cu 2,3 cercetatori pentru mia de persoane active, Romania se afla pe antepenultimul loc in Europa, stand mai bine doar decat Malta (1,7) si Cipru (1,4), fiind in urma Bulgariei (2,7), a Ungariei si a Poloniei (3,6). Conform Consiliului Competitivitatii in Cercetare, in anul 2004, cel mai ridicat indice l-au inregistrat Finlanda (16,2), Suedia (10,7) si Luxemburg (10,5). Media Uniunii Europene este de 5,5 cercetatori la mia de persoane active, in timp ce Statele Unite ale Americii au inregistrat un indice de 9,1 iar Japonia, 10,1.

Prea putine fonduri

Conform ultimelor statistici ale Uniunii Europene, in anul 2004, Romania a alocat cel mai mic procentaj din PIB cercetarii (0,39%), din toate statele care sunt astazi membre UE, mai putin decat Bulgaria 0,50%, Polonia 0,57% si Ungaria 0,94%. Suedia aloca la acea data 3,86% din PIB, Germania 2,51%, iar Franta 2,13%.

Cele mai slabe performante

Romania se afla pe ultimul loc in Europa, ca performanta a cercetarii, ocupand locul 74 in lume, in ceea ce priveste numarul de citari ale articolelor stiintifice raportat la populatie (o performanta similara avand Jamaica, Botswana si Belarus) si locul 69 in privinta publicatiilor cotate ISI, la un milion de locuitori (la fel ca Antilele Olandeze, Oman si Africa de Sud).

Doar 61% din contributia europeana a fost recuperata

Pentru anul 2007, cercetarii romanesti i s-au alocat de la bugetul de stat 1777 de milioane de lei, din care 88% se deruleaza prin Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), iar restul prin Academia Romana si ministerele Agriculturii, Mediului, Sanatatii si Economiei.

Suma reprezinta 0,54% din PIB, cu 0,16% mai mult fata de anul 2006. ANCS a lansat in luna mai 2007 Planul National 2 prin intermediul caruia se desfasoara 5 programe: resurse umane (cu 600 de proiecte depuse pana in prezent), inovare (400), capacitati (500), idei (1100) si cooperare (2200).

Desi, nominal, Romania ar fi trebuit sa contribuie la bugetul european al cercetarii cu 95 de milioane de euro, ca urmare a reducerilor de care a beneficiat, suma alocata de ANCS la Programul Cadru 6 a fost de 33 de milioane de euro, bani din care a recuperat 61%. La PC6 au fost 555 de participanti romani in 441 contracte semnate, ce au atras de la bugetul Bruxelles-ului 52 de milioane de euro.

Promisiuni marete pentru... 2013

Triplarea numarului actual de cercetatori si de brevete inregistrate de OSIM, dublarea ponderii firmelor inovative si cresterea numarului de doctori si doctoranzi cu mai mult de 50%, asta si-a propus Romania pana in 2013.

Prin Strategia Nationala, se urmaresc cresterea cheltuielilor private cu cercetarea, la 1,5% din PIB, asigurarea unui numar mediu anual de 2000 de burse doctorale si plasarea Romaniei intre primele 35 de tari la nivel mondial, in ceea ce priveste numarul de articole cotate ISI.

Pana in anul 2010 Romania ar trebui sa aloce 1,80% din PIB cercetarii, mai mult decat si-au propus Grecia, Ungaria sau Polonia, obiectivul Lisabona de 3% din PIB alocati cercetarii urmand a fi atins insa abia in 2020.

Surse: Gandul