TUDOR ARGHEZI - CUVINTE POTRIVITE- PSALMI; DUHOVNICEASCA

Publicat: 29 Aug 2006 00:00

1. Arghezi a scris mai multe poezii carora le-a dat titlul Psalm si pe care le-a risipit de-a lungul mai multor volume, dar cu precadere in volumul Cuvinte potrivite.2. Atribut al fiintei mistice, indoiala constituie principala tema din Psalmi.3. Fuga de pe Cruce reprezinta pentru Arghezi un mod nonconformist de a fi, un refuz categoric de a adopta atitudinea solemna si de sfasiere tragica a romanticilor, deoarece versurile sale nu se adreseaza ingerilor, ci omului de langa el.TemaPsalmii transpun cautarea drumului spre Dumnezeu.ContinutulIn psalmi, Arghezi imagineaza toate ipostazele dumnezeirii. Dumnezeu este creatorul lumii, risipit in toate amanuntele ei, este un zeu indepartat si obosit, apoi devine visul cel frumos. De multe ori, poetul recurge la viziunea teologica, convenind ca Dumnezeu este fiinta in intregul ei si nefiinta totodata.ComentariulArghezi a scris mai multe poezii cu titlul Psalm, si pe care le-a risipit de-a lungul mai multor volume; psalmul este un imn religios, construit din laude, invocatii, intrebari sau nemultumiri adresate lui Dumnezeu. Psalmii arghezieni transmit framantarea tipic omeneasca, situata intre credinta si tagada, si dureroasa zbatere a poetului, care, prin destinul sau de creator, repeta gestul Creatorului divin. Intr-un discurs liric care pare sa urmeze itinerarul gandului neregulat, distorsionat si marcat de retorism, psalmii dezvaluie, in primul rand, teama de a nu fi fost abandonat.Suferinta poetului vine dintr-un cumplit sentiment de singuratate. Daca la Bacovia solitudinea este generata de o existenta fara radacini si fara viziunea devenirii individuale, la Arghezi, singuratatea vine din natura lui mistica: Tare sunt singur, Doamne, si piezis!/ Copac pribeag uitat in campie.... In ipostaza acesta religioasa, eul liric cauta cu indarjire drumul spre Dumnezeu si se indoieste cu violenta ca va gasi aceasta cale. Or, indoiala este un atribut al fiintei mistice, torturata de intrebari, constienta de destinul ei tragic. De altfel, Arghezi chiar spune intr-un psalm [Pribeag in ses...]: Nu lua in seama cantecele grele / Cu care tulbur linistea de-apoi./ Sunt leacuri vechi pentru dureri mai noi / Si canta moartea-n trambitele mele. Asadar, pendularea intre credinta si tagada ilustreaza atitudinea pascaliana, de a gandi si de a se indoi, dar este totodata si o traducere lirica a invocatiei Cred, Doamne, ajuta necredintei mele, pe care N. Steinhardt o considera esenta divina a crestinismului. Arghezi simte, cu sensibilitatea sa de poet, ca incertitudinea si cautarea sunt manifestari ale constiintei tragice. De aici neputinta lui de a alege. Psalmul [Te dramuiesc in zgomot...], poate cel mai citat dintre psalmii arghezieni, exprima punctul maxim al deznadejdii celui care isi traieste ca pe un vis experienta mistica, si nu ca pe o stare de abandon: Pentru credinta sau pentru tagada / Te caut darz si fara de folos / Esti visul meu din toate cel frumos / Si nu-draznesc sa te dobor din cer gramada. In spiritul secolului sau, Arghezi intelege ca rostul omului este de a crede cu deznadejde in divinitate, dar stie de asemenea ca acest lucru presupune atat speranta ca Dumnezeu sa existe, cat si teama ca nu exista. El abordeaza in termeni profani aceasta idee: Vreau sa te pipai si sa urlu: Este!In cautarile sale, Arghezi imagineaza toate ipostazele dumnezeirii; Dumnezeu este creatorul lumii, risipit in toate amanuntele ei, dar este si un zeu indepartat si obosit. Intr-un alt psalm de marturisire, Creatorul este declarat visul cel frumos si cautat. Invocand speranta ca stimulent in drumul sau spre Dumnezeu, eul liric se identifica fiintei crestine, care se lasa in nadejdea dumnezeirii. Uneori apare transfigurat si in termenii teologiei negative, ca la Dionisie Areopagitul: Tu esti si-ai fost mai mult decat in fire / Era sa fii, sa stai, sa vietuiesti./ Esti ca un gand, si esti si nici nu esti / Intre putinta si-ntre amintire (Psalm [Pentru ca n-a putut sa te-nteleaga]). Aceasta varietate arhetipala, care genereaza si atitudini multiple din partea poetului, justifica faptul ca Arghezi nu incearca sa clarifice relatia sa cu umnezeu, ci descopera ca poezia sa nu se dezvolta in spatiul revelatiei mistice (asa cum afirmasera multi poeti despre creatiile lor). Natura pascaliana, Arghezi nu poate sa ajunga la Dumnezeu decat pe ambele cai prin gand si prin revelatie; de aceea universul sau are doua lumi pe poale, cum spune in Testament. Atitudinea religioasa si existentiala a poetului este definita si mai bine in poezia Duhovniceasca, inscrisa ca tematica tot printre Psalmi. Avand in formula unei confesiuni, dupa cum precizeaza si titlul, poezia se refera la sfasierea creatorului condamnat la singuratate, izolat, amenintat si chinuit de Cine-Stie-Cine, adica la atitudinea de martir, de crucificat, specifica poeziei romantice, din care descinde creatia argheziana. Universul sau interior este ruinat si bantuit de un duh strain: Ce noapte groasa, ce noapte grea!/ A batut in fundul lumii cineva./ E cineva sau, poate, mi se pare./ Cine umbla fara lumina,/ Fara luna, fara lumanare / Si s-a lovit de plopii din gradina? Imaginile par descinse dintr-un vis, dar unul suprarealist, si combina sugestii malefice cu elemente specifice unei fiinte haituite, caci Cine-Stie-Cine scobeste zidul cu carnea lui,/ Cu degetul lui ca un cui, dar este totodata un pribeag in haine-ntunecate.In aceasta conditie de fiinta amenintata eul creator asculta cuvintele celui care ii bate la usa: Mi-e limba aspra ca de cenusa./ Nu ma mai pot duce./ Mi-e sete. Deschide, vecine,/ Uite sange, uite slava./ Uite mana, uite otrava./ Am fugit de pe Cruce. Ia-ma-n brate si ascunde-ma bine. Poetul isi descopera legaturi existentiale cu un Isus coborat in conditia de vecin si care are nevoie de ocrotirea omeneasca pentru ca a fugit de pe Cruce. Aceasta eliberare din conditia de jertfa face ca Mantuitorul sa-si regaseasca proximitatea profana. Fuga de pe Cruce sugereaza aici insasi fuga artistului din situatia de creator damnat (asa cum il infatisa romantismul) in cea de vecin al lumii contingente. Motivul apare si intr-un alt psalm arhezian Psalm [Vecinul meu a strans cu nendurare] , unde vecinul profan isi depaseste taramul si dobandeste slava lumii, inaltandu-se la Dumnezeu, fara ca vecinatatea cerului sa mai fie un loc privilegiat; dar biruinta lui, aflata sub aripa clipei, insemna singuratate distructiva.In Duhovniceasca, vecinatatea fiintei cu Isus se refera simbolic la abandonarea conditiei de martir si sugereaza o coborare a confesiunii mistice in planul comunicarii omenesti; refugiul in bratele omului anuleaza sensul mortii mantuitoare si impune convertirea iubirii mistice in relatie simpla cu cel care strajuieste lumea sacra omul. Aceasta viziune se afla in consens cu spiritul secolului nostru: intr-o bine cunoscuta poezie (Taram pustiu), T. S. Eliot isi regaseste pe strazile Londrei contemporane experienta din timpul razboaielor punice din antichitate prin simplul fapt ca descopera sentimentul camaraderiei care il situeaza in vecinatatea unui ostas grec din alte timpuri. De asemenea, Cioran isi defineste starea contemlativa ca pe o existenta privilegiata in apropierea lui Dumnezeu: [] ineaca-mi inaltarea nebuna a gandului si sfarama-mi piscurile luminate de vecinatatea ta! Intalnirea cu cel care-a fugit de pe cruce mai sugereaza si un act de iluminare spirituala pentru fiinta pustiita si izolata intr-un univers al decrepitudinii totale. Conditia eului liric este, initial, definita printr-un spatiu in care bantuie moartea, in care au putrezit, si lacatul si cheia. Aparitia unui vizitator ostenit este resimtita ca o dureroasa imixtiune, caci loviturile din zid au ecou in carnea eului liric, iar intrusul ii citeste cugetele toate. Intalnirea capata functie revelatoare pentru ca amenintarea se converteste halucinant, iar Cine-Stie-Cine devine un zeu care are nevoie de fiinta omeneasca: Ia-ma-n brate si ascunde-ma bine. In strofa finala, discursul nu mai apartine eului liric transfigurat in fiinta izolata de lume, ci vecinului care cere adapost: Deschide, vecine. Cererea simpla este a celui care vrea sa intre in curtea putrezita in care s-a izolat eul liric, sa redea sufletului sensul tainic pe care il are comunicarea cu Dumnezeu.Halucinante, imaginile poeziei configureaza teama si speranta din psalmii arghezieni intr-un registru diferit, asemanator derularii unui vis venit din subcon stientul fiintei. Referinte criticeDe o raspandire mai mare este Duhovniceasca, poema dramatica a singuratatii morale, vizitate de strigoi si poate de umbra Crucificatului. Moartea, cu asteptarea plina de spaima a revelatiei, e ultima etapa a poeziei religioase la Arghezi. (Serban Cioculescu Introducere in poezia lui Tudor Arghezi, Bucuresti, Ed. Fundatia Regele Mihai I, 1946, p. 119)Duhovniceasca rezuma caracterele fundamentale ale tehnicii argheziene discurs, retorica si, mai presus de toate, aici, fatalitate. Tras, firul poeziei, ca de pe ghem, se deapana apoi de la sine, inert, oricat. [] Dupa primul vers retoric, abstract, care nu poseda decat o foarte indoielnica expresivitate sonora, versul sugestiv cunoscut: A batut in fundul lumii cineva, caruia nu-i tagaduiesc o forta si o sonica sugestivitate, care se explica prin repetirea vocalei u cuprinsa de patru ori, dintre care de trei ori accentuata. Dar semnificatia mintala si imaginea vizuala este depreciabila. [] Pe acest cineva, pe care autorul il stie precis ca pe un izvor abundent de facila bogatie sugestiva, il napadeste cu intrebarile si fata de mutenia lui reactioneaza in gol, cu exclamatii teatrale. (Eugen Ionescu NU, Bucuresti, Ed. Humanitas, 1991, pp. 16-20)Ne aflam intr-un mediu restrans, concret, dilatat deodata la acceptia cosmica. Intristarea comuna in fata decrepitudinii se preface in teroare mistica, procesul de dezagregare e adunat repede pe o durata scurta cu infatisarea unui sfarsit al lumii. Si peste tot pluteste acel sentiment de naucire, de a fi surprins trupeste in miscarile de evaporare si de topire ale organismului: Ce noapte groasa, ce noapte grea! (G. Calinescu Fenomenul arghezian, in Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Ed. Minerva, 1984, p. 811)Atitudinea lirica argheziana fundamentala este aceea a unui necredincios chinuit de necredinta sa, a unui ateu religios. Iata de ce, mai puternica decat sentimentul prezentei ipotetice a lui Dumnezeu este totusi starea de perpetua clatinare a constiintei, incertitudinea existentiala a eului liric, neantul invadand de peste tot omul infrant, strivit intre stepa de jos si stepa de sus, impunandu-i chiar un simtamant de rusine existentiala. (I. Negoitescu Istoria literaturii romane, Ed. Minerva, 1991, vol. I, p. 274)

Trebuie sa citesti

Cum te pot ajuta statisticile sa realizezi predictii sportive
Cum te pot ajuta statisticile sa realizezi predictii sportive

Românii iubesc fotbalul și, mai ales, pariurile sportive. Nu există casă unde să nu se discute despre fotbal, să se contrazică sau să se uite la meciuri măcar o persoană. Fotbalul este un fel de sport național pe care românii îl

Cum sa castigi bani ca student, fara ca situatia ta scolara sa fie afectata in vreun fel
Cum sa castigi bani ca student, fara ca situatia ta scolara sa fie afectata in vreun fel

Daca esti student, ai ratat la cateva sutimi bursa de studiu, iar banii trimisi de parinti nu iti sunt suficienti, atunci e bine sa iei in serios perspectiva de a-ti suplimenta veniturile. Cu toate acestea, elimina din start posibilitatea de a te angaja pe timp de noapte pentru ca te vei epuiza

Google Cloud Platform - ce este si la ce serveste?
Google Cloud Platform - ce este si la ce serveste?

Stocarea în cloud câștigă popularitate în rândul persoanelor care sunt deschise tehnologiilor moderne. Utilizarea abilă a platformei Google Cloud reprezintă o tendință globală în industria IT. Din păcate, doar câțiva dintre

3 aspecte de luat in considerare cand alegeti noua usa de garaj
3 aspecte de luat in considerare cand alegeti noua usa de garaj

Înainte de a începe să faceți cumpărături pentru o nouă ușă de garaj, aflați ce ar trebui să căutați și să înțelegeți posibilitățile vaste pe care le oferă îmbunătățirea prin

Cum pot fi ajutati copiii care din diverse probleme nu pot invata matematica, utilizand auxiliare scolare?
Cum pot fi ajutati copiii care din diverse probleme nu pot invata matematica, utilizand auxiliare scolare?

Sunt mai multe probleme care pot face ca elevii sa nu poata invata corespunzator matematica, insa auxiliarele scolare sunt o sursa buna de ajutor. In acest articol ne referim la auxiliar matematica clasa 7, insa sfaturile si regulile pot fi aplicate pentru orice alt tip de auxiliar indiferent de

Teste Online

Teza Mi - Grafuri Arbori II

TEZA MI , grafuri arbori , cls XI

mai multe »