PROFESORII NOSTRI DIN UNIVERSITATILE LOR

1/1117
label Diverse autorenew 29 Sep 2025, 16:53
Doi din trei oameni de stiinta romani sint mai cunoscuti in afara granitelor decit la noi in tara. Acolo au gasit conditiile optime pentru a se afirma: intre 1.000 si 3.000 de euro pe luna pentru un cercetator, comparativ cu 400 in Romania.

Cercetatorii autohtoni stabiliti prin universitati
si laboratoare straine nu sint de neglijat nici ca numar, nici ca nume. Doua treimi dintre romanii recunoscuti international lucreaza in laboratoarele si institutele din strainatate", afirma Razvan Florian, directorul asociatiei Ad-Astra a cercetatorilor romani. Calea spre un post stabil in Occident e pavata de peste cinci ani de sacrificii si de o strategie bine pusa la punct, iar norocul nu are ce cauta in schema, declara pentru Cotidianul" cei care si-au facut loc in stiinta de top.

Costurile emigrarii

Un doctorand roman integrat in sistemul educational occidental cistiga circa 1.000 de euro, iar pentru un program postdoctoral vorbim despre sume ce ajung la 3.000 de euro, in vreme ce un tinar doctor in stiinte cistiga in cercetarea romaneasca 400 de euro", adauga Razvan Florian. 90% dintre cercetatorii emigrati afirma ca s-ar intoarce in Romania doar cu conditia maririi finantarilor pentru cercetare, conform unui studiu publicat anul trecut de Ad-Astra.

Pe de alta parte, emigrarea presupune sacrificii deloc de neglijat. Mutarea intr-o tara straina in conditii financiare relativ modeste poate duce la destramarea casniciei - am divortat la trei ani dupa mutarea in SUA. Succesul profesional cere 60-70 de ore de munca pe saptamina pentru perioade indelungate. Asadar, adio hobby-uri si divertisment", avertizeaza insa amatorii profesorul Tudor Oprea (foto) de la University of New Mexico School of Medicine.

Anunt in revista Science

Un student care doreste sa ajunga la un institut de cercetare din strainatate trebuie sa-si planuiasca pasii inca din primul an de facultate. Teodora Gliga lucreaza la Centrul pentru studiul creierului si al dezvoltarii cognitive de la Birkbeck College din Londra. Pina sa ajunga sa studieze, de exemplu, felul in care copiii invata sa priveasca obiectele tridimensionale, ea a trebuit sa urmeze un doctorat de patru ani la Paris.

Am cistigat bursa Scolii Normale Superioare din capitala franceza pentru ca am aratat ca sint interesata si implicata in cercetare inca din primii ani de facultate. Notele de la examene spun putin despre un student. Important e sa te implici cit mai repede in proiecte, sa fii activ si critic", arata Gliga. La fel de importanta este informarea continua in legatura cu ofertele de burse sau pos-turi in cercetare. Integrata in Centrul de Stiinta a Sanatatii de la Universitatea din Tennessee, specialista in biotehnologia medicamentelor Alice Ceacareanu isi aminteste: am depus candidatura pentru o pozitie scoasa la concurs in revista AScience", am avut un interviu la telefon si m-au ales pe mine".

Masteratul deschide si el porti

Sorin Adam Matei este profesor la Purdue University si studiaza impactul noilor media asupra societatii. Autorul volumului "Boierii mintii" spune ca antrenamentul pentru obtinerea unei burse poate dura chiar si doi ani. Am obtinut ce am vrut nu pentru ca am avut noroc, ci pentru ca am studiat foarte bine profilul programelor de doctorat pe care le aveam in vizor si am parut convingator comisiei de admiteri.

Fiecare miscare trebuie gindita cu un an-doi inainte pentru pregatirea dosarului de prezentare: CV-uri, scrisori de recomandare, scrisori proprii de introducere", spune profesorul de la Purdue. De obicei, un doctorat occidental este precedat de un masterat la fel de performant, care mareste sansele pentru accederea la un post in cercetare. In 2000 am fost acceptat la un masterat
in biologie moleculara la GAttingen, iar din 2001 pina in 2005 am primit o bursa de doctorat din partea Institutului pentru chimie biofizica "Max Planck" din acelasi oras, povesteste Vlad Cojocaru, cercetator in tehnologia informatiei la Heidelberg.

Atentie la prieteni

O alta rampa de lansare in cercetarea occidentala este crearea unei retele de cunostinte. In 1996 eram asistent universitar la Cluj si am participat la un proiect de cercetare realizat in colaborare cu Natural History Museum din Londra. In 1997 am fost invitata la Londra, unde am cunoscut o serie de cercetatori cu care am discutat posibilitati de colaborare in viitor", isi aminteste Elena Hutchens, cercetator in biologie moleculara la University College din Dublin. Pina sa ajunga aici, ea a lucrat patru ani alaturi de colegii de la muzeul londonez.

Despre necesitatea unei retele de colaboratori si parteneri de la care vei putea primi ajutor pentru temele care te intereseaza" vorbeste si profesorul Tudor Oprea. Specialistul in informatica chimica observa totusi ca "nu e bine sa te lasi antrenat in Apolitica academica", deoarece mizele sint mici, iar certurile pot fi interminabile".