Multi nu suntem superstitiosi, sau poate ca suntem?

Vrajitoria, fantomele, creaturile mitice sunt subiecte interesante si controversate acum.

Efectele Inchizitiei,in schimb, nu ai fost doar discutii, marginalizarea oamenilor diformi era doar un tratament milos, iar libera expresie nu era un drept unanim recunoscut. Si in Romania si au existat cazuri vrajitorie si de arderi pe rug.

Vrajitoria a existat si in trecut, iar in literatura antropologica exista mai multe lucrari care abordeaza acest subiect.

" Traim intr-o lume zbuciumata pe care nu o controlam foarte bine. Ne imaginam ca facem lucruri considerate magice pe care nu le putem face ca oameni obisnuiti.", spune Anne-Maria Makhulu asistent de antropologie culturala care studieaza practicile vrajitoresti din Africa.

Vrajitoria nu are intotdeauna aspecte negative (in conceptia precrestina sau credintele oculte care apeleaza la magie), actiunile pot sa aiba in egala masura finalitati sau intentii pozitive si negative.

In viziunea religioasa vrajitoria implica invocarea puterii demonice cu scopul implinirii anumitor dorinti omenesti, idee sustinuta si de credinta ortodoxa. Se recunosc mai multe tipuri de vrajitorie: vrajitoria propriu-zisa prin care se intelege chemarea diavolilor pentru a descoperi oamenilor comori ascunse, lucruri pierdute si Ghicirea (chiromantia), descantarea, spiritismul, adica chemarea ajutorului diavolilor in camere obscure sau la morminte, pentru a pedepsi pe cei ce sunt in viata, iconoscopia, astrologia. Vrajitorie este si purtarea de amulete care apara oamenii de boli sau alte necazuri.

Superstitia este inca vie in mintea oamenilor, independent de nivelul de educatie.

Etimologia cuvantului este si ea interesanta: cuvantul vine sin latina "superstitio" care inseamna a sta deasupra, a supravietui sau a fi martor (ostasii care ramaneau in viata in urma unei lupte erau denumiti `superstitiani` , erau deasupra mortilor).

Credinta in existenta unor entitati, creaturi supranaturale este incurajata de parinti copiilor, ca apoi acestia, devenind maturi, sa se opreasca din aceasta convingere. Cui nu ii era frica de `Baba cloanta`, de intuneric, de strigoi cand intra in `jocul` adultilor?

Folclorul, cultura crestina si obiceiurile pagane au contribuit la crearea mai multor obiceiuri si pareri care tin de superstitie. Noaptea din ajunul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri care sa asigure protectie oamenilor, animalelor si gospodariilor, pe care taranii romani le-au pus sub obladuirea acestui sfant.

Ajunul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica. "Andreiu' cap de iarna" cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existenta oamenilor putand fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte "umbla strigoii" sa fure "mana vacilor", "mintile oamenilor" si "rodul livezilor".

In acest caz, precum si in alte exemple doctrina religioasa ofera exemple de entitati supranaturale (cu puteri supranaturale) precum cele ale sfintilor, ingerilor si ale demonilor care folosesc puterile lor in influentarea oamenilor.

Copiii sunt sfatuiti de bunici sa nu iasa din casa noaptea, aparandu-se astfel de actiunea unor spirite malefice.

Exista insa si manifestari devinate ale superstitiei, cazand in patologie mentala. Persoana excesiv de superstitioasa pierde obiectivitatea, cauta in intamplari si obiecte inofensive puteri supranaturale, o forta ascunsa sau un minim de continut simbolic semnificativ. Din acest punct de vedere, superstitia se apropie de paranoia si psihoza. Superstitiosul patologic, spre deosebire de superstitia populara este mult mai individualizat. El cauta orice indiciu si verifica toate elemetele care ii sunt favorabile existentei si actiunii. Disfunctiile obsesiv-convulsive, autistii si persoanele maniaco-depresive au obsesii, superstitii din cele mai diverse.



Dar ce rau se poate intampla daca pasterez tricoul meu norocos?